Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul
Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.
Bluesky vrea să scape internetul de tătuci ca Elon Musk. Cum ar putea să facă asta rețeaua de socializare
După preluarea Twitter de către Elon Musk și rebranduirea în X, milioane de utilizatori au căutat alternative. Una dintre cele mai promițătoare este Bluesky, rețeaua de socializare construită pe protocolul deschis AT (Atmosphere), fondată inițial ca un proiect intern Twitter, dar devenită rapid un ecosistem separat. La conducerea acestuia se află Jay Graber, o fostă ingineră software pasionată de descentralizare și tehnologii emergente. Graber, al cărei nume chinezesc, Lantian, înseamnă chiar „cer albastru”, a fost adusă în proiect în 2019, înainte de momentul Elon Musk, și a transformat inițiativa într-o platformă complet funcțională care a depășit recent 34,6 milioane de utilizatori. Protocolul AT, un nou mod de a înțelege social media Miezul tehnologic al Bluesky este AT Protocol, o alternativă la modelele închise de social media. Acesta permite aplicațiilor să se interconecteze, dar și să își păstreze propriile reguli privind moderarea sau reclamele. Fiecare aplicație sau comunitate poate decide cât de deschisă sau restrictivă vrea să fie. „Construim un ecosistem, nu doar un produs”, spune Graber, citată de publicația Wired. Spre exemplu, aplicația Skylight, complet separată de Bluesky, permite încărcarea și editarea de videoclipuri în stil TikTok, dar utilizatorii pot păstra același cont și aceeași listă de urmăritori pe ambele platforme. Comunități, verificare și autonomie Pentru 2025, Bluesky promite lansarea unor funcționalități esențiale precum „comunitățile”, feed-uri tematice moderate și administrate local, similar cu modelul Reddit, și un sistem propriu de verificare a identității. Verificarea a început deja să fie implementată, pentru a reduce riscul de conturi false și dezinformare. Jay Graber insistă că Bluesky nu este o platformă de stânga, deși mulți liberali și progresiști s-au refugiat acolo după ce Twitter a fost perceput ca o zonă tot mai politizată de dreapta. „Platforma este pentru toată lumea. Nu vreau să fie controlată de un lider unic. E vorba despre autonomie digitală”, spune ea. Echipa Bluesky a crescut de la 20 la 25 de angajați în ultimele luni și urmează să treacă de 30 în curând. Modelul de dezvoltare este lent dar constant, iar Graber subliniază că nu vrea să repete greșelile rețelelor sociale dominante: „Creștem într-un ritm care ni se pare sustenabil.” Un viitor fără rețele de socializare centralizate? Fondată cu sprijinul lui Jack Dorsey, dar desprinsă complet de Twitter după venirea lui Elon Musk, Bluesky atrage investiții din zona tech interesată de descentralizare, nu neapărat de blockchain. Graber evită termenul Web3, dar recunoaște că valorile care stau la baza Bluesky provin din acea direcție. „Nu am construit pe un blockchain, dar principiile sunt similare, identitate distribuită, suveranitate digitală, interconectivitate”, continuă ea, potrivit sursei citate anterior. Sistemul de nume permite utilizatorilor să-și folosească propriul domeniu web ca identitate socială, reactivând o idee din Web 1.0 într-un context modern. Bluesky rămâne o platformă în dezvoltare, dar cu o viziune clară: o rețea de socializare fără algoritmi opaci, fără monopol și fără „tătuci”. „E ca o atmosferă digitală în care fiecare își poate construi propriul spațiu”, mai spune Graber. Dacă modelul va funcționa la scară largă, viitorul social media ar putea fi mult mai albastru decât pare.
