Raționalizare voluntară a curentului electric din cauza AI în UE. Ce solicită Uniunea Europeană
O nouă lege din Uniunea Europeană visează reducerea consumului electric pentru a stimula industria inteligenței artificiale. Consumul mare de electricitate în Europa duce la riscul copleșirii rețelelor electrice necesare pentru centrele de date. Planu este parte a strategiei pentru digitalizare și inteligență artificială în sectorul energetic. A fost lansat miercuri, ca parte a pachetului de suveranitate tehnologică a Uniunii Europene . Centrele de date reprezintă deja 2,5% din consumul de energie al blocului european. Cerere tot mai mare pentru centrele de date Comisia Europeană dorește ca gospodăriile să consume mai puțină energie la orele de vârf, ca pregătire pentru explozia cererii de electricitate din partea centrelor de date. Cererea s-ar putea dubla în următorii patru ani, ceea ce va pune presiune tot mai mare asupra rețelei electrice europene care cu greu satisface cerințele tranziției către energiile verzi. Consumatorii au de câștigat, nu de pierdut Executivul UE a declarat miercuri că va propune o nouă lege la finalul acestui an pentru a accelera implementarea contoarelor bazate pe AI. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, susține că implementarea contoarelor inteligente va avea impact pozitiv , afirmând că aceasta va ajuta gospodăriile să economisească bani la facturile de energie. Consumatorii vor avea mai mult control asupra utilizării electricității pentru a-și muta consumul la ore mai ieftine și a avea facturi mai reduse. Energia economisită s-ar îndrepte către centrele de date AI Potrivit Politico , consumatorii europeni trebuie să reducă consumul de energie electrică seara, când cererea este mai mare. Prin economisire la scară largă, va fi mai multă energie disponibilă pentru industrie, transport, centrele de date. Utilizarea mai inteligentă și dinamică a energiei electrice ar fi esențială pentru a valorifica la maximum rețelele existente într-un moment în care cererea de energie electrică – din partea centrelor de date, vehiculelor electrice, pompelor de căldură, electrolizoarelor de hidrogen și topitoriilor electrice – riscă să depășească cu mult aprovizionarea fiabilă din surse curate, cum ar fi energiile regenerabile și nucleare. Rolul contoarelor „inteligente” Contoarele inteligente pot „contribui la eficientizarea utilizării infrastructurii existente a rețelei de electricitate, inclusiv prin reducerea restricționării energiei regenerabile și facilitarea electrificării”. Comisia Europeană a renunțat la un plan anterior de a impune standarde obligatorii de eficiență energetică asupra centrelor de date până în 2030. De asemenea, a amânat planurile de lansare a unui sistem de etichetare care evaluează sustenabilitatea centrelor de date. „Horizon Europe”, fondul de cercetare și dezvoltare al UE, va oferi, de asemenea, 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea de strategii de inteligență artificială eficiente din punct de vedere energetic. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Bun venit într-o lume post-umană: vastul anonimat al centrelor de date în care omul este produsul, iar robotul este adevăratul consumator
Pîslaru se laudă că România primește 3 miliarde de euro prin PNRR, deși a pierdut de două ori mai mult. Statul riscă penalizări majore
Ministrul Interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a transmis miercuri, într-o conferință de presă la sediul MMPE, că la data de 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma să dea aprobare României pentru cererea de plată patru din PNRR. Amintim că în urmă cu o lună, Pîslaru anunța că țara noastră a pierdut o tranșă din PNRR de aproape jumătate de miliard de euro, sumă care se adaugă la cele 7 miliarde pierdute deja, anul trecut. „România, în acest moment, a depășit 60% din absorbția pe PNRR. Pe data de 5 iunie, vineri, ca să fiu mai clar, vom avea, cel mai probabil, Consiliu EcoFin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, n.r.), care va da ultima bifă necesară pentru cererea de plată patru. Vă readuc aminte că, pe parcursul acestui guvern Bolojan, am deblocat PNRR-ul, am recuperat din cererea de plată trei o sumă și am avut cererea de plată patru complet curată și asta înseamnă că 3 miliarde de euro urmează să intre în perioada următoare în țară, fiind peste 60%. Acum, concentrarea noastră este pe cererile de plată cinci și șase, pe care le aranjăm, și sperăm ca până vineri