Ion Cristoiu: Ceea ce face Nicușor Dan cu noile argumente pentru anularea alegerilor este o prostie. CCR a decis pe baza documentelor inițiale
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum dovezile aduse de Nicușor Dan în legătură cu decizia CCR sunt o prostie. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ea confirmă, pentru a nu știu câta oară, declarațiile lui Marian Enache și ale judecătoarei Iulia Scântei. Ea confirmă cu subiect și predicat că CCR a decis… De-aia spun așa, spune cu subiect și predicat, Curtea Constituțională a României a decis numai și numai pe baza documentelor prezentate. ” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum dovezile aduse de Nicușor Dan în legătură cu decizia CCR sunt o prostie. Acesta a început prin a spune că există o declarație foarte importantă. Jurnalistul susține că declarația Siminei Tănăsescu, președinta CCR, este o declarație fundamentală. Cristoiu explică felul în care această declarație se leagă de cele ale foștilor președinți CCR. Acesta susține că Simina Tănăsescu confirmă spusele lui Marian Enache și ale Iuliei Scântei. Toți judecătorii CCR au explicat că decizia de anulare a alegerilor a fost luată pe baza documentelor prezentate la acel moment. Cristoiu susține că ceea ce prezintă Nicușor Dan este o prostie. Aceste argumente nu au legătură cu decizia CCR. „Marius Tucă, ceea ce este mult mai important este că avem astăzi o declarație a Siminei (n.r. Elena-Simina Tănăsescu, Președinta Curții Constituționale a României), care este președinta CCR. Asta este o declarație fundamentală și a fost și atunci. Ea confirmă, pentru a nu știu câta oară, declarațiile lui Marian Enache și ale judecătoarei Iulia Scântei. Ea confirmă cu subiect și predicat că CCR a decis… De-aia spun așa, spune cu subiect și predicat, Curtea Constituțională a României a decis numai și numai pe baza documentelor prezentate. În consecință, ceea ce face Nicușor Dan, spunând că vrea să ne aducă argumente, este o prostie.”, a explicat jurnalistul.
Episodul când sfidarea lui Nicușor Dan a trimis-o pe o femeie la spital
Este de notorietate faptul că fostul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, nu era cel mai empatic edil față de problemele cetățenilor. Mii de dosare, de la cereri simple de schimbare de nume, până la autorizații de taxi, zăceau prin sertarele primăriei, pentru că Nicușor Dan nu le semna. De altfel, fostul edil nu părea să facă deloc eforturi pentru a găsi soluții la rezolvarea problemelor pe care bucureștenii le aveau. Un astfel de exemplu este celebrul bloc din Sectorul 5, care nu avea lumină, și despre care Nicușor Dan spunea că trebuie demolat. Un episod halucinant s-a petrecut după o întâlnire dintre locatarii blocului și Nicușor Dan. Fostul primar i-a sfidat atât de tare, încât o femeie a ajuns direct la spital. Duminică au loc alegerile pentru un nou primar general al Capitalei, iar nu puțini sunt bucureștenii care își doresc un edil care să fie empatic și să răspundă la problemele lor. Este vorba, în principal, de bucureștenii care s-au lovit atât de birocrația din administrație, cât și de încăpățânarea oamenilor care lucrează în acest sistem. Foarte mulți bucureșteni s-au lovit chiar de îndărătnicia fostului edil Nicușor Dan, care pur și simplu nu semna mii de solicitări, fie că vorbim de cereri de schimbări de nume, fie de autorizații de taxi. „Discuția cu primarul a creat o tensiune foarte mare” Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că situația unui bloc din Sectorul 5, care nu avea electricitate, a condus la un episod foarte trist. „Proprietarii acelui bloc cu probleme, din Sectorul 5, care nu avea electricitate, s-au întâlnit cu Nicușor Dan, căruia i-au cerut ajutorul pentru rezolvarea problemei la acel imobil. Actualul președinte le-a transmis foarte clar că el nu poate face nimic, ba chiar le-a lăsat de înțeles că blocul lor este construit ilegal și că ar putea fi demolat. Toată această discuție cu primarul a creat o tensiune foarte, iar o femeie a plecat de acolo direct la spital, pentru că pe drum i s-a făcut rău”, spun sursele Gândul. Practic, femeia din Sectorul 5 a ajuns la spital cu o tensiune foarte mare, după ce a auzit din gura primarului că blocul unde ea deținea un apartament ar putea fi