Câciu: A venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile de sugative politice!
PSD-istul Adrian Câciu lansează un atac virulent la Ilie Bolojan și Dominic Fritz, foștii parteneri din coaliția de guvernare. Într-o postare pe Facebook, el devoalează motivul care stă în spatele atacurilor lansate împotriva lui Eugen Tomac, nominalizat pentru funcția de prim-ministru. Câciu susține că a sosit timpul „să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate gaștile de sugative politice!”. „Totul este despre sinecuri, numiri, corupție” Pe pagina personală de Facebook, Adrian Câciu scrie următoarele: „De ce nu vrea duetul Bolojan-Fritz să treacă Guvernul Tomac sau orice alt guvern? Ca să rămână pe funcțiile de premier, miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, subprefecți, membrii de Consilii de Administrație, case de la RAAPPS. Sugative politice! Totul este despre sinecuri, numiri, corupție, contracte, trafic de infuență, mite mascate, fripturi! Tot ce vedem în aceste zile de la useriști și peneliști este, de fapt, lipsă de curaj politic. Se apucă să vorbească doar despre anti-Tomac, anti-miniștri propuși, anti-PSD. Dar, PSD nu este în guvern. Nici în guvernul demis, nici în cel propus. Pentru ei, în minciuna și ticăloșia care îi caracterizează, PSD trebuie să fie dușmanul”. Mai departe, Câciu arată că, „în realitate, fiecare zi care trece înseamnă bani în conturile lor, ale useriștilor și peneliștilor, ale sinecuriștilor, influencerilor și ong-istilor care sug zilnic din contractele cu statul”. „…să se decupleze de la banul public” În continuare, social-democratul susține că a venit vremea „să-i vedem dacă sunt oameni de stat, dacă sunt bărbați politici. Dacă au curaj să se decupleze de la banul public! Câte miliarde de lei au spoliat în aceste luni în care au pus japca pe români? Românii nu i-au votat! Au pierdut alegeri din 2004 încoace. Mai ales PNL! USR nici nu există electoral. Eu cred că ei trebuie să stea în opozitie mult timp de aici încolo. Eu cred că noi nu mai trebuie să-i toleram când ne jignesc în emisiuni, în Parlament, în podcast-uri sau pe unde apucă. Cred că a venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și cu toate găștile astea de sugative politice!”. Finalul textului este un mesaj „referitor la Tomac”: „Ar fi bine să înțeleagă că scopul unui guvern este să facă bine oamenilor. Să înțeleagă că trebuie redusă taxarea muncii pe veniturile mici și medii, că trebuie redus TVA-ul la alimente și că trebuie dat drumul la bani în economie. România nu mai trebuie condusa pe baza unor obiective austere care lovesc în oameni. România trebuie condusa cu fața la români, nu cu spatele! Dacă face asta, ar avea o șansă!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Câciu îi face un „rechizitoriu” în 10 puncte lui Bolojan: „Să nu-i bănuiți de prostie! Nu! Este pură ticăloșie politică!” După ce Grindeanu l-a numit „zombie politic”, Câciu preia atacurile la Bolojan: „erou de plastilină”/„Ilie Sărăcie”/„zombie politic și administrativ”
De la Dragă Stolo la sârma ghimpată sau cum încearcă Eugen Tomac să copieze lacrimile politice ale maestrului său, Traian Băsescu
Dacă Institutul Național pentru Fizica Pământului ar avea un seismograf care măsoară intensitatea lacrimilor din politică, cel mai probabil, cele care au însoțit celebra sintagmă „Dragă Stolo” ar deține recordul în materie de impact. Lacrimile lui Traian Băsescu sunt detaliul memorabil. Consecințele au rescris jocul politic intern vreme de 10 ani. 18 iunie 2018, Eugen Tomac devine președintele PMP Discipolul său, Eugen Tomac intră acum, 22 de ani mai târziu, în arhiva istoriei lacrimilor din politic cu povestea sârmei ghimpate de la frontiera Basarabiei cu România. „Dincolo este țara ta” Atât Băsescu în 2004, cât și Tomac în 2026 au abandonat pentru câteva minute discursul instituțional și au recurs la o poveste personală cu puternică încărcătură simbolică. După „Dragă Stolo” a urmat candidatura, campania și Președinția României. Între cele două episoade există diferențe majore de context, dar și o coincidență greu de ignorat: atât mentorul, cât