Bursa de Valori București scade dramatic
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 2,46 miliarde de lei la capitalizare. La rândul său, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat un declin de peste 41 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB În săptămâna 1 – 5 iunie au avut loc doar 4 şedinţe de tranzacţionare. Luni, 1 iunie, a fost zi liberă, faţă de cele 5 şedinţe desfăşurate în săptămâna precedentă. Scădere drastică a capitalizării bursiere Potrivit datelor BVB, consultate de Agerpres, capitalizarea bursieră a ajuns la 604,63 miliarde de lei în perioada 1 – 5 iunie 2026. Este o scădere faţă de 607,09 miliarde de lei în săptămâna 25 – 29 mai 2026. Tranzacţiile cu acţiuni au generat în această săptămână un rulaj de 490,76 milioane de lei. Este cel mai mic rulaj de la cel înregistrat în săptămâna anterioară, respectiv 532,05 milioane de lei. De notat că indicele principal BET a închis săptămâna la 30.043,10 puncte. Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost marţi, 2 iunie, când s-au consemnat schimburi de 231,16 milioane de lei, La polul opus, cea mai slabă zi a fost înregistrată vineri, 5 iunie, cu tranzacţii de 44,82 milioane de lei. Banca Transilvania și Hidroelectrica domină segmentul de tranzacții Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB. BT a avut tranzacţii de 104,05 milioane de lei şi o apreciere de 3,19%, Este urmată de titlurile Hidroelectrica, cu 54,87 milioane de lei (-2,37%), şi cele ale OMV Petrom, cu 40,61 milioane de lei (-1,43%). Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Green Tech International (+9,09%), Roca Industry Holdingrock1 (+8,02%) şi SIF Hoteluri (+7%).La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate în dreptul Chimcomplex Borzeşti Oneşti (-12,86%), Transilvania Broker de Asigurare (-10,64%) şi Carbochim (-10,45%). AUTORUL RECOMANDĂ Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari Adrian Năstase explică rezultatele privatizării Petrom: „Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor ferate sau a Tarom?”
Tanczos Barna trimite Corpul de Control peste firmele paravan care vând legume din Turcia cu etichetă românească
Tanczos Barna a anunțat controale stricte la cooperativele care livrează marfă în marile supermarketuri, după ce inspectorii de la Vamă și ANSVA au descoperit firme false care cumpără legume ieftine din Turcia și le schimbă eticheta ca să pară cultivate în Românnia. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Firmele paravan mint cumpărătorii cu etichete românești Barna promite curățenie pe piață pentru ca oamenii să nu mai fie păcăliți la raft. „Noi o să mergem în control la acele cooperative care vin în marile lanțuri, pentru a asigură în primul rând producătorii că nu se mai repetă aceste practici și pentru a elimina acele cooperative paravan care sunt folosite de anumiți comercianți pentru a păcăli sau a încerca să păcălească consumatorii”, declară Tanczos Barna. Acesta transmite că banii statului trebuie să ajungă la gospodarii adevărați. „Nu cred că este etic, nu este corect, statul român cheltuie sute de milioane de lei pentru a sprijini producătorii autohtoni de legume, pentru a-i ajuta să vină în piețe, pentru a-i ajuta să vină în marile lanțuri comerciale și trebuie să eliminăm orice practică neloială. Trebuie să asigurăm cumpărătorii că acolo unde scrie produs românesc, acel produs chiar este românesc”. Marfa este sigură pentru consum Ministrul interimar al Agriculturii spune că deși proveniența alimentelor a fost ascunsă, analizele de laborator arată că alimentele nu conțin substanțe interzise. „Din informațiile pe care le dețin eu în momentul de față nu a fost problema depășirii limitelor permise în Uniunea Europeană. A fost doar o problemă de proveniență și de o încercare de a păcăli consumatorii și de a face concurență neloială producătorilor. Nu a fost o problemă de conținut de