Oana Țoiu, mesaj de la Washington: Vedem oportunități pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a efectuat o vizită de lucru la Washington, capitala SUA, unde s-a întâlnit cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Apărare din Camera Reprezentanților. „Ne bucurăm de o prietenie de lungă durată cu congresmanul Rogers și de o relație remarcabilă cu statul pe care îl reprezintă, Alabama – partenerul nostru timpuriu în procesul de aderare la NATO. Am avut un dialog axat pe situația de securitate și pe importanța creșterii investițiilor comune în industria de apărare pentru a spori capacitatea de livrare. Vedem oportunități reale pentru noi facilități de producție și mentenanță româno-americane, într-o perioadă de cerere crescută la nivel internațional. Foto – X Am apreciat susținerea constantă a Congresului față de securitatea la Marea Neagră și pe Flancul Estic. Consolidăm legăturile diplomatice cu Legislativul american și am transmis invitația de a vizita România în 2026, pentru a crește componenta economică a parteneriatului nostru strategic. Delegația noastră reflectă importanța acordată relației România-SUA, atât la nivelul administrației, cât și al Parlamentului”, a transmis Oana Țoiu, pe rețeaua X. Foto – X Autorul mai recomandă: Vizita în SUA – un mare FAKE NEWS prezidențial? De 9 luni, Nicușor Dan ne tot vorbește despre o întâlnire la Washington și dă termene pe care tot el le amână. În realitate, nimic nu se întâmplă. “La începutul anului” s-a tranformat în “martie, aprilie sau iunie”. Gândul prezintă cronologia vizitei imaginare a lui Nicușor Dan la Trump Crin Antonescu ironizează apariția ministrului român de externe la CNN: „Nu vă imaginați că CNN e interesat de ce mai crede Țoiu” Vizita lui Nicușor Dan în SUA se amână. Anunțul a fost făcut chiar de președinte. Anul trecut spunea că merge la Trump la începutul anului, acum avansează ca termen luna iunie Ministrul de Externe, deconectat de problemele externe. Întrebată cum se raportează România la violențele din SUA, Oana Țoiu a declarat că „nu a urmărit situația”
Ion Țiriac va primi Premiul pentru întreaga carieră la prestigioasa Gală Alianța 2025 de la Washington D.C.
O nouă personalitate de marcă se alătură listei impresionante de laureați ai Organizației „Alianța”. Alianța Americano-Română îl va premia pe Ion Țiriac pentru ”Întreaga carieră” la Gala sa anuală din Washington D.C. Organizația, care i-a premiat, în trecut, pe președintele George W. Bush și pe antreprenoarea română Anastasia Soare, își propune să sublinieze contribuțiile esențiale la parteneriatul strategic dintre cele două țări. Organizația „Alianța” (Alianța Americano-Română), o entitate non-partizană și non-profit dedicată consolidării parteneriatului dintre Statele Unite și România, intenționează să îi acorde lui Ion Țiriac distincția supremă la evenimentul său anual. Fost jucător de tenis și prolific om de afaceri, Ion Țiriac a fost invitat să primească ”Premiul pentru Întreaga Carieră (Outstanding Lifetime Achievement Award) 2025” în cadrul Galei Anuale care va avea loc joi, 11 decembrie 2025, la Hotelul Willard din Washington D.C. La eveniment mai sunt invitați lideri guvernamentali, personalități culturale și oameni de afaceri cu vizibilitate. Obiectivele evenimentului Gala onorează persoane și organizații care inspiră schimbări pozitive și susțin relația Româno-Americană. Summitul Alianța – un eveniment programat pentru ziua următoarea Galei, pe 12 decembrie, va include dezbateri pe teme esențiale precum afaceri, securitate și cultură, funcționând mai degrabă ca o platformă de networking pentru liderii interesați de promovarea relațiilor bilaterale. Lideri de Marcă printre laureații precedenți ai Alianței De-a lungul anilor, printre premianții Alianței s-au numărat personalități proeminente, precum Președintele George W. Bush, CEO-ul Anastasia Beverly Hills, Anastasia Soare, comandantul general al Armatei SUA în Europa, lt. gen. Frederick Ben Hodges și publicistul Robert D. Kaplan.