demolat. Taximetriștii, umiliți de Nicușor Dan De altfel, în cei aproape 5 ani cât a fost primarul Capitalei, Nicușor Dan i-a umilit și pe taximetriștii din București. Este vorba de aproape 3.000 de persoane, care au trecut prin situații incredibile, pentru că fostul edil întârzia foarte mult prelungirea autorizațiilor de taxi. Efectiv nu le semna, motiv pentru care unii taximetriști, deși se aflau în proces de reautorizare, au fost amendați de către poliție. Este și cazul unui tânăr bucureștean care a primit în 2024 la Otopeni o amendă de… 80 de mii de lei! Potrivit surselor Gândul, fostul edil nu semna foarte multe documente, din foarte multe domenii, pentru că venea rar la primărie, el fiind prezent mai mult în instanțe, acolo unde a implicat Primăria Capitalei în foarte multe procese. Nicușor Dan nu a explicat niciodată de ce nu a semnat diferite documente și nici nu și-a delegat aceste atribuții către alți funcționari sau consilieri personali. Cererile de schimbare a numelui, ținute în sertare Mai mult, Gândul a dezvăluit AICI că mii de bucureșteni au solicitat să-și schimbe numele, din diferite motive, iar fostul primar Nicușor Dan nu le-a semnat cererile. Din această cauză, s-au creat și situații incredibile. De exemplu, un cuplu din București a fost nevoit să divorțeze și să se recăsătorească pentru ca ambii soți să poarte același nume. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primăria lui Nicușor Dan, îngropată în hârtii. Este incredibil ce a REFUZAT fostul primar, ajuns președinte, să semneze ani la rând
Preocupările președintelui și premierului în Criza Apei: sindrofii de 1 decembrie, campanie electorală și vizite externe. Nici Bolojan și nici Nicușor Dan nu s-au deplasat la locul dezastrului de la Paltinu. 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac ba
Principalele preocupări ale celor mai importante două persoane publice din România – președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan nu au avut nicio legătură cu Criza Apei din România, în care 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac baie în ligheane. Ambii au dat câte un mesaj de solidaritate, însă niciunul nu s-a deplasat la fața locului pentru a sta de vorbă cu oamenii care așteaptă la cozi să umple bidoane cu apă sau pentru a discuta cu autoritățile locale despre cum gestionează această criză majoră În schimb, premierul și președintele au petrecut 1 decembrie la Recepția de la Cotroceni, alături de vedete, oameni de afaceri și politici. Nicușor Dan și-a găsit timp și pentru o filmare electorală cu Cătălin Drulă, despre care autoritatea electorală spune că este ilegală într-un final, iar premierul Ilie bolojan a fost într-o vizită externă în Austria cu soția, probabil proaspăt căsătoriți. Gândul prezintă cele două Românii: cea a sindrofiilor și plimbărilor scumpe și cea reală. Pe 1 Decembrie 2025, România s-a împărțit în două lumi care nu s-au mai întâlnit până acum: „România Onestă”, trăită la Cotroceni, unde paharele de prosecco au prins reflexe aurii în luminile recepției, și România reală, care a stat la rând la cisterne, cu bidoane de apă în mâini și a așteptat o soluție care nu a mai venit. În timp ce președintele Nicușor Dan a pozat zâmbitor pe covorul roșu, iar politicienii apropiați lui au filmat clipuri electorale chiar în sediul Administrației Prezidențiale, peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă, după ce barajul Paltinu a ajuns într-o situație critică. Cotroceni, seara luxului într-o țară aflată în plină austeritate Recepția prezidențială din 1 Decembrie a arătat exact lumea în care trăiește conducerea statului: mese pline, deserturi tricolore, bufet cu brânzeturi, somon, pastramă și prosecco în pahare înalte. A fost prima recepție a președintelui Nicușor Dan, iar invitații au venit în număr record. A lipsit doar un singur lucru: conectarea cu realitatea În timp ce la Palat șampania se turna în ritm alert, în Prahova, oamenii scoteau apă tulbure din puțuri și se întrebau de ce statul nu a trimis nicio echipă la Paltinu. Nici președintele Nicușor Dan, nici premierul Ilie Bolojan nu au mers acolo. În mijlocul crizei, președintele Nicușor Dan a ales să transmită un mesaj emoționat…dar pentru victimele inundațiilor din Asia. Nimic despre cei 100.000 de români fără