să avem toate detaliile tehnice necesare”, a precizat ministrul, într-o conferință de presă la sediul MMPE. Potrivit acestuia, după ce se vor agrea cu Comisia Europeană toate aceste aspecte, România va depune o cerere pentru a avea noua structură și va intra într-un proces prin care ar trebui ca, în decursul lunii iulie, să fie gata forma finală finală autorizată. România a pierdut 7 miliarde și jumătate de euro din PNRR În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu era atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii s-au adăgat celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. Dragoș Pîslaru a anunțat că statul român riscă penalizări de 15 miliarde de euro din PNRR La mijlocul lunii mai, Dragoş Pîslaru afirma că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite. Mai exact, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, spunea la acel moment ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni. Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR
Ciprian Ciucu anunță reamenajarea Bulevardului Națiunile Unite: Peste maxim două luni nu veți mai cunoaște zona
Ciprian Ciucu a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, un proiect amplu de reamenajare a Bulervardului Națiunile Unite din București. Primarul General al Capitalei spune că zona va fi transformată într-un „oraș-parc”, cu mai mult spațiu verde, mobilier urban nou și eliminarea parcărilor pe trotuare. Ciprian Ciucu a explicat că proiectul de modernizare a Bulevardului Națiunile Unite din Capitală a intrat în faza de implementare. Lucrările executate vor consta în creșterea suprafețelor verzi, montarea de mobilier stradal nou, dar și eliminarea parcărilor de pe trotuare. „A durat ceva mobilizarea (proiectare, bugetare, contractare) dar vom pune la punct Bd. Națiunile Unite. Aducem în centrul Bucureștiului conceptul de “oraș parc”. Peste maxim două luni nu veți mai cunoaște zona. Va fi mai verde, punem pavaj, mobiler stradal nou și nu se va mai parca pe trotuare”, a anunțat Ciprian Ciucu pe Facebook. „Zonă cu zonă, vom pune orașul la punct” Primarul Capitalei a mai spus că proiectul a început cu reabilitarea parcării din capătul bulevardului, urmând ca lucrările să continue spre Palatul Parlamentului. După finalizarea refacerii Bulevardului Națiunile Unite, Ciucu a anunțat că urmează reabilitarea Căii 13 Septembrie. „Am început cu reabilitarea parcării din capătul bulevardului și o luăm în sus, spre Parlament. Apoi ne vom apuca de Calea 13 Septembrie, care este într-o stare foarte proastă. Pe măsură ce instituțiile PMB se vor obișnui cu cerințele și strandardele pe care le cer, vom prinde viteză. Zonă cu zonă, vom pune orașul la punct”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Sfântul Sinod al Bisericii Române a aprobat retragerea Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru, după scandalul sexual în care a fost implicat
Arhiepiscopul Chișinăului și Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru, s-a retras din funcția de Arhiepiscop şi Mitropolit, după scandalul sexual în care a fost implicat. În spațiul public au apărut imagini în care acesta întreținea relații sexuale cu un alt bărbat. Sfântul Sinod al Bisericii Române a anunțat că i-a aprobat retragerea. Sfântul Sinod al Bisericii Române i-a aprobat retragerea și acum caută un alt Arhiepiscop Retragerea sa a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a anunțat că va începe imediat demersurile statutare pentru alegerea unui nou Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. ”În ziua de miercuri, 3 iunie 2026, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Sfântul Sinod a aprobat retragerea mitropolitului Petru Păduraru, din slujirea de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al plaiurilor, adică încetarea activității administrative, liturgice și pastorale. Cancelaria Sfântului Sinod va începe imediat demersurile statutare pentru pregătirea alegerii unui nou Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.”, arată un comunicat al Patriarhiei Române. La sfârșitul lunii mai, IPS Petru a anunţat că demisionează, invocând motive de vârstă şi de sănătate, însă la scurt timp după anunțul său, în spaţiul public au apărut imagini video cu caracter sexual în care ar apărea mitropolitul alături de un bărbat. Apariția scanadalului în spațiulmpublic a fost imediat legat de anunțul demisiei.
Dominic Fritz, după votul în Senat pentru șefia ICR: Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?