Mai mulți membri ai extremei drepte din Germania vor merge la Washington luna viitoare
Anna Paulina Luna, o aliată a președintelui american Donald Trump, a acordat un interviu pentru publicația Welt, unde a anunțat că printre cei invitați se află și co-lidera partidului AfD, Alice Weidel. Invitația adresată membrilor AfD vine într-un moment în care personalitățile de extremă dreapta din Germania caută din ce în ce mai mult sprijinul republicanilor MAGA din SUA pentru ceea ce ei numesc o luptă împotriva persecuției politice și cenzurii din țara lor. Aliata lui Trump a fost întrebată de jurnaliștii de la publicația Welt dacă și lidera AfD, Alice Weidel, a fost invitată la Washington, iar răspunsul a fost afirmativ. „O voi găzdui în decembrie. Cred că vor fi 40 de membri ai AfD. Nu numai eu, ci și alți membri ai Congresului vor fi prezenți. În februarie, planificăm o conferință, un fel de anti-Davos. Ceva care se concentrează mai mult pe suveranitatea națiunilor”, a spus Anna Paulina Luna pentru Welt, potrivit POLITICO. Un purtător de cuvânt al formațiunii a declarat că „nu poate nici confirma, nici infirma” dacă acest număr de politicieni ai partidului va călători efectiv în SUA luna viitoare. Luna s-a arătat interesată de afirmațiile unor personalități de extremă dreapta din Germania, care susțin că sunt persecutate în țară pentru opiniile lor. Totodată, unii oficiali ai administrației Trump s-au pronunțat în sprijinul AfD. Pe ce mizează AfD Potrivit POLITICO, liderii AfD consideră că invitația la Washington este o oportunitate de a câștiga mai multă legitimitate pe plan intern pentru afirmațiile lor privind persecuția. Luna a invitat-o pe Alice Weidel la Washington la sfârșitul lunii trecute printr-o postare pe X, iar cea din urmă a spus că va lua legătura pentru a discuta detaliile. Luna a declarat pentru Welt că s-a întâlnit recent și cu Naomi Seibt, o influenceriță de dreapta și aliată a AfD, care recent a solicitat azil în SUA. Aceasta susține că este ținta „supravegherii și hărțuirii severe din partea guvernului și a serviciilor de informații” pentru opiniile sale politice și apărarea libertății de exprimare în Germania.
Trump vrea ca un nou stadion din Washington să îi poarte numele. Ce spune purtătoarea de cuvânt a Casei Albe
Trump face presiuni asupra echipei Washington Commanders din National Football League (NFL) ca stadionul, în valoare de 3,7 miliarde de dolari, să îi poarte numele, au declarat pentru ESPN mai multe surse care cunosc situația. Un înalt oficial al Casei Albe a declarat că președintele american a transmis dorința direct unui membru al grupului de proprietari al lui Josh Harris. „Este ceea ce dorește președintele și probabil că așa se va întâmpla”, a declarat oficialul pentru ESPN. În replică, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, transmis, printr-un email, sursei citate, că „ar fi un nume frumos, întrucât președintele Trump a făcut posibilă reconstrucția noului stadion”, scrie The Guardian. Noul stadion are o capacitate de 65.000 de locuri și este programat să se deschidă în 2030. Echipa nu poate denumi stadionul după bunul plac Deși Washington Commanders deține drepturile de a vinde sponsorizarea comercială a stadionului, nu se poate lua o decizie în mod unilateral privind denumirea stadionului după o persoană. Terenul este controlat de Serviciul Parcurilor Naționale, iar Consiliul Districtului Columbia va închiria stadionul echipei în conformitate cu legislația aprobată în septembrie. „Echipa nu are autoritatea necesară. Nu poate numi stadionul după bunul plac”, a declarat o sursă cu cunoștințe directe despre proces pentru The Guardian. De asemenea, surse The Guardian spun că Trump nu intenționează să cumpere drepturile de denumire sau să solicite unui donator privat să facă acest lucru, însă dorește ca stadionul să-i poarte numele ca un omagiu, similar cu Soldier Field din Chicago sau Lambeau Field din Green Bay, Wisconsin.