și elevul său politic au ajuns să își propulseze ascensiunea politică printr-un discurs cu intense note emoționale în care biografia a augmentat strategia. „Eu când m-am născut n-a fost vina mea că părinții mei s-au născut la margine de Imperiu, iar viața mea e strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are două opțiuni: se uită spre est sau spre vest” Este foarte greu să explici… Atunci când te apropii de sârma ghimpată și știi că dincolo este țara ta, nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează. Pentru mine, acest moment a fost definitoriu”, a declarat premierul desemnat, în lacrimi, la interviul acordat în premieră pentru Antena 3. În plină campanie pentru cele 233 de voturi de care guvernul său are nevoie în Parlament pentru învestitură. Relația dintre cei doi nu este una conjuncturală. Parcursul instituțional și politic al lui Eugen Tomac se suprapune aproape integral cu perioada în care Traian Băsescu a exercitat influență asupra dreptei românești. De la Administrația Prezidențială (cooptat la Cotroceni în 2006) și pozițiile deținute în guvernele susținute de Băsescu și până la PMP, Tomac a însoțit pas cu pas cariera politică a fostului președinte, până la retragerea sa din PMP. Ce spun sociologii despre cum se jonglează cu emoțiile în politică Cercetătorii din domeniul comunicării politice au studiat modul în care liderii politici obțin susținere publică nu doar prin programe și argumente, ci și prin narațiuni personale, simboluri și emoții. De la Martha Nussbaum și George Marcus până la Drew Westen și George Lakoff, numeroși autori au descris modul în care experiențele biografice și poveștile cu încărcătură simbolică pot deveni instrumente de legitimare politică. „Emoțiile au jucat dintotdeauna un rol esențial în comportamentul politic, însă ascensiunea rețelelor sociale le-a amplificat vizibilitatea și utilizarea strategică, în special în timpul campaniilor electorale. În cadrul teoriei inteligenței afective (Marcus și colab., 2000) și al literaturii privind mobilizarea emoțională (Matthes, 2022; Nabi, 1999), furia se remarcă drept o emoție cu un puternic efect mobilizator, capabilă să reducă ambivalența, să crească implicarea politică și să consolideze loialitatea față de propriul grup”, scrie George Marcus în cartea sa „Inteligența emoțională și politica”. Martha Nussbaum studiază rolul emoțiilor în democrație în lucrarea sa „Emoțiile în politică” și analizează cum comunitățile politice au nevoie de emoții publice pentru a crea solidaritate și coeziune socială. Karin Wahl-Jorgensen vorbește, de asemenea, despre modul în care mass-media transformă emoțiile politicienilor în resurse de comunicare. Theodor Stolojan și-a anunțat pe 2 octombrie 2004 retragerea de la conducerea PNL și din cursa prezidențială. În imagine, Theodor Stolojan și Traian Basescu Plânsul explicit al liderilor în politica din România este relativ rar Totuși, deși politica românească este foarte conflictuală, plânsul explicit al liderilor este relativ rar. Presa a inventariat mai multe momente în care Băsescu a ales să nu-și reprime emoțiile: la confirmarea aderării României la UE, la Muzeul Holocaustului sau la unele ceremonii militare și comemorative. Din punct de vedere al notorietății, niciunul nu a depășit însă „Dragă Stolo”. Sunt momente în care și alți lideri politici au fost surprinși la limita de a izbucni în lacrimi în momente de criză din carieră sau în conjuncturi cu încărcătură emoțională. Este cazul lui Adrian Năstase, Crin Antonescu, Emil Constantinescu (celebrul „m-a învins sistemul), Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Mircea Geoană, în noaptea alegerilor din 2009. Cele mai multe sunt emoții spontane, care nu s-au transformat ulterior în capital politic. „Dragă Stolo”, momentul urmat de cea mai puternică acumulare de capital politic Lacrimile lui Băsescu din 2004 rămân în istoria contemporană ca fiind cele urmate de cea mai puternică acumulare de capital politic din istoria postdecembristă. Celebra sintagmă a fost rostită de Traian Băsescu pe 2 octombrie 2004, când liderul PNL, Theodor