Președintele USR a ieșit la atac după votul în Senat care a stabilit noua conducere a Institutului Cultural Român. Dominic Fritz consideră că PSD și AUR s-au înțeles să-și impună oamenii, dovedind că există o înțelegere excelentă între cele două partide, la nevoie. „Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie pe pagina de Facebook Dominic Fritz. Mai mult, liderul USR nu se ferește să-i numească „extremiști” pe parlamentarii AUR. El arată că social-democrații s-au aliat cu „extremiștii” și conlucrează foarte bine când interesele sunt comune. Fritz: „Există o altă majoritate funcțională” Iată postarea lui Dominic Fritz: „Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD? Sau mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție «proeuropeană» când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii? Moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR nu a fost un accident. Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de «consecvență pe față» a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”. Peiu, despre vremurile când AUR vota proiectele USR Pe de altă parte, Petrișor Peiu, în calitate de lider al grupului senatorilor AUR, le-a reamintit celor din USR cum stau lucrurile de fapt. El a făcut referire la proiectele de lege inițiate de formațiunea lui Dominic Fritz și votate de partidul său. „Acum, fiind conducător de tractor care are și remorcă, nu mă pot abține să nu vă aduc aminte că am votat până acum 12 proiecte de legi propuse de USR. Asta înseamnă că eram în vreo alianță cu dumneavoastră? Am votat și o moțiune simplă împreună. Eu cred că trebuie să folosiți mai atent, mai grijuliu cuvântul «alianță». Înțeleg dorința de a face politică, dar vă asigur că nu este nicio alianță și vă sfătuiesc să încercați să înțelegeți utilizarea termenului alianță”, a spus Peiu. Cine conduce Institutul Cultural Român Senatul a numit marți, în plen, noua conducere a Institutului Cultural Român. Au fost votați Corina Încrosnatu, ca președinte, Adriana Gae și Attila Weinberger, vicepreședinți, și 14 membri pentru consiliul de conducere al instituției. Corina Încrosnatu, propusă de PSD, a primit 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”, iar Roxana Dumitrache, propusă de grupul parlamentar USR – 18 voturi „pentru” și 97 „împotrivă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: USR folosește incidentul de la Galați ca armă politică și dă vina pe PSD și AUR pentru atacul cu drona. „Voi ați lăsat România vulenarbilă!” Victor Ponta critică posibilitatea unei guvernări PSD-USR. „Să repeți un scenariu care a dat faliment e ce își dorește cel mai tare AUR” În plină criză politică, USR pune tunurile pe serviciile secrete și le face responsabile de haosul din România
Iarna viitoare vine cu blackout în România?
Pe lângă cele mai mari prețuri la electricitate din Europa, țara noastră se mai confruntă cu un risc semnificativ. Acum câteva zile, presa maghiară a atras atenția că România s-ar putea confrunta cu probleme mari la iarnă in domeniul energetic, citând un Raport Transelectrica. Asociația Energia Inteligentă atrage atenția cu privire la acest raport care ridică semne de întrebare serioase despre securitatea energetică a țării. Semne pe care decidenții preferă să le ignore. Studiul de Adecvanță al Transelectrica, publicat de curând, deși transmitea un mesaj dur privind riscurile in sistemul energetice, nu a avut ecou în România. Totuși, deși concluzia studiului este gravă, România nu riscă să rămână fără energie, cu condiția să ia urgent unelemă măsuri. Avertismentul ignorat de autorități. Lipsa capacităţii ferme disponibile în orele critice ale iernii. Ne așteaptă un blackout? România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”. Însă, în practică, se confruntă cu o problemă mult mai serioasă. România nu duce lipsă de capacităţi instalate „pe hârtie”, însă în practică începe să apară o problemă mult mai gravă: lipsa capacităţii ferme disponibile exact în orele critice ale iernii, atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză publicată marţi. Atunci când consumul atinge maximele, producţia solară este nulă, vântul poate lipsi, hidrocentralele sunt limitate, iar importurile devin incerte şi scumpe, atenţionează preşedintele Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă, într-o analiză. Cea mai mare eroare care se face astăzi în dezbaterea energetică din România este confundarea energiei produse pe parcursul unui an cu securitatea reală a sistemului. Test crucial al sistemului energetic românesc. Câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune Studiul de Adecvanță al Transelectrica transmite un mesaj care ar trebui să preocupe deopotrivă atât autoritățile, cât și investitorii: Sistemul energetic românesc intră într-o perioadă în care succesul tranziției nu va mai fi determinat de câți MW noi sunt instalați, ci de câți MWh pot produce efectiv atunci când sistemul este sub presiune. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță Studiul de Adecvanță al Transelectrica indică un deficit major de adecvanță, nu o simplă vulnerabilitate, arată analiza AEI. România începe să intre într-o situație în care eliminarea unor capacități convenționale este mai rapidă decât introducerea unor înlocuitori capabili să ofere aceeași siguranță operațională. Problema nu este lipsa regenerabilelor. Problema este lipsa capacităților care pot fi chemate să producă atunci când sistemul are nevoie urgentă de ele. Iarna 2026–2027 reprezintă primul test real pentru energia românească „Studiul de Adecvanţă al Transelectrica indică un deficit major de adecvanţă, nu o simplă vulnerabilitate. În scenariul central analizat pentru anul 2027, sistemul energetic naţional ajunge la un indicator LOLE de 143,55 ore (Loss of Load Expectation – numărul estimat de ore într-un an în care sistemul electric nu poate acoperi integral cererea de energie din resursele disponibile, inclusiv din import) şi la o energie nealimentată (ENS) de 36.070 MWh (cantitatea de energie pe care consumatorii ar fi dorit să o consume, dar pe care sistemul nu a putut să o livreze din cauza lipsei de capacitate disponibilă). Combinaţia celor două arată nu doar că deficitul apare des, ci şi că este semnificativ ca volum energetic”, a afirmat şeful AEI. Potrivit specialistului, iarna 2026–2027 reprezintă primul test real. Studiul de Adecvanță al Transelectrica arată că perioadele critice se concentrează în lunile ianuarie, februarie și decembrie, în special în intervalele de vârf de dimineață și seară. Acestea sunt exact orele în care: fotovoltaicul produce zero, consumul rezidențial explodează, pompele de căldură și încălzirea electrică cresc cererea, importurile regionale sunt solicitate simultan și orice indisponibilitate tehnică devine critică. În asemenea condiții, discursul bazat pe capacități instalate își pierde relevanța. Un MW solar instalat și indisponibil după apus nu are aceeași valoare sistemică precum un MW capabil să livreze energie în timpul unui vârf de consum. Aceasta este diferența dintre capacitate și adecvanță. Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare Cărbunele rămâne indispensabil în iarna următoare, indiferent cât de incomod este acest lucru. Concluzia probabil cea mai neplăcută politic a raportului este că grupurile pe lignit încă au o valoare strategică majoră, arată studiul realizat de AEI. Menținerea unor unități la Rovinari și Turceni reduce dramatic riscul de adecvanță: LOLE scade de la 143,55 ore la 11,34 ore; ENS scade de la 36.070 MWh la 3.456 MWh. România nu poate elimina capacități convenționale înainte de a avea înlocuitori reali, securitari. Lignitul rezolvă o parte din problema securității, dar nu și problema costurilor. În scenariul respectiv, prețurile rămân ridicate. Ceea ce confirmă că lignitul poate funcționa ca plasă de siguranță în iarna 2026/2027, nu ca soluție durabilă pentru următorii ani. Asta impune însă deplasarea urgentă la Bruxeles și solicitarea eliminării opririi din funcționare a centralelor pe cărbune cât mai urgent. atrage atenția expertul în energie. Gazul natural este pilonul tranziției, dar și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia Gazul natural este pilonul tranziției și cea mai mare vulnerabilitate a acesteia. Scenariile în care intră în exploatare noile centrale pe gaz modifică radical imaginea sistemului. Indicatorii de adecvanță se îmbunătățesc până aproape de niveluri acceptabile. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie, după ce ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost oprite Problema este că întreaga strategie energetică începe să depindă de proiecte care trebuie finanțate, construite, conectate și puse în funcțiune la timp. Cu alte cuvinte, securitatea energetică a următorilor ani depinde de graficul respectat pentru proiectele esențiale. Centralele pe gaz sunt necesare pentru sistem, dar există riscul să nu funcționeze suficient de multe ore pentru a-și recupera investițiile exclusiv din piață. Stocarea este veriga lipsă a tranziției Stocarea este veriga lipsă a tranziției. Studiul de Adecvanță al Transelectrica estimează necesități de stocare de ordinul: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Comparativ cu aceste valori, nivelul actual al stocării rămâne modest. Discuția publică este concentrată aproape