Lukashenko i-a invitat pe ucraineni să muncească în Belarus. Reacția lui Zelenski
Zelenski a declarat vineri că nu crede în „recentele încercări ale autoproclamatului” autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexander Lukashenko de „a părea simpatic” față de poporul ucrainean, având în vedere că Rusia a invadat Ucraina de pe teritoriul Belarusului în dimineața zilei de 24 februarie 2022, notează Ukrainska Pravda. „Lukașenko nu ar trebui să uite, pentru că acum a devenit foarte ′vorbăreț′ în mass-media, încercând să arate cât de bun este cu poporul nostru. Nu avem nevoie de bunătatea lui, care a venit odată cu rachetele la ora 04:00”, a declarat Zelenski cu prilejul unei conferințe de presă la Kiev. Oficialul a amenințat că Lukashenko va plăti pentru că a permis Rusiei să invadeze Ucraina de pe teritoriul Belarusului. „Dacă crede că cu vorbele lui pot șterge amintirile noastre… noi suntem tineri, ne amintim totul foarte bine, iar el va plăti în continuare pentru ceea ce a făcut – și anume, pentru că a permis ofensiva lansată de pe teritoriul său. Începutul războiului pe scară largă a venit din Belarus. Nimeni nu va uita asta”, a declarat Zelenski. Joi, președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, le-a adresat ucrainenilor invitația de a migra în Belarus pentru a trăi și a munci. „Veniți, ucraineni! Vă vom primi cu bucurie. Familiile și copiii voștri vor avea aceeași viață ca și belarușii… Pentru noi, ucrainenii sunt o binecuvântare. Sunt oameni harnici, care ne înțeleg și vorbesc aceeași limbă… Dar necazul a venit în casa vecinului nostru. Cred că vom rezolva această problemă”, a declarat Lukashenko joi. Zelenski a făcut declarațiile în contextul anunțului dat referitor la faptul că nu va accepta niciodată ca negocierile de pace cu Rusia să se desfășoare pe teritoriul Belarusului, pentru că țara susține agresiunea Kremlinului. Cu câteva zile înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Washington, Lukashenko a declarat în cadrul unui interviu la o televiziune rusă, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.
Surse din Kremlin: Zilele lui Lavrov ca ministru de Externe sunt numărate / Putin e deja în recrutări
Crește starea de nervozitate din Kremlin, după eșecul întâlnirii dintre Putin și Trump, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta. Surse din interior spun că acum Putin caută un vinovat și că mai mult ca sigur că acest vinovat este Serghei Lavrov, ministrul de Externe. Potrivit acelorași surse, o notă preliminară a Ministerului rus de Externe pentru Washington a stârnit furia acestuia, din cauza tonului ultimativ în care a fost redactată. Acest ton a fost cel care l-a înfuriat pe Trump, care a decis pe loc să anuleze întâlnirea. Lavrov – rigid cu cine nu trebuie Iată cum imaginea de tip dur a lui Lavrov s-a întors, acum, împotriva sa. Lavrov s-a jucat cu focul și în legătura sa cu Marco Rubio, secretarul de stat american, și pe toate astea le-a făcut ca să obțină validarea lui Putin. Ei bine, la Washington, aceste năzbâtii ale lui Lavrov nu au fost percepute ca un semn al determinării, ci pe un semn al confruntării. Lavrov a fost nepregătit și a refuzat orice compromis în relația cu Washingtonul. Reacția naturală a Americii a fost aceea de a refuza orice interacțiune de pe aceste poziții rigide, iar canalele diplomatice s-au răcit. Casa Albă i-a trântit ușa în nas Moscovei. Ministerul de Externe încearcă să-l scuze, dar răul e făcut Ba mai mult, pe site-ul Kommersant a apărut o știre potrivit căreia chiar Ministerul de Externe încearcă acum să-l exonereze pe Lavrov, pretextând că acesta nu a făcut decât să urmeze o linie stabilită anterior, în timpul discuțiilor din Alaska. Cu toate astea, Putin e furibund. Pentru a-l îmbuna pe Trump, Kirill Dimitriev, un emisar de încredere al Kremlinului, s-a dus la Washington, însă, deja, fotoliul lui Lavrov se zgâlțâia tare. Putin face recrutări pentru Externe la Kremlin Comentatorii politici acreditează ideea că Lavrov se duce tot mai mult înspre suburbiile Puterii și că are deja rolul de țap ispășitor al Moscovei. Și, ca toate să fie și mai și, un articol din Financial Times îl atacase dru pe Lavro, lovindu-l acolo unde-l doare cel mai tare: la autoritate și la prestigiul internațional. Acum, zvonurile din Kremlin sunt că zilele lui Lavrov în funcția de ministru de Externe sunt numărate și că Putin își caută acum o altă față să-l reprezinte în relațiile diplomatice cu Occidentul.