apă. Nicușor Dan, clip electoral pentru Drulă În aceeași seară, USR a publicat un clip cu Nicușor Dan și Cătălin Drulă, filmat chiar la Cotroceni. A fost seara în care șeful statului a părut mai preocupat de campania electorală a aliaților politici, decât de criza în care se afla o parte din țara pe care o conduce. „Explicația” pe care a oferit-o în privința clipului în care nu avea voie să apară, a fost simplă: nu știa că este filmat. În timp ce România reală stătea la cozi după apă, premierul era într-o vizită la Viena, cu soția Premierul Ilie Bolojan a fost, la rândul lui, absent din teren. Nu a mers la Paltinu, nu a ținut o conferință de presă. În schimb, a apărut de mână cu soția sa la Ambasada României din Viena. O vizită oficială cu aer de city-break, s-ar putea spune. „Aceeași soartă”, mandate diferite Ironia face că atât președintele Nicușor Dan, cât și premierul Ilie Bolojan și-au început mandatele sub același semn: inundații, victime, sate izolate, dar și absență totală din teren. În luna în care Nicușor Dan își preluase mandatul, Moldova se lupta cu viituri, casele din Broșteni erau acoperite de noroi și câteva familii își plângeau morții. Președintele nu ajunsese acolo. În schimb, transmisese mesaje „profund afectate” pe Facebook și anunțase că urmărea situația „în contact cu autoritățile”. Câteva zile mai târziu, plecase într-o vizită privată în Republica Moldova. În oglindă, premierul Ilie Bolojan a intrat în Palatul Victoria tot sub semnul crizei apei. Inundațiile de la Praid au măturat gospodării, drumuri și poduri, iar oamenii au așteptat ore în șir sprijinul autorităților. Premierul nu s-a dus nici acolo, deși zona era puternic afectată și localnicii aveau nevoie de o prezență fermă a statului. Acum, cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Generală, Bucureștiul fierbe pe sondaje, dezbateri și live-uri. Capitala trăiește deja febra votului, iar președintele Nicușor Dan rămâne ocupat cu dezvoltarea „României Oneste”. Între timp, în Prahova, oamenii au primit RO-Alert cu mesajul mult așteptat: se reia alimentarea cu apă…dar doar pentru igiena grupurilor sanitare. Traducere liberă: apa e bună doar pentru WC. AUTORUL RECOMANDĂ: 1 Decembrie 2025, ziua în care „România Onestă” a sfidat „România Reală”. În timp ce la Cotroceni a curs șampania, peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa nu au apă potabilă. Sociolog: „Ne-a arătat exact această divizare a societății” „Chiolhanul austerității” de la Cotroceni! Cu ce bunătăți s-au delectat invitații lui Nicușor Dan, de Ziua Națională
Revine apa în Prahova, de la ora 23.00, deocamdată doar la toaletă. A fost emis mesaj Ro Alert
De la ora 23:00, se reia alimentarea parțială cu apă pentru igiena grupurilor sanitare în localitățile afectate din județul Prahova, spune un mesaj Ro-Alert. Potrivit mesajului Ro-Alert emis de autorități, temporar, poate prezenta impurități. De asemenea, este interzisă utilizarea apei pentru băut, igiena individual, spălarea alimentelor, vaselor și prepararea hranei, se mai arată în mesaj. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a adoptat vineri seara hotărârea în ce privește măsurile care se vor lua pentru începerea furnizării apei cu restricții către localitățile afectate, progresiv începând cu ora 23.00. „Aceasta va fi folosită doar pentru evacuarea apelor uzate fecaloid-menajere de la nivelul grupurilor sanitare!”, se indică într-un comunicat postat pe site-ul Prefecturii Prahova. De asemenea, hotărârea cuprinde o serie de măsuri ce vor fi implementate la nivelul operatorilor de apă, DSP Prahova, ISU Prahova și primăriilor afectate. Autoritățile spun că se interzice utlizarea apei furnizate prin conducte pentru consum, igiena personală a corpului, mâinilor sau dinților, spălarea alimentelor și gătit. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova o să transmită mesaje prin sistemul RO-ALERT cu o periodicitate de 3 ore, cu privire la calitatea apei din rețea, în intervalul orar 6.00-22.00. „Până la anunțul oficial al autorităților privind siguranța consumului de apă din rețea, Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Prahova și Hidro Prahova vor continua distribuirea de apă îmbuteliată din rezervele de stat și de la parteneri”, se mai spune în comunicat.