Gabriela Firea, conferință la Parlamentul European. Medicii și politicienii caută soluții pentru scăderea natalității și îmbătrânirea populației
Europarlamentarul Gabriela Firea a găzduit la Parlamentul European conferința internațională „Sănătatea la răscruce”. La eveniment au participat oficiali europeni și medici specialiști în oncologie, fertilitate și demografie. Scopul întâlnirii a fost găsirea unor soluții pentru două probleme mari ale Europei: scăderea demografiei și îmbătrânirea rapidă a populației. Principalele teme de discuție au fost ajutorul financiar pentru cuplurile care nu pot avea copii și accesul mai ușor al femeilor la tratamente noi împotriva cancerului ovarian sau mamar. Participanții au explicat că medicina a evoluat și există tratamente moderne, dar mulți oameni nu-și permit aceste proceduri din cauza costurilor prea mari. Lipsa fondurilor, principala problemă Gabriela Firea a explicat dificultățile cu care se confruntă familiile din România și a cerut o intervenție directă la nivelul Uniunii Europene. „Există tratamente inovatoare, specialiști avem, sunt câțiva și în sală, dar există o barieră financiară. Ne dorim un fond sau o axă, sau o prioritizare, pentru ca toate cuplurile cu acest diagnostic de infertilitate din România și din întreaga Europă, firește, aici sunt politici europene, să nu mai fie oprite să aibă copii, să-și întemeieze o familie numeroasă din cauza unei bariere financiare. Așteptăm un răspuns, sperăm pozitiv. Am venit cu argumente forte, spun eu.” Lipsa tratamentelor inovative pentru femei De asemenea, Firea a cerut măsuri pentru ca femeile din România să aibă acces la aceleași tratamente noi împotriva cancerului ca restul femeilor din Europa. „În ceea ce privește, de asemenea, dorința noastră a tuturor ca și femeile din România, la fel ca toate cele din Europa, să aibă acces la tratamente inovative, la ultimele cercetări, în privința combaterii unor boli care sunt tăcute și care nu dau semnale și care distrug vieți și familii: cancerul ovarian, cancerul mamar, diferite tipuri de afecțiuni oncologice care vin ca un trăsnet nu doar pentru o femeie, ci și pentru copiii ei, atunci când există, bineînțeles pentru soți, pentru părinți, pentru prieteni.” Ea a menționat că scrisoarea oficială trimisă anterior către Ursula von der Leyen, pe data de 15 mai, a fost semnată și de vicepreședintele Parlamentului European. Alexandra Dobre: „Demografia și sănătatea nu au culoare politică” La rândul său, Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, a vorbit despre transformările demografice profunde prin care trece Uniunea Europeană. „Această realitate nu trebuie însă privită ca pe o criză inevitabilă, ci ca pe o provocare strategică la care Europa trebuie să răspundă prin viziune, solidaritate și investiții. Din acest motiv, mi-aș dori să existe un Pact European pentru Demografie sau măcar unul național, la care să aibă acces toată lumea, indiferent de culoare politică, pentru că demografia și sănătatea nu au culoare politică, nici una, nici cealaltă”. Ea a explicat pe înțelesul tuturor că lipsa de activitate a bătrânilor duce direct la degradarea stării lor de sănătate. „Atunci când seniorii noștri nu mai sunt activi, ei se decompensează. Așa apar bolile cronice cu care se confruntă, așa apar anxietățile, depresiile și multe alte probleme care îi afectează în mod direct”. Mînzatu, intervenție prin videocall Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a intervenit prin videocall și a confirmat că Europa trece printr-o transformare demografică majoră, în care oamenii trăiesc mai mult, iar societățile și așteptările cetățenilor se schimbă. „Însă această tranziție reprezintă și o oportunitate de a construi societăți mai reziliente. Cele mai sustenabile sisteme de sănătate sunt acelea care îi ajută pe oameni să rămână sănătoși, activi și independenți pentru o perioadă cât mai îndelungată. Acest lucru înseamnă investiții în prevenție, în stiluri de viață sănătoase și în accesul tuturor cetățenilor la servicii medicale. Îmbătrânirea activă înseamnă, de asemenea, participare și incluziune. Persoanele din generațiile mai în vârstă nu sunt doar beneficiare ale serviciilor de îngrijire. Ele sunt angajați, mentori, voluntari și contribuabili esențiali pentru economiile și comunitățile noastre”. Victor Negrescu, statistici despre îmbătrânirea populației Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a adus în discuție statisticile oficiale pentru viitor: „Dacă ne raportăm la datele privind anul 2050, și știți foarte bine acest lucru, o treime din populația Uniunii Europene va avea peste 60 de ani. Asta înseamnă că o treime din populația Uniunii Europene va avea nevoie de un sprijin suplimentar pentru a ne