Stolojan, și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea din cursa prezidențială și din viața politică din motive de sănătate. Acest moment a rămas un reper în politica românească, fiind analizat de presă și ulterior readus în discuție de-a lungul anilor în diverse contexte politice. Traian Băsescu i-a mulţumit lui Stolojan pentru „şansa” pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. Pe atunci primar al Capitalei și în cărți pentru funcția de premier, Băsescu a vorbit printre lacrimi, pentru ca ulterior să candideze la președinție și să îl scoată din cursă pe Adrian Năstase. Practic, la mai puțin de 3 luni după momentul emoțional, pe 21 decembrie 2004, Băsescu se instala deja la Cotroceni și începea în forță primul său mandat. Iată discursul integral al lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulțumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-președinte al Alianţei, îți mulțumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună şi te asigur, în fața țării, că dacă vei rămâne cu sufletul alături de
Guvernul Tomac tot mai aproape de realitate
Premierul desemnat Eugen Tomac a confirmat o parte dintre numele pe care intenționează să le propună Parlamentului pentru viitorul Guvern. Negocierile pentru definitivarea echipei guvernamentale continuă. Lista include mai multe nume de consilieri prezidențiali, diplomați, foști demnitari, funcționari publici. Potrivit premierului desemnat Eugen Tomac, viitorul Executiv ar urma să aibă 3 vicepremieri. Unul dintre aceștia va fi ministrul Educației, urmând ca ceilalți doi să coordoneze domeniile economiei și digitalizării. Iată cum va arăta guvernul propus de premierul desemnat, potrivit Mediafax. Miniștrii confirmați și cei cu care încă se poartă negocieri. Sorin Costreie, propus la Educație și pentru funcția de vicepremier în Cabinetul Tomac Sorin Costreie este propunerea anunțată pentru Ministerul Educației. Ar urma să ocupe și una dintre cele 3 funcții de vicepremier din viitorul Executiv. Premierul desemnat a declarat că acesta a acceptat să preia portofoliul Educației și funcția de vicepremier, urmând să aibă atribuții care nu se vor limita strict la domeniul educației. Sorin Costreie, propus ca ministru al Educației în guvernul Tomac. Foto: Evz.ro Costreie este consilier prezidențial pentru educație și cercetare din 17 noiembrie 2025. Potrivit Administrației Prezidențiale, este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Are specializări în filosofia matematicii, filosofia limbajului și filosofia științei. Înainte de numirea la Cotroceni, Costreie a avut o activitate îndelungată în mediul universitar. Potrivit CV-ului publicat de Universitatea din București, el este cadru didactic la Facultatea de Filosofie, unde lucrează din 1997. A fost implicat în diferite structuri universitare și rețele academice europene. CV-ul său mai menționează calitatea de președinte al UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe – și rolul de coordonator al alianței CIVIS la nivelul Universității din București. Luca Niculescu, propus ministru al Afacerilor Externe Luca Niculescu este propunerea confirmată pentru Ministerul Afacerilor Externe. Premierul desemnat a invocat, în declarațiile publice, rolul lui Niculescu în dosarul aderării României la OCDE, precizând că acesta a acceptat să facă parte din viitorul guvern. Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Potrivit MAE, între 2016 și 2022 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Înainte de intrarea în diplomație, Luca Niculescu a avut o carieră prolifică în mass-media. A fost redactor-șef al RFI România și corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze. Dacă va fi validat de Parlament, Niculescu ar prelua Externele într-o perioadă în care dosarele principale ale României vizează aderarea la OCDE, relația cu partenerii europeni și euroatlantici, sprijinul pentru Republica Moldova și coordonarea pozițiilor de politică externă în contextul războiului din Ucraina. Dan Neculăescu, propus ministru al Apărării Dan Neculăescu este propunerea anunțată pentru Ministerul Apărării. Este reprezentant