Radu Miruță explică motivul pentru care drona a intrat nevăzută în Portul Constanța: Pe mare, în spațiul aerian, MApN vede tot
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat sâmbătă, la Constanța, că radarele MApN nu pot detecta dronele maritime mai mici de 80 de centimetri înălțime și a precizat că paza porturilor revine Autorității Navale și Poliției de Frontieră. Radu Miruță, ministru USR al Apărării „Pentru intrarea în port răspund Autoritatea Navală și Poliția de Frontieră. MApN nu face paza portului. Sprijină elementele de securitate națională.” De ce a trecut drona de controale fără să o vadă nimeni Miruță afirmă că MApN monitorizează doar obiectele mari, însă aparatele de mici dimensiuni reușesc să treacă de filtrele de securitate. „Care au fost filtrele de a trecut drone? Răspunsul nu este la MApN. Pe mare, MApN, în spațiul aerian, vede tot. Este o zonă plană. Vede nave. Dronele cu înălțime de până la 80 de centimetri, pe mare, nu sunt văzute de radarele MApN”, a explicat Radu Miruță. Ministrul spune că vina pentru pătrunderea dronei în zona de litoral nu aparține instituției pe care o conduce. Din cauza exploziei, acesta spune că nu se poate calcula exact ce greutate avea. „Având în vedere că drona s-a autodetonat, nu se poate stabili cantitatea exactă de explozibil pe care o transporta. Poate transporta până la 500 de kilograme”, a mai adăugat acesta. Patru drone au scăpat de sub control din cauza războiului „Încercăm, la nivel diplomatic, să avem un protocol cu Ucraina. Am vorbit cu ministrul Apărării și i-am explicat nemulțumirile”, a mai precizat acesta. Astăzi, președintele Nicușor Dan și Radu Miruță au participat la o ședință care a avut loc la Constanţa, după ce, vineri, Ucraina a pierdut controlul a patru drone, iar una s-a autodetonat în Portul Constanța.
Benzina și motorina se ieftinesc
După aproape o săptămână în care prețurile în stații au rămas aceleași, perioadă unică de la declanșarea războiului din Iran, Rompetrol a redus prețul benzinei cu 15 bani pe litru și pe cel al motorinei cu 10 bani/l. Astfel, a devenit cel puțin pentru moment, cea mai ieftină rețea de benzinării, În urma ieftinirii de sâmbătă din stațiile Rompetrol, motorina standard a coborât la 9,49 de lei/l, cu 5 bani sub benzina standard (9,53 lei/l), potrivit Profit.ro. Acum numai o lună și jumătate, motorina era mai scumpă cu peste 1 leu pe litru decât benzina. Astfel, motorina standard este cu 4 bani sub cotațiile din stațiile Petrom. Benzina standard este cu 9 bani mai ieftină. Evoluția prețului motorinei în stațiile din Capitală KMG a scumpit semnificativ motorina, Rompetrol a ieftinit-o Pe data de 1 iunie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise semnificativ motorina, cu 35 de bani/l. Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile anterioare, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Evoluția prețului benzinei în stațiile din Capitală De notat că intervenția Guvernului a limitat adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la cele din 2025, temporar, până în luna iunie. Totuși, adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce nu se transpune automat în prețuri semnificativ mai mici. AUTORUL RECOMANDĂ Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Rompetrol Downstream, în centrul unui scandal uriaș. Compania a fost denunțată pentru practici anticoncurenţiale și ABUZUL de poziție dominantă
Bolojan, după explozia de la Constanța: Situaţia ar putea să se repete în perioada următoare. Avem un grad ridicat de risc
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă că incidente precum cel produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat după ce a fost adusă la cheu, s-ar putea repeta în perioada următoare. „În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla”, a precizat Bolojan. „Faptul că avem un război în Ucraina ca urmare a invaziei Rusiei generează riscuri în zona bazinului Mării negre şi în estul României, asta este o realitate şi ştiţi că am avut resturi de drone sau drone care au intrat pe teritoriul nostru naţional. (…) Am avut situaţia din Constanţa, cu dronele marine şi această situaţie ar putea să se repete în perioada următoare. În astfel de contexte este imposibil să prevezi ceea ce se va întâmpla, dar e clar că avem un grad de risc cât timp avem acest război aproape de graniţele noastre”, a declarat Ilie Bolojan, într-o declarație de presă susținută în Hunedoara. Premierul Ilie Bolojan sustine o declaratie de presa la sediul Guvernului. Seful Executivului a oferit prima reactie