România pierde prima luptă în procesul Euroins. Tribunalul de la Washington respinge cererea de închidere a dosarului de 500 de milioane de euro
România riscă să plătească despăgubiri uriașe după falimentul Euroins. Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington a respins cererea Guvernului român de a opri procesul de arbitraj inițiat de Eurohold Bulgaria și Euroins Insurance Group, în urma retragerii de funcționare a Euroins România de către ASF. Profimedia ICSID continuă arbitrajul de 500 de milioane de euro În mai 2024, Eurohold și EIG au depus la ICSID o cerere de arbitraj în valoare de peste 500 de milioane de euro împotriva statului român. Companiile acuză Guvernul de încălcarea Acordului bilateral de protecție a investițiilor dintre România și Bulgaria, semnat în 1994. Euroins Insurance Group, parte a Eurohold Bulgaria, susține că a investit aproximativ 300 de milioane de euro pe piața românească, înainte ca Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să revoce licența companiei și să ceară intrarea în insolvență. Guvernul a cerut tribunalului de la Washington încetarea procedurii, susținând că plângerea bulgarilor „nu are temei juridic”. ICSID a respins însă această solicitare, iar procesul merge mai departe. Eurohold pregătește o a doua acțiune împotriva României Nemulțumite de modul în care statul român a gestionat cazul Euroins, Eurohold și EIG vor depune o a doua cerere de arbitraj la ICSID. Noua acțiunea se va baza pe încălcarea legislației române privind investițiile. Companiile afirmă că autoritățile din România au luat decizii ilegale care au distrus activitatea Euroins și au afectat întreaga piață de asigurări, lăsând milioane de șoferi în incertitudine. Profimedia Ce urmează pentru România După respingerea cererii Guvenrului, procesul de la ICSID intră într-o nouă etapă, în care ambele părți vor prezenta probe și argumente. Dacă România va pierde, despăgubirile ar putea depăși 500 de milioane de euro, echivalentul a aproape un sfert din bugetul anual al Ministerului Sănătății. Cazul Euroins este considerat unul dintre cele mai costisitoare litigii internaționale din istoria recentă a României, fiind comparat de unii experți cu procesul pierdut în cazul „Rompetrol” sau „Micula”. Euroins România a fost al treilea cel mai mare asigurator RCA din țară înainte ca ASF să-i revoce licența, în martie 2023, acuzând probleme de capitalizare. Decizia a fost urmată de falimentul companiei, care a afectat peste 2,5 milioane de șoferi. Surse foto: Profimedia / Facebook AUTORUL RECOMANDĂ: Sorin Grindeanu a făcut anunțul. Când va fi ales CANDIDATUL PSD pentru Primăria Capitalei Purtătoarea de cuvânt a Guvernului avertizează că proprietarii blocului din Rahova ar putea să își PIARDĂ apartamentele dacă imobilul va fi demolat Sorin Grindeanu avertizează că România riscă să PIARDĂ peste 200 de milioane de euro dacă legea pensiilor speciale nu va fi adoptată
Trump și Zelenski s-au întâlnit la Casa Albă | SUA dorește încheierea războiului fără rachete Tomahawk
Timp de aproape 40 de minute, președintele SUA, Donald Trump, dar și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au oferit declarații de presă pe tema Războiului din Ucraina, posibilul armistițiu, dar și livrarea rachetelor Tomahawk, demers pe care SUA nu și l-ar dori. Declarațiile de presă au fost urmate de întâlnirea propriu – zisă dintre Trump și Zelenski, care a fost gândită sub formă de „prânz de lucru”, la care au participat și câțiva membrii din Cabinetul SUA, printre care JD Vance, vicepreședintele SUA, dar și Marco Rubio, secretarul de stat. După prânzul de lucru, Trump a fost văzut plecând de la Casa Albă în elicopterul său privat. Președintele nu a dorit să vorbească cu presa. El a plecat acasă, în statul Florida, pentru weekend. Zelenski a susținut declarații de presă în curtea Casei Albe, pe marginea discuției avute de reprezentanții SUA, în spatele ușilor închise. Trump, după întâlnirea cu Zelenski de la Casa Albă: Gata cu împușcăturile, moartea și cheltuielile enorme Deși Trump a plecat cu elicopterul în Florida fără să vorbească cu jurnaliștii, el a postat ulterior un mesaj pe rețele sociale. Liderul SUA a descris întâlnirea drept una: „foarte interesantă și cordială”, și a făcut apel ca Rusia și Ucraina să ajungă la un armistițiu. „Întâlnirea cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a fost foarte interesantă și cordială, dar i-am spus, așa cum i-am sugerat cu tărie și președintelui Putin, că este timpul să se oprească uciderile și să se încheie un acord!