permanent al României la NATO din februarie 2022. Înainte de această funcție a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe. El este diplomat de carieră și lucrează în MAE din octombrie 2002, având rang diplomatic de ambasador. Biografia sa diplomatică include funcții legate de securitate, afaceri strategice, OSCE, neproliferare și controlul armamentelor. Potrivit NATO, Neculăescu a contribuit, în cariera sa diplomatică, la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate. Teodor Dulceață, propus ministru al Mediului Teodor Dulceață este propunerea anunțată pentru Ministerul Mediului. Premierul desemnat a subliniat că Dulceață lucrează de mai mult de 10 ani în minister și că ocupă funcția de secretar general adjunct. Pagina Ministerului Mediului îl citează pe Teodor Dulceață drept secretar general adjunct. Potrivit CV-ului public, acesta a ocupat funcții în administrația publică și în structuri aflate în zona mediului, inclusiv la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Vladimir Ionaș, propus ministru al Dezvoltării Vladimir Ionaș (foto) este propunerea anunțată de Tomac pentru Ministerul Dezvoltării. Premierul desemnat a declarat că Ionaș a acceptat să facă parte din echipa pe care o va prezenta Parlamentului. Eugen Tomac a legat această propunere de tema reformei administrației și de relația cu autoritățile locale. Ionaș este de profesie sociolog și are o vastă experiență în sondaje de opinie, metodologie, comportament electoral, marketing și consultanță politică. Potrivit profilului publicat de Aspen Institute România, el a lucrat în cadrul Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde. A coordonat peste 1.000 de sondaje naționale și locale și a participat la proiectarea unor exit-polluri pentru alegeri prezidențiale, locale și parlamentare. Ionaș a fost consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului, unde s-a ocupat de teme de politică externă, relația cu societatea civilă, mediul academic și administrația publică. Este și președinte al organizației Roundtable on Ethnic Relations. Nicolae Istudor, propus ministru al Agriculturii Nicolae Istudor este propunerea anunțată de Eugen Tomac pentru Ministerul Agriculturii. Istudor este rector al ASE din martie 2016. A fost și prorector și profesor universitar doctor, cu activitate didactică în domenii precum logistica întreprinderilor agroalimentare, dezvoltare regională și rurală și burse de mărfuri agroalimentare. Între aprilie 2004 și ianuarie 2005, el a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu responsabilități în zona dezvoltării rurale și politicilor agricole. În perioada 2001–2004, a fost director general în același minister, cu atribuții privind managementul unităților agroalimentare, evaluarea, monitorizarea și controlul. Diana Morar, variantă pentru Ministerul Muncii La Ministerul Muncii poziția va fi ocupată de Diana Morar, avocată și fost deputat PNL în legislatura 2020–2024. Diana Morar a fost aleasă deputat în circumscripția Bistrița-Năsăud, pe listele PNL, mandatul său fiind validat în decembrie 2020. Activitatea sa politică a fost legată inițial de Partidul Național Liberal, iar în 2024 a trecut la Forța Dreptei, formațiunea condusă de Ludovic Orban, candidând ulterior din partea alianței Dreapta Unită. Înainte de mandatul parlamentar, Morar a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției, în ianuarie 2020, în perioada Guvernului Orban. La acel moment, presa consemna că era avocat și că deținuse anterior funcția de consilier municipal PNL la Bistrița. Miniștri vehiculați / portofolii neconfirmate Ministerul Culturii –
Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării
În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare. Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea
Bine ați venit în noua republică prezidențială România. Cu Eugen Tomac prim-ministru, Nicușor Dan ar putea deveni președinte-premier. Analiștii avertizează: Parlamentul va ajunge for decorativ