pesticide”, explică Tanczos Barna. Totuși, acesta amintește că în trecut au existat transporturi din Turcia cu probleme. „Acum câțiva ani a fost o încercare din partea producătorilor turci de a introduce pe piața românească multe produse care nu respectau standardele. ANSVSA a intensificat controalele și majoritatea producătorilor din Turcia s-au conformat pentru că au fost controale foarte, foarte riguroase și foarte multe. Eu cred că aceste acțiuni de control descurajează în primul rând practicile nelegale”, amintește oficialul. AUTORUL RECOMANDĂ: Tanczos Barna cere prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază. Până când va funcționa măsura Tánczos Barna dezvăluie când ar putea fi de acord românii cu un premier ungur: „Când o zbura porcul”
Zeci de persoane evacuate în Vrancea din cauza inundațiilor. Ce adâncime are apa în curți și în case
Zeci de persoane sunt evacuate, duminică seara, în județul Vrancea, din cauza inundațiilor. ISU Vrancea anunță că, în urma recunoașterii în teren, s-a constatat că sunt 50 de gospodării afectate din cauza apei revărsate și 80 de persoane, dintre care 20 de minori, care sunt în proces de evacuare. Adâncimea apei în curți este de aproximativ 30-40 cm, iar în unele locuințe este de aproximativ 10 cm. Nu sunt persoane care necesită îngrijiri medicale. Inițial, era vorba de patruzeci de persoane care urmau să fie evacuate din localitatea Bogza, județul Vrancea, după ce, pe fondul creșterii debitului unui râu, un mal de pământ a cedat, punând în pericol mai multe gospodării. ISU Vrancea a anunțat că, în urma ploilor din ultimele ore, debitul râului Slimnic a crescut semnificativ, provocând ruperea unui mal de pământ și punând în pericol aproximativ 20 de gospodării din localitatea Bogza. La fața locului au fost mobilizate două autospeciale de primă intervenție și comandă, o autospecială pentru stingere, două motopompe, un microbuz pentru transportul persoanelor evacuate și două bărci. Intervenția este în desfășurare. Iată recomandările pompierilor pentru populație: – să evite deplasările în zonele afectate de fenomene periculoase; – să nu traverseze cursuri de apă cu debite crescute; – să își asigure obiectele care pot fi luate de vânt; – să urmărească informațiile și recomandările transmise de autorități. AUTORUL RECOMANDĂ: Potop în România. Intervenții de urgență în zeci de localități din 12 județe. Locuințe izolate, drumuri blocate, alunecări de teren. Imaginile dezastrului / Noi alerte meteo și hidrologice / Evacuare controlată a apei la barajele Paltinu și Măneciu Lucrările la Autostrada Transilvania, frânate de ploi torențiale. Când se redeschid șantierele
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Zaharova ironizează România după incidentul cu drona din Constanța: Când intenționați să expulzați diplomații ucraineni?
Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, s-a întrebat când intenționează România să închidă reprezentanţa diplomatică ucraineană sau să expulzeze diplomați ucraineni, în urma exploziei drone ucrainene în portul Constanța. Zaharova a postat pe pagina sa de Telegram trei întrebări adresate diplomației române. Trei întrebări adresate Bucureștiului În mesajul său, Zaharova scrie că președintele României a recunoscut că drona care a explodat în Portul Constanța era una ucraineană, scăpată de sub control. „Întrebări pentru Ministerul român de Externe: când intenționați să închideți reprezentanţa diplomatică ucraineană sau să expulzați diplomații ucraineni? Când vă veți cere scuze cetățenilor României pentru nenumăratele minciuni rusofobe? Și când veți înceta să mai sponsorizaţi regimul terorist de la Kiev?”, a scris Zaharova pe canalul său Telegram. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvant din Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova. Foto: Hepta Anterior, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat că măsurile de răspuns ale Rusiei la închiderea Consulatului General al Federației Ruse în România și la declararea consulului general Andrei Kosilin drept persona non grata nu vor întârzia să apară. AUTORUL RECOMANDĂ: Consulul Rusiei la Constanța a părăsit România, după ce a fost declarat persona non grata, în urma incidentului cu drona de la Galați Ucraina a prezentat scuze Greciei pentru un incident naval cu o dronă. Niciun cuvânt adresat României pentru drona explodată în Portul Constanța