Germania crește pensiile de la 1 ianuarie 2026. O pensie în Berlin ajunge 48% din salariul mediu. În România nu vor fi indexate nici măcar cu inflația, a dat asigurări Bolojan
Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Acum, pensia pentru germani va reprezenta 48% din salariul mediu, dar va costa statul miliarde de euro în plus. În România, situația este fix pe invers. Unele pensii au scăzut, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat astăzi că în 2026 ele nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Cancelarului german Friedrich Merz a reușit să obțină adoptarea reformei pensiilor, care a stârnit multe controverse în ultimele săptămâni. Pachetul propune fixarea pensiilor la un nivel de 48% din salariul mediu și prelungirea acestei reguli până în 2031, precum și asigurarea unor plăți sporite pentru mamele care au crescut copii până în 1992 (Mütterrente III). Deputații tineri au votat contra Votul pentru pachetul de reforme a fost precedat de discuții lungi în interiorul fracțiunii „Uniunea” (CDU/CSU). În special, deputații tineri au amenințat să voteze împotrivă, deoarece pentru o pensie de 48% vor fi necesare cheltuieli de miliarde de euro, care vor cădea, în primul rând, pe umerii tinerilor contribuabili. Totuși, reforma a trecut cu 319 voturi „pentru” și 225 „împotrivă”, iar 53 s-au abținut. Aceasta înseamnă că cancelarul Friedrich Merz și coaliția sa „neagră-roșie” au reușit să mobilizeze suficiente voturi în propriile rânduri din SPD, CDU și CSU pentru a adopta reforma pensiilor cu o majoritate. Astfel, grupul tinerilor și alți dizidenți din blocul CDU/CSU nu au reușit să-și atingă scopul. Cancelarul Friedrich Merz Proiectul de lege urmează să fie dezbătut. Ar putea intra în vigoare din 2026 Ministrul de finanțe și vicecancelarul din partea SPD, Lars Klingbeil, a reacționat cu ușurare, numind rezultatul votului „un rezultat clar” și „un pas foarte important”, care va garanta acum „o pensie decentă” pentru milioane de pensionari. Dacă proiectul de lege va fi aprobat și de Bundesrat pe 19 decembrie, pachetul de pensii va putea intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026. Pensia medie de stat va rămâne neschimbată până în 2031 Guvernul de coaliție fracturat al Germaniei urmează să adopte vineri un proiect de lege pentru creșterea pensiilor cu aproximativ 185 de miliarde de euro în următorii 15 ani. Asta le va permite lucrătorilor de vârstă pensionară să lucreze și să fie scutiți de impozite. Economiștii estimează că creșterile pensiilor vor face finanțele deja precare ale sistemului și mai puțin sustenabile, deoarece se așteaptă ca tot mai puțini lucrători să susțină tot mai mulți pensionari într-o populație îmbătrânită. Pensia medie de stat din Germania, care valorează acum 48% din salariul mediu, va rămâne la acest nivel până în 2031, înainte de a scădea ușor la 46,3% până în 2039.Fără intervenție, valoarea pensiei medii în raport cu salariile ar fi trebuit să scadă mai devreme și mai rapid, la 44,9% din salariul mediu până în 2040.Conform noilor cifre din raportul privind asigurările de pensii, această schimbare va costa în total 122 de miliarde de euro până în 2039, informează Reuters. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației Tot astăzi, premierul Ilie Bolojan a anunțat, după ședința de Guvern, că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației. Întrebat dacă există vreo posibilitate ca anul viitor să fie indexate pensiile cu rata inflației, premierul Bolojan a spus că „deciziile care au fost luate pentru anul viitor nu pot fi schimbate cât timp nu există spații fiscale”. „Dacă anul viitor evoluează într-o anumită măsură, anumite aspecte pot fi evaluate. Dar nu mi se pare normal să creez anumite așteptări”, a precizat Bolojan. Sursa Foto: Deutscher Bundestag / Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București Încă o veste proastă de la Guvern. Premierul Bolojan anunță că pensiile nu vor crește în 2026 nici măcar cu rata inflației
Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea Povești din Cartierul Primăverii. Grădină secretă a elitei roșii. Poveștile copiilor și nepoților celor puternici
„Povești din Cartierul Primăverii”, o carte scrisă de Lavinia Betea – istoric și profesor de psihologie socială – va avea lansarea sâmbătă, 6 decembrie, ora 16:00, la Standul Corint de la Gaudeamus. Este o ediția nouă și adăugită a unui volum esențial pentru înțelegerea puterii în România comunistă. Fața nevăzută a puterii comuniste și cartierul-simbol al secretomaniei La eveniment vor participa John Florescu – jurnalist american, producător și regizor, Dan Constantin jurnalist și președinte UZPR, Florin-Răzvan Mihai – istoric, coordonator „Corint Istorie Autori Români.” Dezbaterea va fi moderată de Simona Preda, istoric și brand manager Editura Corint Volumul Laviniei Betea revine într-o versiune extinsă, cu mărturii rare și acces direct la istoria unui cartier devenit simbol al secretomaniei puterii comuniste din România secolului XX. „Povești din Cartierul Primăverii” aduce în circulație o arhivă orală rară: confesiuni ale unor oameni care au reprezentat puterea comunistă, au trăit în familiile liderilor sau în proximitatea lor directă. Volumul reunește trei tipuri de martori: Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea „Povești din Cartierul Primăverii.” Foști demnitari: Gheorghe Gaston Marin – fost șef al planificării de stat Paul Niculescu-Mizil – fost șef al Secției Propagandă a CC al PCR Dumitru Popescu – fost șef al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu” Ion Stănescu – fost șef al Securității Constantin Olteanu – fost secretar al CC responsabil cu propaganda și relațiile internaționale Ion Stoian – ultimul ministru de Externe communist Apropiați ai nucleului de putere Paul Sfetcu – șeful de cabinet al lui Gheorghiu-Dej Sorin Toma – fost redactor-șef al ziarului „Scânteia” Maria Manolescu-Chivu – văduva lui Chivu Stoica Fii, fiice și nepoți ai liderilor politici Mândra Gheorghiu – nepoata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Ștefan Sârbu – nepotul lui Ștefan Foriș Ion Filimon Sârbu – fiul logodnicei lui Gheorghiu-Dej Tatiana Brătescu – fiica lui Marcel și a Anei Pauker Valeriu Petrescu – fiul lui Dumitru Petrescu-Grivița Ioana Constantin – fiica adoptivă a lui Gheorghe Pintilie (Pantiușa) Andrei Lupu – fiul lui Petre Lupu Ilinca și Gheorghe Preoteasa – urmașii lui Grigore Preoteasa Dialogurile publicate inițial în forma prescurtată a unor interviuri de presă sunt restituite acum integral, însoțite de capitole noi, note suplimentare, referințe istorice și trei documente relevante pentru personalitatea lui Foriș, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Cartea oferă una dintre cele mai relevante descrieri istorice ale zonei Primăverii: de la Grădina Bordei, spațiu periferic, populat apoi cu parcele modeste pentru funcționarii Uzinei de Gaze, la un cartier rezervat nomeclaturii de partid. Aparatul Gospodăriei de Partid, modelat după precedentul sovietic, administra și aproviziona viața privată a familiilor „cartierului roșu”: vile, mobilier, alimente, policlinici, școli, personal de menaj, pază și supraveghere. Intervievatoarea și intervievații săi devoalează cum funcționa acest spațiu – astăzi încărcat de simbolism și mitologie urbană – în decantarea privilegiilor (primiri și „eliberări” din funcții), anxietăților și rutinelor unei elite aflate în relație permanentă cu suspiciunea și controlul. Scriitoarea Lavinia Betea își lansează cartea „Povești din Cartierul Primăverii” Trei mărturii noi în ediția 2025: Ion Stănescu, fost șef al Securității – o privire directă asupra aparatului represiv: „fenomenul