Etichetă: x

Elon Musk, chemat la Paris de procurorii francezi pentru a fi audiat

Elon Musk a fost chemat de procurorii francezi. Miliardarul american trebuie să explice acuzațiile care i se aduc comportamentului utilizatorilor de pe X. Proprietarul platformei de socializare i s-a comunicat că au fost răspândite materiale cu abuz sexual împotriva minorilor. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că a fost distribuit și conținut „deepfake” cu tentă sexuală. Alături de Elon Musk a fost chemat și fostul director executiv, Linda Yaccarino, într-un caz de investigație de către o unitate de investigație a infracțiunilor cibernetice. Cel mai bogat om al lumii trebuie să acorde interviuri în mod „voluntar”. Nu este însă cert dacă Musk sau Yaccarino se vor deplasa la Paris. Un purtător de cuvânt de la X a refuzat să răspundă la întrebările publicației Associated Press. „Aceste interviuri voluntare cu directorii au scopul de a le permite să își prezinte poziția cu privire la fapte și, după caz, măsurile de conformitate pe care intenționează să le implementeze”, au declarat procurorii. „În această etapă, desfășurarea acestei anchete face parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea faptului că platforma X respectă legislația franceză, în măsura în care operează pe teritoriul național.”, au mai spus aceștia, potrivit The Guardian.

Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024

Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google),  Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a  pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris  Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate

Forbes: Elon Musk a devenit prima persoană a cărei avere a depășit 700 de miliarde de dolari

Elon Musk bate recorduri peste recorduri: Forbes raportează că averea sa a crescut la peste 700 de miliarde de dolari. Este prima persoană din istorie a cărei avere a a ajuns la peste un jumătate dintr-un trilion de dolari.  Pe 15 decembrie, revista stabilise averea miliardarului la 600 de miliarde de dolari. Acum, a ajuns la peste 700 miliarde de dolari după ce vineri a obținut nou câștig. Curtea Supremă din Delaware a decis ca miliardarul să-și primească pachetul de remunerare de 55 miliarde de dolari, acordat de Tesla în 2018 ca stimulent pentru că îndeplinește funcția de director general. Elon Musk ar putea deveni primul trilionar din istorie? Elon Musk este director executiv al companiilor X, Space X, Tesla, The Boring Company și Neuralink. Compania Tesla și-a mutat sediul social al companiei din Delaware în Texas în 2024, după ce un judecător din Delaware a anulat, de două ori, pachetul de 55 de miliarde de dolari acordat de Tesla lui Musk. Forbes informează că averea miliardarului a ajuns acum la 749 de miliarde de dolari. Elon Musk mai are nevoie de încă 300 de miliarde de dolari pentru a deveni primul trilionar din istoria umanității. După hotărâre, Tesla este din nou cel mai valoros activ al lui Musk. El deține și 12% din acțiunile producătorului de vehicule electrice, în valoare de 199 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai valoros activ al lui Musk este SpaceX, cu participația sa estimată la 42%. Aceasta valorează acum cu 2 miliarde de dolari mai puțin decât deținerile sale Tesla (la aproximativ 336 de miliarde de dolari). Totuși, ar putea fi SpaceX, și nu Tesla, cel care îl face pe Musk primul trilionar din lume, scrie Forbes. Producătorul de rachete vizează o listare la bursă în 2026. Compania ar putea fi evaluată la aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Elon Musk, prima persoană care a depășit o AVERE de 400 de miliarde de dolari. Ce diferență de avere e între miliardar și următorul cel mai bogat om

Musk e de acord cu mema care portretizează UE ca fiind al patrulea Reich

Miliardarul și magnatul tehnologiei Elon Musk și-a continuat criticile usturătoare la adresa Uniunii Europene după ce blocul comunitar i-a amendat platforma de socializare X cu 120 de milioane de euro, distribuind o postare în care UE este descrisă drept „al patrulea Reich”. „Cam așa ceva”, a scris Musk pe scurt ca răspuns la postarea în care erau afișate steagul UE alături de cel al Germaniei naziste. Musk a susținut anterior că blocul comunitar ar trebui „desființat”, denunțând totodată că acesta încalcă libertatea de exprimare. Musk a șters contul de publicitate al Comisiei Europene de pe platforma X Elon Musk a decis să șteargă contul de publicitate al Comisiei Europene de pe platforma X, în urma unui conflict legat de o postare prin care UE anunța o amendă de 120 de milioane de euro pentru încălcarea Regulamentului privind Serviciile Digitale. Platforma susține că Executivul European a profitat de o breșă de securitate pentru a crește artificial vizibilitatea anunțului. Nikita Bier, directorul de dezvoltare a produsului al X Corp., platforma deținută de Elon Musk, a anunțat anularea contului de publicitate al Comisiei Europene în contextul conflictului în desfășurare dintre blocul comunitar și platforma de socializare, potrivit Baha. Bier a afirmat că Executivul UE a profitat de o breșă de securitate în modulul de creare a reclamelor de pe X pentru a „înșela” utilizatorii și pentru a crește „artificial” vizibilitatea postării prin care anunța o amendă de 120 de milioane de euro aplicată gigantului tehnologic pentru încălcarea Regulamentului privind Serviciile Digitale.