oficiala dupa ce ministrii PSD si-au depus demisiile in masa, joi, 23 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO El a mai spus că, la solicitarea ministerelor cu competenţe în apărare şi a altor instituţii, a găsit formula finanţărilor pentru apărarea graniţelor. „Dar e adevărat că este un termen între data de astăzi şi data furnizării acestor echipamente, care poate să fie peste şase luni, unele peste un an, unele peste doi ani de zile şi este evident că în această perioadă lucrurile nu se pot schimba de pe o zi pe alta. Ceea ce a făcut România solicitând NATO dislocarea unor echipamente în zona noastră de frontieră, de exemplu radare sau sisteme anti-dronă, consider că este modalitatea prin care poate fi crescută siguranţa în zona frontierei de est a României, inclusiv în zona de litoral. Orice fel de analiză care face pentru a îmbunătăţi modul în care funcţionează fiecare instituţie consider că este un lucru bun. Sunt nişte realităţi pe care nu le putem nega şi consider că deciziile care au fost luate au fost cele corecte, pentru că nu avem altă posibilitate decât să creştem capacitatea armatei române de a asigura siguranţa României, de a avea parteneriate serioase cu NATO şi de a întări, prin colaborarea cu toate ţările europene, flancul estic”, a adăugat premierul interimar. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan, ședință cu autoritățile, la Constanța, după incidentul cu drona ucraineană. Prioritate zero: consolidarea apărării litoralului românesc MAI explică de ce SCOMAR nu a detectat drona care a explodat în Portul Constanța: „A fost proiectat și configurat pentru altfel de ținte”
Semnal de alarmă. Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? România este vulnerabilă: Nu există un comandament unic dedicat securității energetice
În prezent, securitatea platformelor offshore și a viitoarelor instalații strategice din Marea Neagră este asigurată teoretic, indirect, printr-un ansamblu de instituții, fără să existe o structură unică responsabilă exclusiv pentru protecția acestora. Asociația Energia Inteligentă trage un puternic semnal de alarmă și transmite că există „actori principali”, identificați după atribuțiile prezentate în spațiul public. Operatorul (OMV Petrom) – securitate industrială, monitorizare tehnică și control acces. Paza platformei realizată de o Firmă de Securitate Privată – proceduri de securitate și echipe specializate. Forțele Navale Române – asigură supravegherea și prezența navală în zona maritimă de responsabilitate a României, inclusiv monitorizarea amenințărilor maritime. Forțele Aeriene Române – asigură supravegherea spațiului aerian și reacția la amenințări aeriene. Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe – monitorizează riscurile și amenințările de securitate. Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră Română – au atribuții privind securitatea maritimă și controlul frontierelor. Autoritatea Navală Română – monitorizează traficul naval și siguranța navigației. „Respectiv cineva (nu se știe cu exactitate cine!!!) trebuie să încadreze juridic ce incident este și alt cineva (din nou nu se știe cu exactitate cine!!!) să sesizeze una sau mai multe din instituțiile amintite mai sus”, se arată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă. „Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României” Nu există nici o instituție care să aibă misiune principală și/sau exclusivă apărarea infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea asigurării securității energetice a României. Cine coordonează răspunsul în primele 30 de minute după un incident? Cine are imaginea integrată asupra energiei, securității maritime, riscurilor cibernetice și amenințărilor hibride pentru infrastructura critică? Cine decide prioritățile dacă sunt afectate simultan platformele offshore, rețeaua electrică și aprovizionarea cu gaze? Acest lucru devine și mai important odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep, care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice ale României și ale Uniunii Europene, amplasată la aproximativ 170 km de țărm. Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă a României. În apele teritoriale (12 mile marine de la coastă), România exercită suveranitate deplină, similar teritoriului național. În Zona Economică Exclusivă, România nu are suveranitate teritorială, ci drepturi suverane asupra resurselor și infrastructurilor economice, inclusiv asupra exploatărilor de hidrocarburi și a instalațiilor offshore.â Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată Protecția unei astfel de infrastructuri este mult mai complicată din punct de vedere juridic și militar decât protecția unui obiectiv aflat pe teritoriul național. „Dacă mâine ar avea loc: un atac cu drone maritime; un sabotaj asupra conductelor submarine; un atac asupra platformelor de producție; o operațiune hibridă împotriva infrastructurii critice; un blackout, răspunsul teoretic ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile de informații, Ministerul Energiei, operatorii economici și alte structuri ale statului. În realitate probabil am avea o bâlbă colectivă”, atrage atenția Dumitru Chisăliță, Senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei si președintele Asociației Energia Inteligentă. Dispeceratul Național de Securitate Energetică a rămas în faza de proiect Nu există însă un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități. Din perspectiva securității naționale, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui probabil să treacă de la conceptul actual general de „supraveghere generală a spațiului maritim” la un concept pragmatic și de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. De fapt, întrebarea „Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră?” scoate în evidență vulnerabilitatea mare a României care poate să fie eliminată prin propunerea înaintată de Asociația Energie Inteligentă, Guvernului României încă din anul 2016, de constituire a Dispeceratul Național de Securitate Energetică, instituție independentă în coordonarea Guvernului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apple a încheiat un parteneriat cu SpaceX pentru a aduce mesajele text prin satelit pe iPhone-uri. Cum se activează Efectele moțiunii: „AUR poate ajunge la 50%, dar devine un risc peste acest prag”, afirmă directorul INSCOP. Ce spune despre popularitatea lui Bolojan KMG International, deținută de KazMunayGas, precizează că nava rusească Safeen Elona, staționată în Portul Midia, nu face parte din „flota fantomă” a Rusiei Cel mai lung pod suspendat din lume leagă două continente și a costat 2,5 miliarde de euro
Un bărbat de 34 de ani a fost ucis de urs, în județul Sibiu
Un bărbat de 34 de ani a murit, sâmbătă dimineața, după ce ar fi fost atacat de un urs în zona localității Prod din județul Sibiu, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Sibiu. Potrivit sursei citate, un echipaj SMURD s-a deplasat la ieșirea din localitate, unde în urma unui apel la 112, s-a sesizat faptul că un bărbat este grav rănit. A fost alertat și elicopterul SMURD. Locul tragediei | Foto: Ora de Sibiu „La sosirea echipajului SMURD la fața locului s-a constatat că un bărbat în vârstă de aproximativ 34 de ani prezintă leziuni incompatibile cu viața, provocate cel mai probabil de un urs. Din nefericire bărbatul a fost declarat decedat”, au transmis reprezentanții ISU Sibiu. La rândul lor, polițiștii sibieni fac cercetări pentru a stabili circumstanțele producerii evenimentului, iar în funcție de rezultat, vor fi dispuse măsurile legale care se impun într-un astfel de caz, precizează Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu. Primar: „Din păcate, acționăm pompieristic” Nicolae Lazăr, primarul comunei Hoghilag, de care aparține satul Prod, susține că problemele provocate de urși sunt tot mai frecvente în zonă, iar atacul în urma căruia un bărbat de 34 de ani a fost găsit mort sâmbătă dimineață readuce în discuție lipsa unor măsuri pe termen lung, potrivit sibiuindependent.ro. Nicolae Lazăr a mai spus că modul în care autoritățile gestionează în prezent problema urșilor este unul reactiv, fără o strategie coerentă pe termen lung. Primarul arată că, dincolo de intervențiile punctuale, este nevoie de măsuri care să țină cont de realitatea din teren și de numărul mare de exemplare. „Din păcate, acționăm pompieristic. Nu există o acțiune pe termen lung, iar astfel de intervenții punctuale nu rezolvă problema de fond”, a spus Nicolae Lazăr. Primarul comunei Hoghilag, care este inginer silvic de profesie, susține că populația de urși trebuie gestionată în funcție de capacitatea reală a arealelor în care trăiesc și se hrănesc animalele. „Eu, ca inginer silvic de profesie, spun că populația de urși trebuie ținută sub control pe termen lung. Populația actuală este mult peste capacitatea de susținere a arealelor unde acești urși trăiesc și se hrănesc”, a precizat primarul. AUTORUL RECOMANDĂ: România, îngrozită de urși. Invazie de animale sălbatice în Bușteni, unde oamenii se tem să iasă din casă și îi cer ministrului Mediului să intervină de urgență: „Trăim o teroare. Ne aleargă fiarele la noi în curte”