Președintele Nicușor Dan concentrează din ce în ce mai multă putere în mâna sa. De la „procurorii mei”, la „Guvernul meu” și, cel mai probabil în viitorul apropiat, la „șefii mei de Servicii.” Șeful statului pare că împinge jocul politic foarte aproape de limita constituțională dintre o republică semiprezidențială, cum e România, și un regim prezidențial, care i-ar permite concentrarea puterii executive. Se îndreaptă România către Republică Prezidențială? Doi analiști răspund pentru Gândul. „Premierul meu, Guvernul meu” La finalui lunii mai, numele lui Eugen Tomac a fost lansat ca fiind una dintre variantele preferate de Nicușor Dan pentru funcția de premier. Treptat, a devenit unica variantă și cea care părea acceptabilă pentru majoritatea partidelor parlamentare. La începutul lunii iunie, a devenit din ce în ce mai vehiculată opțiunea președintelui pentru un guvern tehnocrat – care a circulat, de asemenea, ca formula cea mai rezonabilă. Pe 4 iunie, Nicușor Dan îl desemnează oficial pe Tomac să formeze noul executiv. În aceeași zi, premierul nominalizat anunță că va propune Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”. Între 4 și 8 iunie continuă negocierile cu PSD, PNL și USR pentru obținerea celor 233 de voturi necesare învestirii guvernului. Circulă liste provizorii cu posibili miniștri. Pe 8 iunie, în ziua discuțiilor lui Tomac cu partidele parlamentare e lansată și lista „finală”. Liderii politici de la USR și PNL spun deschis că nu susțin „formula” Tomac. În final, surse politice spun că premierul desemnat nu se va întâlni cu AUR și SOS. PSD își ține cărțile. UDMR la fel. Guvern tehnocrat, Parlament decorativ? Pentru unii analiști, aceste evoluții pot indica o tendință de consolidare a influenței prezidențiale asupra executivului. România este o republică semiprezidențială, în care puterea executivă este împărțită între președinte și guvern, iar executivul depinde de susținerea unei majorități parlamentare. Într-o republică prezidențială, președintele concentrează cea mai mare parte a puterii executive, conduce direct guvernarea și nu depinde politic de Parlament pentru exercitarea mandatului. Soluția unui premier cu un guvern tehnocrat fără bază parlamentară proprie riscă să deplaseze centrul de greutate al puterii executive de la partide și Parlament către Președinție. Profesorul universitar doctor Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA București, a declarat pentru GÂNDUL că ceea ce e vizibil legat de guvernul propus de Tomac este că „are și foarte mulți oameni direct legați de președinte, inclusiv consilieri prezidențiali sau persoane apropiate de acesta”. „Marea întrebare este însă în ce măsură noi nu am cochetat, de fapt, cu prezidențialismul de-a lungul istoriei noastre constituționale. Aici există o anumită ipocrizie. Avem un regim destul de complicat, așa cum este el descris în Constituție. Teoretic, România este o republică semiprezidențială, în care președintele nu este la fel de puternic precum omologul său din Franța. Președintele României nu poate demite guvernul după bunul plac, nu poate dizolva Parlamentul când dorește și are atribuții mai limitate decât președintele francez. În schimb, dispune de competențe importante în domeniul politicii externe și al apărării, atribuții pe care un președinte dintr-o republică parlamentară nu le are”, explică profesorul universitar. Riscul asumat de Nicușor Dan El a dat mai multe exemple din istoria democrației postdecembriste în care președintele a impus un guvern perceput ca fiind apropiat de Cotroceni. Cea mai „puternică” astfel de concentrare a puterii executive a fost în guvernarea Emil Boc (2008-2012) când președintele Traian Băsescu a preluat, de facto, cele mai multe din frâiele guvernării. Andrei Țăranu admite că acum vedem o concentrare a puterii prezidențiale, dar încă „departe” în raport cu acel moment. În plus, adaugă analistul politic, dacă guvernul Tomac nu trece în Parlament, „puterea președintelui va scădea destul de mult” – și asta inclusiv la nivel simbolic. Mirel Palada: Putem spune cu precizie abia după votul în Parlament Analistul politic Mirel Palada spune că tendința de concentrare a puterii la Cotroceni nu este încă un trend ireversibil și că depinde extrem de