(…)”, se arată într-un fragment din postarea pe Truth a președintelui SUA. El a declarat ceea ce-și dorește să se întâmple mai departe, dar și ceea ce îl nemulțumește cu privire la Războiul din Ucraina. Zelenski a refuzat să răspundă la întrebările privind rachetele Tomahawk Președintele Ucrainean a confirmat că în cadrul prânzului de lucru liderii au discutat și problematica livrării de rachete Tomahawk spre Ucraina. „Desigur, am discutat despre rachetele cu rază lungă de acțiune”, a declarat el, citat de Sky News. Totuși, liderul ucrainean a refuzat să ofere un răspuns concret. „Nu doresc să fac declarații în acest sens”. El a explicat care este motivul deciziei amânării acestui subiect. Zelenski i-a sunat pe liderii Coaliției pentru Voință Zelenski a anunțat în cadrul declarațiilor de la final că i-a sunat pe câțiva dintre liderii europeni ai coaliției pentru voință, pentru a-i pune la curent cu privire la demersurile hotărâte în cadrul întâlnirii cu Trump. Acesta a vorbit la telefon cu liderii UE, ai Italiei, Regatului Unit, dar și NATO. Președintele SUA nu-și dorește escaladarea războiului din Ucraina Trump a fost întrebat și dacă posibila furnizare de rachete Tomahawk l-ar putea determina pe Putin să se așeze la masa negocierilor. Acesta a declarat că „nu poate spune”, dar și că ceea ce-și dorește este doar să ajungă la un acord. El a declarat că furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei „ar putea însemna o escaladare mai mare, pot întâmpla multe lucruri rele”. El spune că și SUA au nevoie de rachete Tomahawk și „nu vrem să cedăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Donald Trump, despre Summitul de la Budapesta: Este posibil ca Putin să mă păcălească pentru a câștiga timp În cadrul conferinței, Donald Trump a fost întrebat dacă președintele rus Vladimir Putin îl plimbă cu vorba pentru a câștiga timp propunând un alt summit față în față cu liderul american. „Este posibil. Am fost păcălit toată viața de cei mai buni dintre ei. Dar sunt destul de bun la chestiile astea dacă vrea să facă o înțelegere”, a răspuns Donald Trump unei întrebări a jurnaliștilor. Summitul de la Budapesta ar putea amâna decizia lui Trump cu privire la permiterea Ucrainei de a utiliza rachete de croazieră Tomahawk în război. Trump, despre Ucraina: Am prefera să nu aibă nevoie de rachete Tomahawk, ca războiul să se termine Întrebat ce se va întâmpla dacă SUA au nevoie de rachetele Tomahawk care ar putea fi vândute Ucrainei, Trump a declarat acesta este unul dintre motivele principale pentru care dorește să pună capăt războiului. El a declarat că ar dori să o facă fără rachete Tomahawk. Zelenski intervenit apoi, adăugând că „acesta este un război tehnologic” și că are nevoie de drone și de alte rachete în plus față de Tomahawk. El a declarat că ar vrea să colaboreze cu Trump pentru a obține ajutorul de care Ucraina are nevoie și pentru a consolida producția SUA. Trump a înjurat când a fost întrebat despre președintele Venezuelei: „Nu vrea să se pună cu SUA” Limbajul de băiat rău al lui Trump a făcut înconjurul planetei în câteva minute. Liderul american Donald Trump a înjurat în momentul în care a fost întrebat despre președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Incidentul s-a produs la Casa Albă în timpul declarațiilor pe care Trump le-a făcut înainte de întâlnirea cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, Zelenski: Putin trebuie „presat” să pună capăt războiului În cadrul Conferinței de presă desfășurate la Casa Albă, Zelenski afirmă că atât Rusia, Ucraina și SUA trebuie să se așeze la masa negocierilor și să cadă de acord asupra unui armistițiu. Zelenski precizează că Ucraina dorește pacea, dar susține că Putin trebuie „presat” să pună capăt războiului. Zelensky adaugă că Ucraina este gata să negocieze „în orice format”. Trump, despre un posibil armistițiu: Trebuie să rezolvăm problema Trump a declarat că Putin și-ar dori să încheie războiul din Ucraina. Președintele Americii a declarat că el a avut o discuție telefonică de două ore cu Vladimir Putin. „Am discutat multe detalii”, a declarat Trump despre convorbire. Putin „vrea să pună capăt conflictului. Cred că și președintele Zelenski vrea să pună capăt conflictului. Acum trebuie să ducem treaba la bun sfârșit”, a continuat el. Zelenski speră că poate pune capăt războiului cu ajutorul lui Trump Zelenski a mulțumit gazdelor sale și l-a felicittat pe Trump pentru acordul de încetare a focului din Gaza. „Cred că putem pune capăt acestui război cu ajutorul dumneavoastră”, spune Zelenski. El a adăugat că Rusia „nu are prea multe succese pe câmpul de luptă”, potrivit BCC.