Benzina și motorina se ieftinesc
După aproape o săptămână în care prețurile în stații au rămas aceleași, perioadă unică de la declanșarea războiului din Iran, Rompetrol a redus prețul benzinei cu 15 bani pe litru și pe cel al motorinei cu 10 bani/l. Astfel, a devenit cel puțin pentru moment, cea mai ieftină rețea de benzinării, În urma ieftinirii de sâmbătă din stațiile Rompetrol, motorina standard a coborât la 9,49 de lei/l, cu 5 bani sub benzina standard (9,53 lei/l), potrivit Profit.ro. Acum numai o lună și jumătate, motorina era mai scumpă cu peste 1 leu pe litru decât benzina. Astfel, motorina standard este cu 4 bani sub cotațiile din stațiile Petrom. Benzina standard este cu 9 bani mai ieftină. Evoluția prețului motorinei în stațiile din Capitală KMG a scumpit semnificativ motorina, Rompetrol a ieftinit-o Pe data de 1 iunie, compania controlată de grupul kazah KMG scumpise semnificativ motorina, cu 35 de bani/l. Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile anterioare, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Înaintea scumpirii motorinei de pe 1 iunie, în cele 10 zile precedente, Rompetrol scumpise benzina cu 50 de bani/l (pe 19 mai costa 9,18 bani/l) și ieftinise motorina cu 35 de bani/l (pe 19 mai costa 9,59 lei/l). Evoluția prețului benzinei în stațiile din Capitală De notat că intervenția Guvernului a limitat adaosurile comerciale ale companiilor din domeniu la cele din 2025, temporar, până în luna iunie. Totuși, adaosul nu este calculat la produs, ci la cifra de afaceri, ceea ce nu se transpune automat în prețuri semnificativ mai mici. AUTORUL RECOMANDĂ Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Rompetrol Downstream, în centrul unui scandal uriaș. Compania a fost denunțată pentru practici anticoncurenţiale și ABUZUL de poziție dominantă
Pavel Popescu îi cere demisia lui Miruță după incidentul cu drona din Portul Constanța: Plecați domnule ministru!
Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îi cere demisia ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, după explozia dronei ucrainene în Portul Constanța. Liberalul critică „incapacitatea halucinantă” de comunicare a ministrului și susține că explicațiile acestuia cu privire la incident ridică semne de întrebare despre modul în care autoritățile au gestionat situația. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Pavel Popescu afirmă că a evitat să comenteze public incidentele cu drone care au ajuns pe teritoriul României, însă consideră că declarațiile făcute de Radu Miruță după incidentul din Portul Constanța nu pot rămâne fără răspuns. „Ca simplu cetățean al acestei țări, unde îmi cresc copilul: am condus Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților din Parlamentul României. Am un respect imens pentru Armata României, cunoscând în detaliu problemele cu care se confruntă de ani de zile, din cauza unui management politic dezastruos”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. „Dl. Radu Miruță ne spune, din nou, niște lucruri absolut halucinante” Fostul parlamentar și președinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Camerei Deputaților a urmărit declarațiile făcute de ministrul interimar al Apărării după incidentul cu drona marină și a subliniat că nu poate înțelege modul în care Miruță a spus, din nou, „niște lucruri absolut halucinante”. „Totuși: în nefericitul incident cu drona marină de astăzi (ucraineană de această dată), nu pot să ÎNȚELEG și să procesez, cu mintea mea de IQ mediu, spun eu, cum ministrul apărării al României – Dl. Radu Miruţă ne spune, din nou, niște lucruri absolut halucinante: «Noi am identificat drona la ora 06:00, am încercat să vedem despre ce e vorba, nu știu să vă spun de ce partea ucraineană ne-a anunțat la ora 10:00.» «Având în vedere că nu este zona de supraveghere a Armatei Române, pot să vă răspund întrebând și eu (dacă drona putea fi observată de radarele din Portul Constanța, n.red.), acolo este zona Autorității Navale…».” Pavel Popescu: „Cum definiți «am încercat să vedem despre ce e vorba»?” În acest context, Pavel Popescu a formulat o serie de întrebări adresate direct ministrului Miruță: „Întrebarea 1: Domnule ministru, cum definiți «am încercat să vedem despre ce e vorba»? Întrebarea 2: În 4 ore și jumătate, de la momentul identificării dronei până la explozia ei, ne spuneți, domnule ministru, că ați așteptat să fiți informați de partea ucraineană? Adică dumneavoastră, Ministrul Apărării