asigura, pe de o parte, că viața de zi cu zi a cetățenilor nu se schimbă în mod negativ și, în special, că aceștia pot continua să rămână activi, în măsura în care își doresc acest lucru”. Profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel a amintit că directiva mai veche numită „sănătatea pentru toți” a rămas, din păcate, doar un ideal care nu a devenit realitate. „În acest context, există un concept care a fost introdus recent, care cumulează toți poluanții pe care îi întâlnim în mediul nostru și care, în timp, ajung să ne afecteze organismul. Și atunci nu mai vorbim de o îmbătrânire sănătoasă, ci de o îmbătrânire nesănătoasă”. Bolile rare cele mai frecvente Doctorul a atras atenția și asupra bolilor rare, care afectează familii întregi, și a cerut dezvoltarea editării genetice și a noilor tehnologii farmaceutice în statele membre. „Aceasta va fi medicina de mâine. Dacă nu o dezvoltăm noi acum, o vor face alții”. În privința natalității scăzute, Adrian Streinu-Cercel a arătat că motivul principal este „conflictul dintre carieră și natalitate. În prezent, mulți aleg să își construiască mai întâi cariera”. La finalul conferinței organizate de Gabriela Firea, s-a lansat un apel la acțiune. Toate propunerile tehnice și recomandările făcute de medicii oncologi și ginecologi în timpul panelurilor vor fi strânse la un loc pentru a fi folosite în crearea noilor strategii și legi medicale la nivel european. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Reuniune specială la nivelul OSCE ca urmare a incidentului cu drona rusă care s-a prăbușit pe un bloc din Galați
O reuniune specială comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securității și Consiliului Permanent ale OSCE are loc marți, la solicitarea unui grup de state membre ale grupului București 9 și Nordic-Baltic 8 ca urmare a incidentului de încălcare a spațiului aerian al României din noaptea de 28 spre 29 mai, transmite MAE. România va cere măsuri pentru prevenirea unor noi incidente Autoritățile române consideră că incidentul reprezintă o încălcare gravă a securității regionale și intenționează să informeze toate cele 57 de state participante la OSCE cu privire la circumstanțele producerii acestuia. „Scopul demersului este utilizarea OSCE – un for regional consacrat în domeniul păcii și securității –, fiind un prilej pentru România de a prezenta faptele și a atrage atenția tuturor statelor participante OSCE asupra gravității incidentului, precum și de a indica faptul că responsabilitatea pentru această situație aparține Federației Ruse, în contextul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei. Prin acest demers se urmărește totodată evitarea apariției unor incidente similare”, arată MAE. Ministerul arată că, în egală măsură, alături de statele partenere din cadrul OSCE, România va continua să se implice activ în iniţiativele pentru încetarea imediată a focului şi generarea unor condiţii pentru o pace negociată cuprinzătoare, justă şi durabilă. OSCE, principalul forum regional de securitate din Europa OSCE este formată din 57 de state participante și reprezintă cea mai mare organizație regională de securitate, iar reuniunile comune ale principalelor structuri sunt considerate excepționale, fiind convocate în situații de tensiuni majore de securitate. Potrivit MAE, o reuniune similară a avut loc recent, pe 26 mai a.c., la solicitarea Ucrainei, în contextul unor atacuri masive ale Federației Ruse. Oana Țoiu a declarat luni, la Consiliul de Securitate al ONU privind incidentul de la Galați, că încălcările repetate ale spațiului aerian al României de drone rusești sunt parte a escaladării războiului din Ucraina. 56 de state au denunțat comportamentul „inacceptabil” al Rusiei, în timp ce SUA au condamnat acțiunile Moscovei, iar Ucraina a cerut aliaților să intervină împotriva dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian al altor state. Rusia neagă la ONU responsabilitatea pentru drona de la Galați Reprezentantul Rusiei la ONU a respins, în Consiliul de Securitate, acuzațiile formulate după incidentul de la Galați, susținând că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei. Diplomatul rus a susținut că scopul principal al reuniunii ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Reprezentantul Rusiei la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, Vasili Nebenzia. Foto: Hepta AUTORUL RECOMANDĂ: Oana Țoiu s-a întâlnit cu Mike Waltz, reprezentantul permanent al SUA la ONU: Parteneriatul nostru strategic e construit pe încredere Oana Țoiu, la Consiliul de Securitate al ONU: „Avertizăm Rusia că liniile noastre de securitate nu pot fi mutate”
De ce se opun ONG-urile transparenței fiscale?