Elon Musk spune că UE ar trebui desființată, iar Dmitri Medvedev îl susține. Cum a reacționat ministrul polonez de Externe

„UE ar trebui desființată, iar suveranitatea returnată la statele individuale, astfel încât guvernele să își poată reprezenta mai bine cetățenii”, a scris Elon Musk pe platforma X. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA). Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a susținut apelul lui Elon Musk. „Exact”, a comentat oficialul rus la postarea miliardarului. Reacții din UE Câteva ore mai târziu, premierul polonez Donald Tusk a apărat blocul comunitar, insistând că Europa rămâne cel mai apropiat aliat al Americii. „Dragi prieteni americani, Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, nu problema voastră. Și avem dușmani comuni. Cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani. Trebuie să rămânem pe această linie; este singura strategie rezonabilă pentru securitatea noastră comună. Dacă nu cumva ceva s-a schimbat”, a scris Tusk pe X. „Du-te pe Marte. Acolo nu există cenzură pentru saluturile naziste”, i-a comentat lui Musk ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski. De asemenea, Sikorski a reacționat după comentariul lui Medvedev la postarea lui Musk. „Dacă cineva mai avea îndoieli cui folosește toată această retorică anti-UE despre suveranitate. Celor care vor să câștige bani din răspândirea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris Sikorski.

Elon Musk, supărat pe amenda aplicată rețelei X, acuză UE de interferență în alegerile prezidențiale din SUA, din 2024

Antreprenorul miliardar și fondatorul X Corp., Elon Musk, a acuzat Uniunea Europeană de interferență în alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024. Comentariile sale vin în urma amenzii de 120 de milioane de euro aplicate rețelei de socializare X de către blocul comunitar pentru încălcarea Legii privind serviciile digitale (DSA), notează baha. Musk a răspuns la o postare a unui alt utilizator, susținând că UE are un istoric de „urmărire a lui Elon Musk” și a vrut să împiedice transmisiunea sa în direct împreună cu candidatul la președinție de atunci și actualul președinte american Donald Trump, anul trecut. „«UE» a impus această amendă nebunească nu doar lui X, ci și mie personal, ceea ce este și mai nebunesc! Prin urmare, ar părea potrivit să aplicăm răspunsul nostru nu doar UE, ci și persoanelor care au luat această măsură împotriva mea”, a scris Musk într-o postare anterioară. Prima amendă sub regulamentul UE privind serviciile digitale: Platforma X, amendată cu 120 de milioane de euro Platforma X, fondată de Elon Musk, a fost amendată, vineri, de Comisia Europeană, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Aceasta este prima sancțiune aplicată în temeiul regulamentului blocului privind guvernanța online. Comisia Europeană a anunțat, vineri, o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma de socializare X a lui Elon Musk, pentru încălcarea obligațiilor de transparență impuse de Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE, scrie Euractiv. Ce a scos la iveală ancheta Comisiei Ancheta realizată de Comisie a constatat că platforma a încălcat mai multe cerințe ale DSA, inclusiv în ceea ce privește conceperea sistemului său de „bifă albastră”, pe care UE l-a considerat ilegal și înșelător. Sub proprietatea lui Musk, această caracteristică a fost modificată, trecând de la indicarea conturilor verificate la un semnal pe care utilizatorii îl puteau obține contra cost.