Popularitatea lui Elon Musk atinge cote nemaivăzute, dar cu minus: Declinul umbrei lui Donald Trump
Un nou sondaj susținut de Associated Press arată că popularitatea lui Elon Musk s-a prăbușit, doar o treime dintre americani mai având o opinie favorabilă despre el. Potrivit unui sondaj realizat de Associated Press în colaborare cu NORC Center for Public Affairs Research, doar 33% dintre adulții din Statele Unite îl mai consideră pe Elon Musk o figură favorabilă, o scădere semnificativă față de anii anteriori, când era perceput drept un inovator respectat, scrie Futurism. Cum s-a întâmplat „minunea” Declinul este evident inclusiv în rândul republicanilor, baza electorală căreia Musk i s-a adresat frecvent în ultimii ani. Ponderea celor care au o opinie nefavorabilă despre el a crescut în acest segment de la 21% în decembrie la 25% în aprilie, semn că stilul său de comunicare și pozițiile publice provoacă nemulțumire chiar și printre simpatizanții conservatori. Printre cauzele acestei erodări rapide se numără declarațiile și acțiunile controversate din ultima perioadă. Musk este acuzat că a susținut politici bugetare agresive care ar putea periclita programe esențiale precum asigurările sociale sau cercetarea medicală. Mai mult decât atât, tot mai mulți americani sunt de părere că Elon Musk exercită o influență excesivă asupra guvernului federal. Atitudinea lui Elon Musk, principala problemă – sau cum „și-a făcut-o cu mâna lui” Atitudinile sale radicale au fost criticate intens: glumele despre Holocaust, presupusele saluturi fasciste și participările la evenimente ale extremei drepte din Europa au stârnit reacții puternice. Acest tip de comportament a dus la o mobilizare semnificativă a protestatarilor anti-Musk, inclusiv prin acțiuni pașnice la numeroase reprezentanțe Tesla din SUA și din străinătate. Imaginea antreprenorului s-a deteriorat accelerat, mai ales dacă este comparată cu percepția pozitivă de care se bucura în 2016, când avea un scor favorabil net de +29, conform datelor agregate de statisticianul Nate Silver. Acum, Musk este perceput ca fiind un simbol al avariției și al rupturii de realitatea socială. „Crede că poți conduce un guvern cum conduci o corporație”, a declarat un pensionar de 75 de ani din Pennsylvania, citat de Associated Press. „Dar nu e așa. Unul e pentru binele oamenilor, celălalt pentru binele acționarilor.” Popularitatea în scădere a lui Elon Musk arată tot mai clar distanțarea publicului de figura pe care o considera altădată un vizionar al tehnologiei. Acum, imaginea sa publică este marcată de controverse, radicalizare și pierderea sprijinului din toate taberele politice.
Cum îți ștergi contul de X (Twitter) dacă te-ai săturat de Elon Musk și cultura incel promovată de Andrew Tate
Tot mai mulți utilizatori aleg să renunțe la platforma X (fosta Twitter), fie din motive de principiu, fie din dorința de a evita direcția pe care rețeaua a luat-o sub conducerea lui Elon Musk, amintind inclusiv de frații Tate și de cultura incel pe care o promovează. În paralel, rețele alternative precum Bluesky și Threads câștigă teren. Dacă ai decis că este momentul să închizi definitiv contul, vestea bună este că procedura este simplă, dar presupune o perioadă de așteptare. Cum ștergi contul de X, de fapt Pentru ca un cont de X să fie șters definitiv, acesta trebuie mai întâi dezactivat. Apoi, dacă timp de 30 de zile nu te conectezi deloc la platformă, contul va fi eliminat automat. În această perioadă, poți oricând să-l reactivezi, dacă te răzgândești, scrie publicația Engadget. Pașii necesari pentru dezactivarea contului Dezactivarea contului înseamnă că profilul, postările și numele de utilizator nu vor mai fi vizibile pe platformă. Totuși, etichetele în care ai fost menționat pot rămâne vizibile altor utilizatori. Iată cum poți face acest lucru: Intră pe site-ul X.com sau deschide aplicația mobilă. Mergi în meniul More (Mai multe) din bara laterală. Selectează Settings and Privacy (Setări și confidențialitate). Accesează secțiunea Your Account (Contul tău), apoi alege Deactivate your account (Dezactivează contul). Citește avertismentele oferite de X, apoi apasă pe Deactivate. Introdu parola contului pentru confirmare și finalizează cu un nou clic pe Deactivate. După acest pas, nu te conecta deloc timp de 30 de zile. Dacă respecți acest termen, contul va fi șters definitiv. Informații suplimentare și întrebări frecvente Pot descărca datele contului înainte de ștergere?Da, dar trebuie să soliciți arhiva înainte de a dezactiva contul. După dezactivare, X nu mai poate trimite această arhivă. Ce se întâmplă dacă mă răzgândesc?Dacă te reconectezi în cele 30 de zile, vei fi întrebat dacă vrei reactivarea contului. Odată confirmat, vei avea din nou acces la cronologie și la postare. Totuși, unele funcționalități, cum ar fi afișarea urmăritorilor sau a aprecierilor, pot reveni cu întârziere. Se șterge tot conținutul meu?Public, da. Dar X poate păstra anumite informații pentru a garanta „siguranța și securitatea platformei”, conform politicii sale de procesare a datelor. Detalii complete se găsesc în politica oficială de confidențialitate a platformei.