Odată cu proiectul de lege care cere transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor, adoptat în Senat, revine în atenție mult discutatul în spațiul public statut al acestora. De altfel, lipsa de transparență a atras inclusiv atenția Uniunii Europene, care a dovedit că se pot spăla bani prin aceste entități. Teoretic, organizațiile non-guvernamentale sunt non-profit, așa cum prevede legea. Iar unele dintre ele beneficiază chiar de ajutor de stat. În practică, însă, explică specialiștii, ONG-urile pot recurge, ca și multinaționalele, la diferite soluții de optimizare fiscală. „Vor onestitate, dar doar pentru căței” Deși susțin că vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează legile Justiției și cer partidelor, vehement, transparență financiară, ONG-urile îl iau pe ”nu” în brațe atunci când este vorba despre propriile fonduri. Societatea civilă vrea să fie implicată activ pe toate palierele și să aibă o putere de decizie tot mai mare. Dar nu vrea să facă publice sursele finanțărilor, așa cum arată campaniile derulate în online de multe ONG-uri din tabăra #Rezist, de când proiectul de lege a trecut de Senat. Absența transparenței în ceea ce privește fondurile obținute de ONG-uri din diferite surse, inclusiv externe, prezintă riscuri majore – de la spălare de bani până la posibile finanțări ale terorismului (Detalii AICI). Însă, unde se termină legalitatea și unde începe riscul când vine vorba de organizațiile care acționează în numele și în beneficiul societății civile. Pot recurge ONG-urile la tehnici de optimizare fiscală? Expert fiscal: ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege, dar asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli În ultimii ani, organizațiile non-guvernamentale au devenit actori tot mai importanți în economie. Unele fac proiecte sociale reale, altele derulează campanii educaționale, civice, conferințe și workshop-uri, derulează diferite proiecte europene sau activități media cu scop educațional sau de conștientizare pe diferite teme de interes public. În paralel însă, a crescut și interesul pentru întrebarea: „Poate un ONG să facă optimizare fiscală?” Gândul a stat de vorbă cu consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator UnionCont Expert, pentru a afla informații clare despre această temă. Colaj Gândul „Răspunsul scurt este: da. Dar depinde foarte mult cum. Mulți pornesc de la ideea că un ONG „nu plătește taxe”. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. ONG-urile beneficiază de anumite facilități fiscale prevăzute de lege. Însă asta nu înseamnă că pot funcționa fără reguli sau fără controale. Veronica Duțu, consultant fiscal. Foto: Facebook Cele mai importante avantaje fiscale sunt legate de sponsorizări, donații și granturi. Aceste venituri nu sunt impozitate ca profit, iar aici apare unul dintre cele mai mari beneficii ale sectorului non-profit. Practic, un ONG poate atrage bani prin sponsorizări corporate, redirecționări din impozit sau finanțări europene fără ca aceste sume să fie tratate fiscal la fel ca veniturile unei companii clasice”, a explicat Veronica Duțu pentru Gândul. Un mit demontat: ONG-urile pot derula activități economice În plus, legea permite ONG-urilor să desfășoare și activități economice, atât timp cât acestea au legătură cu scopul organizației. Aici apar deja modele foarte sofisticate: evenimente, traininguri, proiecte media, producție de conținut, consultanță, campanii publice sau proiecte educaționale, atrage atenția experta. În anumite limite și condiții, o parte dintre aceste venituri pot beneficia de tratament fiscal favorabil. Problemele apar însă atunci când optimizarea fiscală devine prea „creativă”. În practică, ANAF verifică tot mai des situațiile în care: • ONG-ul lucrează aproape exclusiv cu firme afiliate; • se plătesc consultanțe greu de justificat; • există cheltuieli personale mascate; • sunt mutate artificial costuri sau profituri; • conducerea ONG-ului beneficiază indirect de resursele organizației. Un model foarte înșelător – ONG + SRL Un model foarte întâlnit este structura ONG + SRL, continuă Veronica Duțu. Teoretic, este perfect legal: ONG-ul gestionează proiectele sociale sau educaționale, iar firma desfășoară activitatea comercială. Problema apare atunci când granița dintre cele două entități devine artificială și se încearcă transferul de bani doar pentru reducerea taxelor. Trebuie spus foarte clar: diferența dintre optimizare fiscală și abuz fiscal nu stă doar în acte, ci și în realitatea economică din spate. Dacă serviciile sunt reale, documentate și la preț de piață, riscurile sunt reduse. Dacă însă ONG-ul devine doar un vehicul pentru avantaje personale sau