al României, în 4 ore și jumătate, începând cu ora 06:00, nu l-ați putut suna direct pe omologul ucrainean pentru a vă confirma, la cererea dumneavoastră, proveniența dronei? Întrebarea 3: Dumneavoastră, ministrul unei țări NATO, UE, partener strategic cu Ucraina, veniți în fața românilor și le spuneți că din cele 4,5 ore pe care le-ați avut la dispoziție pentru a interveni, au contat/ne-au salvat 3 minute? Întrebarea 4: Prin fraza «având în vedere că nu este zona de supraveghere a Armatei Române, pot să vă răspund întrebând și eu…» ne spuneți nouă, tuturor românilor, că Armata României, care prin definiția ei trebuie să apere și să protejeze fiecare centimetru pătrat al acestei țări, nu are niciun fel de responsabilitate în cazul în care drone marine pătrund pe teritoriul ei? În același timp, cu un tupeu inimaginabil, încercați să puneți eșecul dumneavoastră de astăzi în cârcă MAI? Întrebarea 5: Domnule Miruță, sunteți sigur că sunteți apt pentru a ocupa scaunul de ministru al apărării, sau v-ați propus să decredibilizați total Armata Română?”. În finalul mesajului, Pavel Popescu i-a transmis un apel public premierului desemnat, Eugen Tomac, căruia îi solicită ca Radu Miruță să nu mai facă parte din viitorul Guvern. „Într-o notă extrem de serioasă, fac un apel către premierul desemnat, Eugen Tomac, un fost coleg pe care îl cunosc de ani buni și pe care îl respect enorm pentru decența cu care și-a construit cariera politică: Domnule premier desemnat, vă rog, în numele tuturor românilor îngrijorați cu privire la ce se întâmplă în aceste zile, să vă luați angajamentul, că în noul guvern – care sper că va fi investit cât mai curând, nu îl vom mai avea ministru pe domnul Miruță. Vă mulțumesc!” RECOMANDAREA AUTORULUI:
Gigant turc cumpără o mare fabrică din România
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Otokar Otomotiv ve Savunma Sanayi AŞ din Turcia și-a exprimat intenţia de a prelua cunoscuta fabrică atohtonă Automecanica Mediaş, inclusiv fabrica din Mediaş. Otokar este specializată în vehicule civile și sisteme militare Compania Otokar produce autobuze şi camioane uşoare în segmentul vehiculelor comerciale, precum şi o varietate de vehicule blindate tactice cu roţi şi şenile şi sisteme de turele pentru industria de apărare. Pe de altă parte, Automecanica îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parcului Industrial Automecanica. Activitatea sa principală vizează închirierea de spaţii de producţie şi birouri către companii, în special companii străine care activează în domeniul automotive. „În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa din România sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, anunță Consiliul Concurenţei. Decizia va fi publicată pe site-ul autorităţii naţionale de concurenţă, după eliminarea tututor informaţiilor cu caracter confidenţial. Fabrică gigant de vehicule blindate la Mediaş, cu transfer de know how De precizat că unitatea de producţie din Mediaş se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 140.000 de metri pătraţi. Este complet echipată cu infrastructură şi autorizaţiile necesare producţiei în serie de vehicule blindate, conform cerinţelor NATO. Automecanica Mediaș. Foto: Autm.ro „Fiecare etapă a ciclului de fabricaţie COBRA II va fi realizată pe teritoriul României, de echipe româneşti instruite la standarde internaţionale. Nu este vorba despre un transfer de produse finite, ci de un transfer de know-how, de procese industriale şi de competenţă tehnică. Într-un peisaj al apărării în care statele caută tot mai mult să dezvolte capabilităţi de producţie proprii, în loc să depindă de echipamente importate, acest model poziţionează România ca naţiune producătoare activă în eco-sistemul industrial al NATO. Totodată, deschide noi oportunităţi de export: vehiculele produse la Mediaş pot constitui platformă de integrare a României în lanţurile de aprovizionare europene şi NATO, generând valoare economică şi strategică de durată, cu mult dincolo de cadrul contractului actual”, transmit reprezentanţii companiei din Turcia. Contract pentru livrarea a 1.059 vehicule blindate ușoare COBRA II Otokar a semnat, în noiembrie 2024, un contract cu Romtehnica ce vizează livrarea a 1.059 de vehicule blindate uşoare tactice pe roţi 4×4 COBRA II către Ministerul Apărării Naţionale al României (MApN). Contractul are o valoare de aproximativ 4,26 miliarde lei (circa 857 de milioane de euro, fără TVA). O parte importantă a vehiculelor urmează să fie produsă local, potrivit programului. Furnizor strategic al