Zelenski a ajuns la Washington pentru a dicuta cu președintele Trump
Președintele Volodimir Zelenski a ajuns la Washington joi, înaintea întrevederii programate cu omologul său american, Donald Trump. Vizita are loc pe fondul discuțiilor privind o posibilă livrare de rachete Tomahawk, capabile să lovească ținte la o distanță de până la 2.500 de kilometri, potrivit Kyiv Independent. Zelenski a anunțat sosirea sa pe rețelele sociale și a precizat că va insista ca Washingtonul să aprobe transferul acestor arme către Kiev. „Sperăm că impulsul creat pentru oprirea terorii și războiului în Orientul Mijlociu va contribui și la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat președintele ucrainean, adăugând că doar zvonurile despre „Tomahawk-uri” au determinat Moscova să manifeste disponibilitate pentru reluarea dialogului. Already in Washington. Today, I am having meetings with representatives of defense companies – producers of powerful weapons that can definitely strengthen our protection. In particular, we will discuss additional supplies of air defense systems. I will also meet today with… pic.twitter.com/MRFmPARkq1 — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) October 16, 2025 Zelenski va avea în cursul zilei de joi mai multe întâlniri cu reprezentanți ai industriei de apărare și energie din SUA, urmând ca vineri să aibă loc discuțiile oficiale la Casa Albă. Vizita are loc la doar câteva ore după o convorbire telefonică de două ore și jumătate între Donald Trump și Vladimir Putin, în urma căreia cei doi lideri au convenit organizarea unei întâlniri la nivel înalt, săptămâna viitoare, la Budapesta.
Putin va consolida apărarea aeriană a Rusiei ca răspuns la trimiterea rachetelor Tomahawk în Ucraina
În cadrul unui eveniment, Vladimir Putin a fost întrebat dacă Rusia a pregătit un răspuns referitor la posibila livrare de rachete americane spre Ucraina. Oficialul de la Kremlin a precizat că Federația Rusă va consolida sistemul aerian de Apărare. „Răspunsul nostru este consolidarea sistemului de apărare aeriană al Federației Ruse”, a declarat Putin, pentru agenția de presă din Rusia Interfax, citată de Ukrainska Pravda. Vladimir Putin, a respins discuțiile privind furnizarea de rachete Tomahawk spre Ucraina, calificându-le drept „minciuni”. „Este și o formă de păcăleală. Se fac multe afirmații aici”, a declarat oficialul Kremlinul. Zelenski a solicitat rachete americane de la SUA Potrivit The Telegraph, în septembrie, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump rachete Tomahawk în timpul unei întâlniri la New York desfășurate cu ușile închise. Zelenski se afla în SUA în contextul Adunării Generale a ONU. Trump a promis în septembrie că va analiza tehnic propunerea lui Zelenski, iar vineri, Ministerul de Externe al Ucrainei a confirmat că Statele Unite nu au refuzat livrarea de rachete în Ucraina. În cadrul unei conferințe de presă defășurată în 8 octombrie la Kiev, Zelenski a precizat că livrarea rachetelor Tomahawk ar putea „forța Rusia să vadă realitatea și să se așeze la masa negocierilor”. Vladimir Putin a declarat, în cadrul Forumului Valdai că folosirea rachetelor americane de către Ucraina ar putea deteriora relațiile dintre Moscova și Washington.