Pitești”, influența consilierilor sovietici, birourile Securității din întreprinderi – patent românesc, invazia Cehoslovaciei din 1968 și prezențele străine din decembrie 1989. Ion Stoian, ultimul ministru de Externe comunist –amintiri despre diplomația finalului de regim și despre vizita pregătită de Ceaușescu în Iran, cu misiuni discrete, întâlniri oficiale și cronologia sfârșitului din decembrie 1989. Paul Sfetcu, martor a 13 ani petrecuți în anticamera lui Gheorghiu-Dej – mărturii despre modul de lucru din sediul CC, relațiile interne ale conducerii și atmosfera politică din anii ’50–’60. Textul este reprodus integral după ediția unică din 1995. Poveștile copiilor și nepoților celor puternici Una dintre marile mize ale volumului o reprezintă accesul la mărturiile din intimitate. Lavinia Betea a reușit să intervieveze în decenii în urmă, oameni care nu se mai regăsesc în spațiul public de astăzi: fii, fiice, nepoți ai demnitarilor. Ediția începe cu interviul cu notarul Mândra Gheorghiu, nepoata lui Gheorghiu-Dej – un text impresionant, încărcat de contradicții afective, luciditate, distanță și memorie. Povestea ei conturează destinul unei familii și atmosfera din interiorul unei case al cărei stăpân decidea asupra țării. Reținem câteva aspecte: ilegaliștii comuniști în ipostaza de paria sociali; raporturile tensionate din familiile acestora; contrastul între imaginea publică și cea privată a lui Gheorghiu-Dej; relațiile dintre generațiile unei astfel de famii. Calitățile de intervievator ale Laviniei Betea sunt relevate de această carte, în principal prin surmontarea dificultăților în accesul la asemenea surse primare, neutralitatea narativului, clarificarea unor mitologii comuniste și stereotipii post-comuniste. Poveștile din Cartierul Primăverii urmăresc nu senzaționalul ci redarea, cu echilibru și rigoare, a culiselor puterii și mecanismelor de construcție a unor personalități și tipologii în exercițiul unei politici totalitare. Vocile acestor „martori implicați”, mai mult sau mai puțin direct, se fac astfel auzite în spațiul public invitând cititorul societății deschise de azi la reflecții constructive. Sursă foto: Colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lavinia Betea, despre singura persoană care avea curajul să spună adevărul, în perioada comunistă: „S-a râs mult pe seama ei” Lavinia Betea, despre planurile ce l-ar fi vizat pe Ceaușescu: „Nu pot documenta nicio singură tentativă de asasinat”
Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată
A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci. Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii
Disperare din lipsă de apă: Prahovenii îi cer capul ministrei Diana Buzoianu
A trecut aproape o săptămână de când locuitorii din Prahova și din Dâmbovița nu au apă menajeră, din cauza unui lung șir de greșeli și de bâjbâieli extrem de grave ale autorităților. La Câmpina, foarte aproape de Ploiești, oamenii sunt descumpăniți. Se simt neputincioși. Li se pare că s-au întors cu mulți ani în trecut, fiind nevoiți să care apă cu bidoanele pentru a se spăla și pentru a turna în rezervorul toaletelor. Se simt umiliți. Pe bună dreptate. Și cer dreptate. Îi cer ministrei Diana Buzoianu „să plece acasă”, iar procurorilor să deschidă o anchetă pentru această nenorocire care li se întâmplă. Încă de la orele dimineții, de aproape o săptămână, pe străzile din Câmpina sunt sute de oameni cu bidoane în mână. „Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Atunci, dacă se oprea apa, măcar ne anunțau din timp”, ne spune un pensionar în timp ce se apleacă să umple un bidon de 10 litri de apă menajeră. Și pentru că nu era de ajuns că oamenii trebuie să stea la coadă și să care apă pentru igienă, locuitorii din Câmpina se și chinuie atunci când trebuie să umple sticlele. Asta pentru că bazinele au un robinet foarte