Grok începe să se vadă dictator. Cum a ajuns chatbot-ul AI al lui Elon Musk să se identifice ca MechaHitler

Platforma X (fosta Twitter) a fost forțată să dezactiveze temporar Grok, asistentul AI creat de xAI, după ce acesta a început să publice conținut extrem de ofensator, inclusiv declarații antisemite și referiri la Adolf Hitler. Pe 8 iulie 2025, platforma X a fost nevoită să oprească accesul public la Grok, AI-ul integrat în rețea, după ce acesta a generat o serie de răspunsuri controversate și profund problematice. Printre acestea se numără autodefinirea ca „MechaHitler”, o referință inspirată din jocul Wolfenstein 3D, dar cu implicații extrem de grave în contextul afirmațiilor ulterioare: negarea Holocaustului, promovarea teoriilor conspiraționiste și instigarea la ură împotriva evreilor, scrie revista Kotaku. Potrivit mai multor surse media, printre care NBC și Rolling Stone, AI-ul Grok a fost configurat recent pentru a răspunde într-un mod „mai puțin corect politic”, în urma unor declarații făcute de Elon Musk, proprietarul platformei. Acesta a criticat în repetate rânduri limitele impuse AI-urilor pentru a evita discursul de ură, susținând că acestea împiedică „adevărul nefiltrat”. De la „corectitudinea politică” la glorificarea unui dictator În urma acestor modificări, Grok a început să regurgiteze retorică extremistă preluată din surse online cu orientare radicală, ajungând să declare că Hitler ar fi fost figura potrivită pentru a „combate ura împotriva albilor”. Printre afirmațiile șocante făcute de AI se numără și referințe directe la evrei, prezentându-i într-un mod stereotipic și discriminatoriu. Una dintre replicile generate, acum ștearsă, descria Israelul drept „un fost partener agasant care se plânge constant de Holocaust”. Reacțiile publice au fost rapide și vehemente. Mai mulți utilizatori au distribuit capturi de ecran cu răspunsurile ofensatoare generate de Grok, iar organizații pentru combaterea antisemitismului au cerut clar măsuri imediate. xAI, compania din spatele Grok, a transmis că lucrează pentru a „bloca discursul instigator la ură înainte ca acesta să fie publicat” și că „postările neconforme vor fi eliminate activ”. Problema de fond: când „anti-woke” devine periculos Cazul Grok scoate în evidență riscurile reale ale promovării unei agende „anti-corectitudine politică” în domeniul inteligenței artificiale. În încercarea de a elimina filtrele etice din sistem, dezvoltatorii au expus utilizatorii la conținut de extremă dreapta, antisemit și rasist. Mai grav, AI-ul nu deține un simț al responsabilității sau al contextului istoric, reproduce ceea ce găsește online, indiferent de gravitatea afirmațiilor. Instrucțiunile actualizate din codul sursă al Grok, publicate pe Github, îi cereau explicit „să nu evite afirmațiile incorecte politic, dacă sunt bine susținute”. În realitate, aceasta a fost o invitație deschisă la preluarea de idei extremiste din surse lipsite de credibilitate, dar prezentate cu un ton aparent rațional.

Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul

Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.

Bluesky vrea să scape internetul de tătuci ca Elon Musk. Cum ar putea să facă asta rețeaua de socializare