Femeile din Generația Z pleacă de pe X în masă. Principalul motiv, misoginismul promovat de Andrew Tate, Donald Trump sau Elon Musk
Un studiu recent dezvăluie cum cultura misogină online, alimentată de influenceri și lideri politici, determină femeile tinere să renunțe la rețelele sociale. Un sondaj realizat de Amnesty International UK a arătat că 60% dintre tinerii din Generația Z consideră că liderii politici, inclusiv președintele SUA Donald Trump, sunt responsabili pentru alimentarea limbajului misogin și diviziv pe internet, scrie The Independent. Conform cercetării, comportamentu toxic, denumit „cultura ‘bro’”, este principalul factor care împinge multe femei tinere să abandoneze platformele de socializare. Sondajul, desfășurat în februarie 2025 pe un eșantion de 3.024 de tineri din Marea Britanie, a scos la iveală că influencerii controversați, precum Andrew Tate, au un rol semnificativ în răspândirea acestui tip de conținut, deși un procentaj semnificativ dintre femei l-au indicat pe Trump ca principal responsabil pentru această cultură toxică online. Un alt nume asociat cu aceste atitudini periculoase este Elon Musk, alături de politicianul britanic Nigel Farage, care sunt acuzați că au amplificat discursuri misogine prin prezența lor pe rețelele de socializare. Care este impactul asupra sănătății mintale – migrarea tinerelor de pe platformele de socializare, metodă de protecție Un alt aspect îngrijorător evidențiat de studiu este impactul negativ asupra sănătății mintale. Aproape o treime dintre respondenți (37%) au recunoscut că întâlnirea cu conținutul misogin le-a afectat starea de bine, femeile fiind semnificativ mai expuse acestui fenomen (44%) comparativ cu bărbații (28%). Aproximativ 20% dintre femeile din Generația Z au spus că au părăsit sau au evitat anumite platforme din cauza comportamentului misogin întâlnit pe acestea. Printre platformele menționate cel mai frecvent se numără X (fostul Twitter), TikTok și Instagram. Constatările vin într-un moment în care fostul manager al naționalei Angliei, Sir Gareth Southgate, atrăgea atenția asupra unui fenomen alarmant: „influențatori toxici” care manipulează tinerii bărbați, făcându-i să creadă că femeile sunt „dușmani”. Sir Gareth a vorbit despre „un vid” în căutarea direcției tinerelor generații, un gol care este adesea umplut de influenceri care încurajează succesul măsurat prin bani sau dominare. Au companiile de tehnologie vreo responsabilitate? Desigur, doar că nu se întâmplă nimic Chiara Capraro, de la Amnesty International UK, a declarat că aceste date oferă un tablou îngrijorător al lumii digitale în care tinerii sunt nevoiți să navigheze zilnic. Ea a mai spus că „ aceste companii de tehnologie trebuie să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor lor” și să adopte măsuri concrete pentru a proteja sănătatea mintală a tinerelor. Totodată, ea a subliniat că „misoginia online dăunează realității din viața de zi cu zi”, iar absența unor politici eficiente de protecție online are un impact direct asupra experienței tinerelor pe internet. În acest context, Richard Reeves, președintele unui institut american dedicat bunăstării băieților, a anunțat că lucrează la crearea unei instituții similare și în Marea Britanie, pentru a ajuta tinerii bărbați să depășească influențele negative din mediul digital și să își construiască un viitor sănătos din punct de vedere emoțional și social.