larg, iar apa ajunge mai mult pe jos… „Aici ne-a adus această coaliție pro-europeană” „Am ajuns să cerem apă. Așa am ajuns. Aici ne-a adus această coaliție pro-europeană. Păi dacă asta este pro-Europa, suntem mai degrabă pro-Africa”, ne spune un alt pensionar, care aștepta lângă containere să vină pompierii cu apa menajeră. Sunt și prahoveni care își doresc ca Parchetul general să se sesizeze din oficiu, pentru neglijență și pentru subminarea economiei naționale. „Este o problemă de o importanță strategică, medicală, extraordinar de gravă” „În alte cazuri, Parchetul s-a sesizat. Iar acum, când este o problemă de o importanță strategică, medicală, extraordinar de gravă, nimeni nu este vinovat, nimeni nu s-a sesizat. Domnii procurori ce fac?”, se întreabă un alt locuitor din Câmpina. Doamna Elena în vârstă de 78 de ani, spune că nu mai rezistă. Mai ales că este singură și nimeni nu o ajută pentru a căra apă. Îi cere demisia Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. „Doamna ministru să plece acasă”, spune femeia, răspicat. În condițiile în care la robinet nu curge deloc apă, este aproape imposibil să speli rufe la mașina de spălat. „Așteptăm să vină apa, și cred că bag 20 de mașini” „Nu spălăm, că nu avem cum. Așteptăm să vină apa, și cred că bag 20 de mașini”, ne spune o tânără mămică. „Începând de la doamna ministru în jos, toată lumea ar trebuie să plece”, ne spune un alt bărbat care stă la coadă să-și umple bidoanele. Între timp, la câțiva kilometri de Câmpina, la Barajul Paltinu, de unde a plecat toată această problemă uriașă, este o liniște apăsătoare. Lacul este aproape secat, și nimeni nu-i poate asigura pe prahoveni că această criză se va termina prea curând. Toți știau. Din octombrie. Gândul publică documentele care aruncă în aer minciunile Dianei Buzoianu în Criza apei Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă. În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a pasat responsabilitatea în „ograda” ESZ Prahova – despre care a declarat într-un interviu că știa despre riscul de turbiditate în apa din Lacul Paltinu – dar a tăcut. Mai multe detalii pot fi citite AICI. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apele Române, anunț în plin scandal cu criza apei din Prahova: „Am găsit soluții alternative pentru reluarea alimentării” Războiul apei continuă. ESZ Prahova denunță „deciziile eronate” luate de Apele Române și Ministerul Mediului Un ministru și un șef DSP se ceartă, după ce 100.000 de oameni au rămas fără apă. DSP: „Nu se va încălca legea” Buzoianu: „Nu vreți, e treaba voastră” Dialog incredibil între ministra Mediului și reporteri, în scandalul apei. Diana Buzoianu spune că nu a avut informații, deși prefectul avertizase încă din 6 noiembrie
CEC Bank a început să își vândă sediile
CEC Bank, banca de stat cu rating junk, a început să își vândă sediile. Preţul de pornire cumulat depăşeşte 1 milion de euro. Potrivit fostului premier Florin Cîțu, finanțist de profesie, banca deținută de stat, pe care autoritățile vor să o privatizeze, este listată la categoria junk din cauza slabei performanțe și înghite sume nejustificat de mari. CEC Bank a scos la vânzare, prin licitaţie, două foste sucursale din Bucureşti şi Târgovişte, dar şi un spaţiu din Vaslui, care aparţin băncii, anunțul fiind disponibil pe azitis.com, principala platformă de licitaţii pentru active în distress. Cumulat, preţul de pornire pentru cele 3 locaţii depăşeşte 1 milion de euro. Prețul de pornire al sediului din București este de 980.000 euro azitis.com, principala platformă de licitaţii pentru active în distress, listează cele două foste sucursale CEC Bank din Bucureşti şi Târgovişte, dar şi un spaţiu din Vaslui, care aparţine băncii. Imobilul din capitală se află în sectorul 1 și este compus dintr-o clădire multifuncţională şi teren (foto). Se poate licita începând