mult de votul de investitură din Parlament. „Nu putem să răspundem cu adevărat la la întrebarea asta decât după ce vedem rezultatul votului în Parlament. Pentru că dacă legislativul votează Guvernul Tomac, este un semn clar că renunță la prerogativele sale de putere de a decide asupra Executivului și acceptă subordonarea față de achiziția prezidențială”, a declarat pentru Gândul analistul politic Mirel Palada. În opinia sa, cel puțin momentan, nu putem vorbi direct de o încălcare a literei Constituției în ce privește o depășire a atribuțiunilor constituționale de către președinte, ci doar de o posibilă pivotare „de facto” către un profil de republică prezidențială. „Acum cinci zile acest scenariu părea S.F.” El a explicat că ar compara situația cu cea de la finalul Imperiului Roman, când forul legislativ, Senatul, și-a pierdut aproape complet puterea. Momentul tranziției de la Republică la Principat – considerat un caz de referință în studiul istoriei mecanismelor democratice – a transformat Senatul dintr-un consiliu de guvernare într-un for decorativ, concentrând deciziile în mâinile împăratului și ale armatei. Legat de șansele ca Parlamentul să voteze guvernul premierului nominalizat de Nicușor Dan, Palada spune că „dacă acum cinci zile acest scenariu mi se părea science-fiction, acum există semne din ce în ce mai puternice că ne îndreptăm spre un astfel de scenariu. Am putea ajunge în situația în care Parlamentul să devină o instituție care doar validează decizii luate în altă parte”. AUTORUL RECOMANDĂ ȘI:
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
AUR cere statului și lui Nicușor Dan să tragă Ucraina la răspundere pentru incidentul cu drona de la Constanța
Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat, atrage atenția Alianța pentru Unirea Românilor, în contextul incidentului cu drona de la Constanța. La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns 4 drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare. Una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții, amintește partidul. AUR îi cere lui Nicușor Dan să nu mai caute justificări pentru acțiunea Ucrainei AUR solicită urgent, într-o comunicare publică de luni, ca statul român și președinteșele să nu mai încerce să justifice acțiunea Ucrainei. George Simion îl dă în judecată pe Fritz Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat. Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență. Temele de dezinformare propagate de Ucraina, potrivit AUR Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare: Nicușor Dan, ședință cu autoritățile, la Constanța 1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România. 2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept. Cum au eludat realitatea din teren autoritățile ucrainene 3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile. 4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni. România are toate sistemele de prevenție viabile în portul Constanța Formațiunea de opoziție mai avertizează în legătură cu ceea ce numește „campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români“ și invocă: Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin 3 canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. (…) Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk. Însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești. (…) Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. (…) Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. (…) se mai arată în comuicat, care poate fi citit integral AICI. AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile. AUTORUL RECOMANDĂ Miruță recunoaște că România nu are echipamente care să detecteze drone în larg. „Militarii Armatei Române nu pot să prindă dronele cu mâna” Ucraina a prezentat scuze Greciei pentru un incident naval cu o dronă. Niciun cuvânt adresat României pentru drona explodată în Portul Constanța
Băncile reacționează după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței. BRD și BCR, sancționate cu 989,83 milioane de lei, în total