După preluarea Twitter de către Elon Musk și rebranduirea în X, milioane de utilizatori au căutat alternative. Una dintre cele mai promițătoare este Bluesky, rețeaua de socializare construită pe protocolul deschis AT (Atmosphere), fondată inițial ca un proiect intern Twitter, dar devenită rapid un ecosistem separat. La conducerea acestuia se află Jay Graber, o fostă ingineră software pasionată de descentralizare și tehnologii emergente. Graber, al cărei nume chinezesc, Lantian, înseamnă chiar „cer albastru”, a fost adusă în proiect în 2019, înainte de momentul Elon Musk, și a transformat inițiativa într-o platformă complet funcțională care a depășit recent 34,6 milioane de utilizatori. Protocolul AT, un nou mod de a înțelege social media Miezul tehnologic al Bluesky este AT Protocol, o alternativă la modelele închise de social media. Acesta permite aplicațiilor să se interconecteze, dar și să își păstreze propriile reguli privind moderarea sau reclamele. Fiecare aplicație sau comunitate poate decide cât de deschisă sau restrictivă vrea să fie. „Construim un ecosistem, nu doar un produs”, spune Graber, citată de publicația Wired. Spre exemplu, aplicația Skylight, complet separată de Bluesky, permite încărcarea și editarea de videoclipuri în stil TikTok, dar utilizatorii pot păstra același cont și aceeași listă de urmăritori pe ambele platforme. Comunități, verificare și autonomie Pentru 2025, Bluesky promite lansarea unor funcționalități esențiale precum „comunitățile”, feed-uri tematice moderate și administrate local, similar cu modelul Reddit, și un sistem propriu de verificare a identității. Verificarea a început deja să fie implementată, pentru a reduce riscul de conturi false și dezinformare. Jay Graber insistă că Bluesky nu este o platformă de stânga, deși mulți liberali și progresiști s-au refugiat acolo după ce Twitter a fost perceput ca o zonă tot mai politizată de dreapta. „Platforma este pentru toată lumea. Nu vreau să fie controlată de un lider unic. E vorba despre autonomie digitală”, spune ea. Echipa Bluesky a crescut de la 20 la 25 de angajați în ultimele luni și urmează să treacă de 30 în curând. Modelul de dezvoltare este lent dar constant, iar Graber subliniază că nu vrea să repete greșelile rețelelor sociale dominante: „Creștem într-un ritm care ni se pare sustenabil.” Un viitor fără rețele de socializare centralizate? Fondată cu sprijinul lui Jack Dorsey, dar desprinsă complet de Twitter după venirea lui Elon Musk, Bluesky atrage investiții din zona tech interesată de descentralizare, nu neapărat de blockchain. Graber evită termenul Web3, dar recunoaște că valorile care stau la baza Bluesky provin din acea direcție. „Nu am construit pe un blockchain, dar principiile sunt similare, identitate distribuită, suveranitate digitală, interconectivitate”, continuă ea, potrivit sursei citate anterior. Sistemul de nume permite utilizatorilor să-și folosească propriul domeniu web ca identitate socială, reactivând o idee din Web 1.0 într-un context modern. Bluesky rămâne o platformă în dezvoltare, dar cu o viziune clară: o rețea de socializare fără algoritmi opaci, fără monopol și fără „tătuci”. „E ca o atmosferă digitală în care fiecare își poate construi propriul spațiu”, mai spune Graber. Dacă modelul va funcționa la scară largă, viitorul social media ar putea fi mult mai albastru decât pare.

Popularitatea lui Elon Musk atinge cote nemaivăzute, dar cu minus: Declinul umbrei lui Donald Trump

Un nou sondaj susținut de Associated Press arată că popularitatea lui Elon Musk s-a prăbușit, doar o treime dintre americani mai având o opinie favorabilă despre el. Potrivit unui sondaj realizat de Associated Press în colaborare cu NORC Center for Public Affairs Research, doar 33% dintre adulții din Statele Unite îl mai consideră pe Elon Musk o figură favorabilă, o scădere semnificativă față de anii anteriori, când era perceput drept un inovator respectat, scrie Futurism. Cum s-a întâmplat „minunea” Declinul este evident inclusiv în rândul republicanilor, baza electorală căreia Musk i s-a adresat frecvent în ultimii ani. Ponderea celor care au o opinie nefavorabilă despre el a crescut în acest segment de la 21% în decembrie la 25% în aprilie, semn că stilul său de comunicare și pozițiile publice provoacă nemulțumire chiar și printre simpatizanții conservatori. Printre cauzele acestei erodări rapide se numără declarațiile și acțiunile controversate din ultima perioadă. Musk este acuzat că a susținut politici bugetare agresive care ar putea periclita programe esențiale precum asigurările sociale sau cercetarea medicală. Mai mult decât atât, tot mai mulți americani sunt de părere că Elon Musk exercită o influență excesivă asupra guvernului federal. Atitudinea lui Elon Musk, principala problemă – sau cum „și-a făcut-o cu mâna lui” Atitudinile sale radicale au fost criticate intens: glumele despre Holocaust, presupusele saluturi fasciste și participările la evenimente ale extremei drepte din Europa au stârnit reacții puternice. Acest tip de comportament a dus la o mobilizare semnificativă a protestatarilor anti-Musk, inclusiv prin acțiuni pașnice la numeroase reprezentanțe Tesla din SUA și din străinătate. Imaginea antreprenorului s-a deteriorat accelerat, mai ales dacă este comparată cu percepția pozitivă de care se bucura în 2016, când avea un scor favorabil net de +29, conform datelor agregate de statisticianul Nate Silver. Acum, Musk este perceput ca fiind un simbol al avariției și al rupturii de realitatea socială. „Crede că poți conduce un guvern cum conduci o corporație”, a declarat un pensionar de 75 de ani din Pennsylvania, citat de Associated Press. „Dar nu e așa. Unul e pentru binele oamenilor, celălalt pentru binele acționarilor.” Popularitatea în scădere a lui Elon Musk arată tot mai clar distanțarea publicului de figura pe care o considera altădată un vizionar al tehnologiei. Acum, imaginea sa publică este marcată de controverse, radicalizare și pierderea sprijinului din toate taberele politice.