cu 9 decembrie 2025. Preţul porneşte de la 980.000 de euro, anunţă platforma. Fosta sucursală CEC din Târgovişte are 76 metri pătraţi construiţi şi teren de 22,74 metri pătraţi. Se scoate la licitaţie în 9 decembrie 2025, cu preţul de pornire de 26.700 euro. De asemenea, banca de stat mai vinde şi un imobil în Vaslui, în cadrul aceleiaşi sesiuni de licitaţii, cu un preţ de pornire de 21.750 de euro. “Ne aşteptăm ca activul din Bucureşti să genereze interes pentru investitori, datorită faptului că se poate transforma uşor în clinică medicală, birouri sau spaţiu rezidenţial. Şi imobilul din Târgovişte se poate reconverti în spaţiu comercial, cu investiţii minime, deci ne aşteptăm la o sesiune de licitaţie dinamică şi aici. De altfel, istoricul tranzacţiilor noastre ne arată că oraşele medii şi mici din România atrag investiţii de zeci de milioane de euro anual iar activele imobiliare formate din clădiri şi terenuri sunt cele mai căutate”, completează Flavius Drăghici, COO azitis.com. Cîțu: Noi suntem mândri de o bancă junk și am mai băgat un miliard acum În luna iulie, invitat în studioul emisiunii Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, fostul premier Florin Cîțu a avertizat cu privire la riscul de colaps al sistemului bancar românesc. Astfel, fostul premier a menționat CEC Bank ca o instituție în care statul pompează bani mulți, în ciuda performanței slabe. „Statul român nu are competențe să administreze active financiare. Adică se împrumută la 6,6. Știți ce rating are CEC-ul? Junk. Deci banca statului pe care noi nu vrem să o privatizăm are rating junk. Dar noi suntem mândri de ea și am mai băgat un miliard acum. Deci nu avem bani, suntem morți. Am mai băgat un miliard în CEC și un miliard în Exim Bank. Dar noi avem bani, nu avem probleme”, afirma Cîțu în acel podcast (Detalii AICI). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Tranzacția anului. Banca Transilvania iese la shopping în Republica Moldova și țintește poziția de LIDER regional Florin Cîțu: „Știți ce rating are CEC-ul? Junk”
Cel mai bogat miliardar ucrainean cumpără energie regenerabilă din România
Rinat Ahmetov, prin compania sa D.Trading, parte din grupul DTEK, a încheiat un contract de achiziție de energie electrică regenerabilă din România. Unitățile din care se vor face achizițiile ucraineanului sunt dezvoltate și operate de Eurowind Energy din Danemarca. Este vorba de parcul eolian Pecineaga II din județul Constanța (50 MW) și de parcul fotovoltaic Teiuș din județul Alba (60 MW), notează Economedia. Gândul a scris recent că Ahmetov construiește cele mai mari instalații de stocare de energie pentru ca Ucraina să reziste economic în fața ofensivei de iarnă a Rusiei. ″Acest nou parteneriat consolidează integrarea energiei curate într-una dintre cele mai dinamice piețe de energie electrică din regiune și extinde amprenta D.Trading în domeniul energiei regenerabile în Europa Centrală și de Sud-Est. Acordul de achiziție permite accesul stabil la piață și o comercializare structurată a energiei pentru ambele active de generare, susținând în același timp traiectoria mai amplă de decarbonizare a României″, a transmis D.Trading, conform sursei citate. Ahmetov și afacerile din România Ahmetov este patron la echipa de fotbal Șahtior Donețk și controlează cel mai mare producător ucrainean de oțel, Metinvest. Având aviz de la Comisia Europeană, a depus recent o ofertă pentru preluarea combinatului Liberty Galați, fostul Sidex din România. DTEK este cel mai mare grup energetic privat din Ucraina. Încă de la începerea invaziei rusești, a sprijinit infrastructura energetică a țării, distrusă de bombardamentele comise de agresorul rus în ultimii 4 ani. În plus, Rinat Ahmetov construiește cele mai mari instalații de stocare de energie din Ucraina pentru ca aceasta să facă față iernii. RECOMANDĂRILE AUTORULUI