pentru mutarea profitului, atunci intrăm într-o zonă cu risc fiscal major și, în anumite cazuri, chiar penal. Ce verifică ANAF În 2026, controalele ANAF sunt mult mai agresive pe: • ONG-uri cu activitate economică mare, • sponsorizări, • proiecte europene, • tranzacții între entități afiliate, • contracte de management și consultanță, • cheltuieli de promovare și reprezentare. Așadar, da, ONG-urile pot face optimizare fiscală legală. Legea le oferă instrumente reale și legitime pentru susținerea sectorului non-profit. Dar orice structură trebuie construită cu substanță economică, transparență și documentație solidă. Pentru că, în fiscalitate, nu contează doar ce scrie pe hârtie. Contează și dacă poți demonstra că activitatea este reală, conchide Veronica Duțu. AUTORUL RECOMANDĂ Fac politica țării, influențează votul, forțează guverne, scriu legi, dar nu vor să-și publice donatorii și circuitul banilor. Votul din Parlament care obligă ONG-urile la transparență a dat alarma în tabăra #rezist Cum se spală bani prin ONG-uri. Finanțările opace ale organizațiilor permit intrări de bani negri care ies curați. 5 exemple care au zguduit Europa. Realitatea a determinat Parlamentul European să reglementeze situația Va bloca Nicușor Dan legea transparentizării ONG-urilor? Fost activist de carieră, președintele încă își ține la secret donatorii din campania electorală/„Va trimite legea la CCR”
Cutremur de 6,2 în Italia. Seismul a fost resimțit puternic în Calabria și alte regiuni din sudul țării
Un cutremur puternic s-a produs în noaptea de luni spre marți, 2 iunie 2026, în Italia. Seismul a fost resimțit în Calabria și alte regiuni din sudul țării. Potrivit Centrului German de Cercetare pentru Geoștiințe, epicentrul a fost localizat în zona coastei calabre nord-occidentale, Marea Tireniană. Măsurătorilor indică o magnitudine de 6,2, potrivit New York Times. Cutremur resimțit în tot sudul Italiei Cutremurul a avut loc la ora locală 00:12 (01:12 ora României), cu epicentrul în zona coastei calabre nord-occidentale, în provincia Cosenza, mai arată datele seismologice. Hipocentrul a fost localizat la o adâncime foarte mare, de aproximativ 240-253 de kilometri, ceea ce explică faptul că mișcarea seismică a fost simțită pe o arie extinsă. De altfel, seismul s-a resimțit puternic în toată regiunea Calabria, inclusiv în zona tireniană, dar și în alte părți din sudul Italiei. Au fost rapoarte sosite din Campania, inclusiv la Napoli și în localități din zona Vezuviului, în Basilicata și Sicilia, până la Palermo. În mai multe localități, oamenii au ieșit speriați în stradă și au sunat la serviciile de urgență pentru informații. Autoritățile italiene au început verificări în zonele apropiate de epicentru, iar Protecția Civilă a convocat o unitate de criză pentru monitorizarea situației. Până în acest moment, nu au fost semnalate victime sau pagube materiale importante. Verificările continuă, în special în localitățile de pe coasta tireniană a Calabriei și în provincia Cosenza. Cutremurul are loc într-o zonă cu activitate seismică ridicată, sudul Italiei fiind una dintre regiunile cele mai expuse la astfel de fenomene. Autoritățile recomandă populației să urmărească doar informațiile oficiale și să respecte indicațiile Protecției Civile. Cum acționăm în caz de cutremur Rămânem calmi, fără a intra în panică și ajutăm oamenii să se liniștească Dacă suntem afară, trebuie să rămânem departe de clădiri și să ne ferim de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe și geamuri, deoarece aceste elemente pot adesea să se prăbușească în stradă. Ne așezăm lângă un perete structural rezistent dacă suntem în interior și ne abținem de la ferestre. Ne adăpostim sub o grindă solidă, un birou și o masă, iar copiii dorm sub mese sau băncile clasei. Închidem imediat sursele de incendiu și intervenim în caz de incendiu după ce șocul puternic a trecut. Dacă ne aflăm în mașină, tragem pe dreapta, într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă; trecem peste poduri, pasaje și linii electrice aeriene și rămânem în interior. Dacă folosim un mijloc de transport în comun, rămânem pe loc până când se termină seismul, apoi coborâm cu calm din vehicul. În metrou, păstrăm calmul și luăm în considerare sugestiile personalului. – Dacă suntem într-un loc public plin de oameni, ar trebui să rămânem calmi și să nu fugim, deoarece îmbulzeala ucide mai mult decât cutremurul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum se pregătește România pentru un CUTREMUR major: „Este nevoie de o expertiză tehnică pentru fiecare clădire în parte” Fenomene geologice stranii: PĂMÂNTUL s-a cutremurat timp de nouă zile după un tsunami produs în Groenlanda