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Pregătirile la gaze pentru iarna viitoare în pericol
Gradul de pregătire al României pentru iarna viitoare poate fi afectat de lucrările de majorare a capacității de transport prin fostul coridor Transbalcanic din sectorul bulgar, care au diminuat drastic importurile în ultimele zile. De asemenea, lucrările pot afecta statele vecine. Potrivit unor surse din piață, citate de Profit.ro, lucrările din Bulgaria, efectuate la puntcul de interconectare Kardam (lângă Negru Vodă), vor fi derulate în două etape. Prima va dura 6 zile, la începutul lunii iunie, iar una similară se va efectua în septembrie. Însă în aceste perioade, importul va fi zero. De ținut cont că la finalul lunii mai erau importați peste 100 GWh/zi. Depozitele sunt aproape goale atât în România, cât și în UE Contextul este unul deosebit de problematic, ținând cont de gradul redus de umplere a depozitelor, atât din România, cât și la nivelul Uniunii Europene, blocul comunitar înregistrând cel mai mic nivel din ultimii 5 ani. O altă cauză a crizei se leagă de faptul că prin punctul de interconectare de la Negru Vodă intră inclusiv gazele destinate alimentării Republicii Moldova, Transnistriei, Ungariei și, mai recent, chiar Slovaciei. Depozite de gaze / Sursa FOTO: oradesibiu.ro Evoluția prețului gazelor pe BRM din ultima lună Evoluția importurilor via Bulgaria La finalizarea lucrărilor din sectorul bulgar, capacitatea de transport ar urma să crească de la 14 milioane mc/zi la 27 milioane mc/zi. Potrivit sursei citate, bulgarii estimaseră inițial că vor finaliza lucrările până la începutul următorului an gazier (noiembrie 2026). Însă recent, aceștia au informat autoritățile române că noua capacitate majorată va fi disponibilă de-abia la începutul noului an calendaristic (1 ianuarie 2027). Nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă De notat faptul că nivelul de consum din România ar trebui să crească în această iarnă, fiind programată intrarea în producție a mai multor centrale în cogenerare. Astfel de exemple sunt cele de la Constanța, Arad, Câmpia Turzii sau Mintia. Un aspect critic care va influența situația este acela că prețurile la gaze sunt aproape duble față de cele de anii trecuți, iar nivelul de depozitare unul extrem de redus. Prețul spot al gazelor pe piața liberă la începutul lunii iunie a ultimilor 6 ani Pe data de 5 iunie, România avea înmagazinați 13,25 TWh. Un nivel mai redus a fost înregistrat în ultimii 5 ani doar în mai 2022 (după începerea războiului din Ucraina), moment când în facilitățile de depozitare autohtone se aflai 11 TWh. Comparativ, în iunie 2023 România avea depozitați 20,2 TWh (59,7% din capacitatea totală). La aceeași dată a lui 2024 23 TWh (68%), iar în 2025 15 TWh (44,5% din capacitatea totală). Gradul de umplere a depozitelor din România și UE pe data de 5 iunie a ultimilor 5 ani AUTORUL RECOMANDĂ Realitate sau slogan electoral? Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră Care este viitorul centralelor de apartament, în contextul în care țevile crapă, iar CET-urile iau foc. Radu Opaina, reprezentant Asociații de Proprietari: „Merg în continuare, este o propagandă mincinoasă”
Gara Costinești Tabără rămâne închisă
Deși sezonul estival a debutat, lucrările de reabilitare a gării Costinești Tabără nu se încadrează în graficul anunțat. Motiv pentru care, turiștii care ajung în Stațiunea Tineretului trebuie să meargă în jur de 3 kilometri pe jos. „E un disconfort”, acuză turiștii nevoiți să parcurgă drumul pe jos. Autoritățile estimează că lucrările vor fi gata până la sfârșitul verii. Lucrările de 14 milioane de lei au început mai târziu decât era prevăzut Lucrările în valoare de 14 milioane de lei au început mai târziu decât trebuia, ca să nu afecteze sezonul turistic de anul trecut. Însă, din păcate, efectele deciziei le resimt turiștii în prezent. Trenurile nu opresc aici, ci 2-3 kilometri mai jos, în stația Costinești Sat. Costinești. FOTO – Gândul „În afară de problema de timp cu care a început, au mai fost probleme legate de vreme. Au fost multe ploi și ninsori, care nu au permis lucrări la infrastructură și de turnarea de beton, ceea ce automat a decalat lucrările. În timpul lucrărilor a mai fost găsit un cablu de înaltă tensiune care a oprit lucrările, a trebuit să se facă o reproiectare”, explică Cătălin Schipor, purtător de cuvânt CFR Infrastructură Constanța pentru Digi24. „Cam greu”, recunoaște o tânără. „Este un disconfort. Este mai greu de mers pe jos”, completează altcineva. „Asta este. E cald afară, e frumos. Am venit pe jos. Gara… e altceva acum, arată mai bine”, se consolează un alt tânăr. Edilul stațiunii a pus în circulație mai multe autobuze Primarul Stațiunii Tineretului a cerut urgentarea lucrărilor. Până la remedierea situației, autoritățile locale au pus în circulație mai multe autobuze. „Avem un operator local care are 3 (n. r.- autobuze), cu posibilitate și de al patrulea. Putem cere și mai multe. Știu că e un preț de 5 lei”, spune Dumitru Jeanu, primarul din Costinești. Lucrările sunt proiectate până în luna august, dar reprezentanții CFR speră să fie gata până la 1 iulie. AUTORUL RECOMANDĂ Cât costă un sejur pe litoralul românesc în comparație cu Balcic. Vacanța la Castelul Reginei Maria, mai ieftină decât la un hotel de fițe din Mamaia „Litoralul pentru Toți”, 2026. Tarifele pe stațiuni, de la 2 la 5 stele CFR reia circulația trenului internațional „România”. Cât costă un bilet către Bulgaria sau Turcia
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Radu Miruță explică motivul pentru care drona a intrat nevăzută în Portul Constanța: Pe mare, în spațiul aerian, MApN vede tot
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat sâmbătă, la Constanța, că radarele MApN nu pot detecta dronele maritime mai mici de 80 de centimetri înălțime și a precizat că paza porturilor revine Autorității Navale și Poliției de Frontieră. Radu Miruță, ministru USR al Apărării „Pentru intrarea în port răspund Autoritatea Navală și Poliția de Frontieră. MApN nu face paza portului. Sprijină elementele de securitate națională.” De ce a trecut drona de controale fără să o vadă nimeni Miruță afirmă că MApN monitorizează doar obiectele mari, însă aparatele de mici dimensiuni reușesc să treacă de filtrele de securitate. „Care au fost filtrele de a trecut drone? Răspunsul nu este la MApN. Pe mare, MApN, în spațiul aerian, vede tot. Este o zonă plană. Vede nave. Dronele cu înălțime de până la 80 de centimetri, pe mare, nu sunt văzute de radarele MApN”, a explicat Radu Miruță. Ministrul spune că vina pentru pătrunderea dronei în zona de litoral nu aparține instituției pe care o conduce. Din cauza exploziei, acesta spune că nu se poate calcula exact ce greutate avea. „Având în vedere că drona s-a autodetonat, nu se poate stabili cantitatea exactă de explozibil pe care o transporta. Poate transporta până la 500 de kilograme”, a mai adăugat acesta. Patru drone au scăpat de sub control din cauza războiului „Încercăm, la nivel diplomatic, să avem un protocol cu Ucraina. Am vorbit cu ministrul Apărării și i-am explicat nemulțumirile”, a mai precizat acesta. Astăzi, președintele Nicușor Dan și Radu Miruță au participat la o ședință care a avut loc la Constanţa, după ce, vineri, Ucraina a pierdut controlul a patru drone, iar una s-a autodetonat în Portul Constanța.