Apar primele reacții după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței în urma unei investigații privind încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile vizate contestă rezultatul anchetei și susțin că nu sunt vinovate de manipularea pieței. Nu mai puțin de 10 bănci au fost acuzate de autorități, iar măsurile nu au întârziat să apară. „BRD va utiliza toate căile legale…” Într-un comunicat de presă, BRD a transmis că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței. „BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat. Mai departe, reprezentanții băncii susțin că au avut o conduită „conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”. „BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, se mai spune în comunicat. De asemenea, reprezentanții BRD se declară încrezători că „instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”. În final, se insistă asupra faptului că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”. BCR vorbește despre „predictibilitate și consecvență” Și BCR a reacționat, după ce a primit cea mai mare amendă, de 577,36 milioane lei. Printr-un comunicat de presă, banca a transmis că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu nu e la prima anchetă privind stabilirea ROBOR, iar rezultatul anterior nu a depistat vreo încălcare a normelor de concurență. „BCR a luat act de comunicarea publica a Consiliului Concurentei, insa precizeaza ca, la acest moment, nu a primit decizia finala motivata a autoritatii. BCR respinge, in mod ferm, concluziile comunicate si le considera neintemeiate, atat in fapt, cat si in drept. Din perspectiva BCR, pozitia Consiliul Concurentei in acest caz este cu atat mai surprinzatoare cu cat aceeasi autoritate a mai analizat in trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR si a constatat, in urma investigatiei inchise in anul 2013, inexistenta vreunei incalcari a normelor de concurenta. Aceasta schimbare de abordare ridica probleme de predictibilitate si consecventa a practicii administrative proprii. Mecanismul ROBOR a fost si ramane un mecanism cunoscut, accesibil si transparent, desfasurat intr-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Nationala a Romaniei si guvernat de reguli aplicabile pietei monetare interbancare emise de catre banca centrala. In acest context, orice sustinere privind existenta unui pretins schimb de informatii confidentiale si strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informatiile efectiv disponibile in piata si la obligatiile reale aplicabile participantilor. BCR apreciaza totodata ca referirile generale la practici sanctionate in alte jurisdictii nu pot substitui analiza concreta a cadrului normativ, factual si institutional aplicabil procedurii ROBOR din Romania. Orice comparatie cu alte cazuri internationale trebuie sa fie relevanta, riguroasa si aplicabila circumstantelor concrete ale pietei locale si ale mecanismului ROBOR. „Va contesta decizia” BCR reafirma, pe aceasta cale, corectitudinea pozitiei sale si a comportamentului sau de piata. In acelasi timp, BCR isi exprima angajamentul ferm ca va continua sa respecte legislatia aplicabila, inclusiv normele de concurenta, reglementarile bancare si principiile de functionare transparenta si responsabila a pietei financiare. BCR a actionat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clientilor sai, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobanda fixa in lei si prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educatie financiara din Romania. Pe cale de consecinta, BCR va contesta, in conditiile legii, decizia Consiliului Concurentei odata ce va fi comunicata si va utiliza toate mijloacele procedurale si legale disponibile pentru apararea pozitiei si reputatiei sale, atat la nivel intern, cat si international. Banca ramane convinsa ca detine argumente juridice si factuale solide pentru obtinerea unei solutii favorabile in instanta si pentru invalidarea concluziilor autoritatii de concurenta”, a transmis BCR. 10 bănci, amendate cu 710 milioane de euro Duminică, 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro). Acestea sunt acuzate că au încălcat normele de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Din totalul amenzii, numai BRD-Groupe Société Générale SA a primit o sancțiune de 412,47 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Consiliului Concurenței, prima reacție după amenzile aplicate băncilor. Ce a spus Bogdan Chirițoiu despre deciziile luate. Cine a fost sancționat de autorități Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară” Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Explozii masive în Teheran și Isfahan, după bombardamentele israeliene. Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează
Israelul a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective militare din vestul și centrul Iranului, la scurt timp după ce Teheranul a tras rachete balistice asupra nordului statului israelian. Riscul unor noi escaladări majore în Orientul Mijlociu crește de la o oră la alta. Armata israeliană a anunțat luni că a desfășura1t o serie de lovituri aeriene împotriva unor obiective militare aflate pe teritoriul Iranului, după atacurile cu rachete lansate de Republica Islamică asupra Israelului, primele de acest fel de la intrarea în vigoare a armistițiului regional, potrivit CNN. „Forţele aeriene israeliene au lovit recent ţinte militare aparţinând regimului terorist iranian în vestul şi centrul Iranului”, a transmis armata israeliană într-un comunicat oficial. Sursa video – X/@IsraelSpoofX Potrivit autorităților de la Teheran, atacurile israeliene ar fi fost executate cu rachete balistice lansate din aer. Garda Revoluționară Iraniană susține că operațiunea a vizat obiective aflate pe teritoriul Republicii Islamice. „Israelul a atacat ţinte de pe teritoriul nostru folosind rachete balistice lansate din aer”, au transmis reprezentanții Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Explozii raportate în mai multe orașe iraniene Pe fondul atacurilor, numeroși locuitori din Iran au relatat pe rețelele sociale că au auzit explozii în mai multe regiuni ale țării. Printre aceștia se numără și jurnalistul Mohamed Vall, aflat în Teheran. „Tocmai am auzit exploziile aici, în Teheran. De asemenea, potrivit presei locale, au fost raportate explozii și în Isfahan și Tabriz. Asta înseamnă că Israelul și-a început răspunsul la atacurile iraniene din timpul nopții, iar iranienii avertizaseră deja că, dacă acest lucru se va întâmpla, își vor continua loviturile împotriva Israelului”, a scris Mohamed Vall pe X. Sursa video – X/@War_Radar2 Acesta a precizat că Iranul lansase anterior zece rachete balistice asupra nordului Israelului și a avertizat că există temeri privind o nouă rundă de represalii. „Nu știm dacă următorul val va include mai multe rachete sau arme mai puternice, în cazul în care Iranul va reacționa așa cum a amenințat – adică printr-o nouă ripostă și o nouă escaladare între cele două țări”, a precizat jurnalistul. Potrivit acestuia, Libanul rămâne unul dintre punctele centrale ale actualei crize, Iranul justificând atacurile nocturne prin ceea ce consideră a fi continuarea operațiunilor militare israeliene împotriva unor zone din Liban, inclusiv suburbia sudică Dahiyeh din Beirut. Gardienii Revoluției au anunțat că pregătesc acțiuni de răzbunare împotriva țintelor Israel și SUA din întreaga Orientul Mijlociu. Aeroportul principal din Teheran își suspendă activitatea În contextul deteriorării situației de securitate, autoritățile iraniene au suspendat toate zborurile către Aeroportul Internațional Imam Khomeini din Teheran, unul dintre cele mai importante noduri aeriene ale țării. „Autoritatea aviaţiei civile a anunţat suspendarea până la un nou ordin a tuturor zborurilor cu destinaţia către acest aeroport”, au transmis autoritățile iraniene. Aeroportul fusese redeschis în luna aprilie, după o perioadă de închidere de câteva săptămâni provocată de conflictul izbucnit în urma atacurilor israeliano-americane din 28 februarie. Evoluțiile din ultimele ore sporesc îngrijorările privind o confruntare directă de amploare între Israel și Iran, într-un moment în care eforturile diplomatice internaționale pentru menținerea armistițiului par să își piardă eficiența. Recomandarea autorului