NATO și ONU Gigantul turc este furnizor strategic al NATO şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Are peste 33.000 de vehicule militare în serviciu activ în aproape 50 de ţări. Compania face parte din Koc Group, cel mai mare conglomerat industrial şi de servicii din Turcia. Koc împlineşte în 2026 un secol de ac-tivitate. În acelaşi timp, Otokar este cel mai mare exportator de vehicule terestre din Turcia. AUTORUL RECOMANDĂ Afaceriști cu legături în Rusia, implicați în contractul pentru blindatele ușoare Cobra II. MApN și Otokar din Turcia își pasează responsabilitatea. „Automecanica SA, vulnerabilitate majoră în fața NATO și a partenerilor americani” „Calul Troian” rus în apărarea românească. Răspunsurile CSAT, MAE și MAI despre cazul Automecanica Mediaș
Precizările Armatei Române după ce o dronă marină s-a autodetonat în Portul Constanța: Este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina
Ministerul Apărării Naționale a făcut o serie de precizări după ce o dronă marină a explodat, vineri dimineața, în Portul Constanța. Potrivit comunicatului emis de MApN, în urma incidentului nu au fost raportate victime. Obiectul a fost descoperit în jurul orei 10:30 și, potrivit precizărilor, drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. ”Drona maritimă din Portul Constanța nu a produs victime! Drona maritimă care a fost descoperită în acestă dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime. Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță. Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre. Situația este în dinamică și vom reveni cu informații și date oficiale pe măsură ce vor fi dispoinibile. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța”, se arată în comunicatul emis de MApN.
Investitorii americani nu pariază pe economia României. Care sunt principalele riscuri
Investitorii americani nu pariază pe o creștere a economiei din România în 2026, iar optimismul mediului de afaceri a scăzut drastic comparativ cu anul 2024. Deși nu estimează o recesiune iminentă, fenomenul stagnării domină în rândul companiilor, iar principalele riscuri sunt legate de instabilitatea politică, inflație, deficitul bugetar și slăbirea monedei naționale. Conform unui sondaj realizat de Camera de Comerț Româno-Americană (AmCham România), mai mult de jumătate dintre companii anticipează stagnarea economiei în 2026. De asemenea, 22% estimează o scădere și doar 21% se așteaptă la o creștere economică în 2026. Investitori nu mai cred într-o creștere economică Comparativ cu anul 2024, numărul companiilor care estimează o creștere economică a scăzut. Dacă în urmă cu doi ani, mai bine de jumătate dintre companii, 52%, aveau o astfel de estimare pentru economia românească, în 2026 numărul lor a scăzut cu peste jumătate și a ajuns la 21%. De asemenea, numărul companiilor care estimează o stagnare a economiei a crescut de la 39% în 2024, la 57% în 2026. Instabilitatea politică, principalul risc pentru economia românească Când vine vorba de riscurile economice, investitorii le percep preponderent pe cele legate de mediul economic și cel politic din țară. În 2026, instabilitatea politică rămâne principalul risc pentru economie perceput de companii, 89%, fiind cel mai ridicat procent din întregul clasament și este cu 20 de puncte procentuale peste nivelul din anul anterior, 69%. „Instabilitatea politică nu poate să ducă la o transparență și la o predictibilitate. Ca atare, acest lucru este văzut mai pregnant în prezent inclusiv decât războiul din Ucraina, decât cel din Orientul Mijlociu, care are niște efecte economice imediate și un impact imediat în tot ceea ce se întâmplă în economia românească, inclusiv pe termen mediu”, a declarat Vlad Boeriu, președintele AmCham România. Astfel, incertitudinea politică este percepută ca având efecte economice directe, de la amânarea investițiilor, la întârzierea deciziilor de business majore și predictibilitate redusă. Companiile se tem de majorările fiscale și deprecierea leului Deficitul bugetar și datoria publică sunt perceptue drept riscuri economice majore de 80% din investitori, în timp ce 57% dintre aceștia indică posibilele creșteri de taxe drept factor de risc pentru economia României. De asemenea, eixstă îngrijorări cu privire la slăbirea monedei naționale, pe fondul presiunilor asupra deficitului bugetar și dezechilibrelor macroeconomice. Dacă în 2025, doar 15% dintre companii remarcau acest aspect drept risc pentru economia românească, în 2026, jumătate dintre ele îl percep astfel. RECOMANDAREA AUTORULUI: