Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente
Moneda euro se tranzacționa, luni, 4 aprilie, la orele dimineții, la 5.1939 lei, potrivit Bloomberg. Acestă situație ar urma să aibă un impact major asupra românilor. Creditele la bănci, dar și facturile la utilități ar urma să crească semnificativ. O valoare a monedei euro de 5,1939 lei prevestește un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import vor suferi majorări de preț. Spre exemplu, la 1 EUR = 5,09 RON, o rată de 500 de euro înseamnă 2.545 RON Pentru 1 euro, calculat la cursul de 5,19, o rată de 500 de euro înseamnă 2.595. Joi, 30 aprilie, moneda euro a urcat până la 5,1952 de lei, după ce deschisese ziua la 5,1005 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. România, cea mai slabă evoluție din regiune Comparativ cu monedele din regiune, leul a avut cea mai slabă performanță în ultimele zile. În timp ce zlotul polonez și coroana cehească au rămas relativ stabile, fără variații semnificative, euro a scăzut chiar cu 0,45% față de forintul maghiar în sesiunea de joi. De la finalul lunii februarie, moneda europeană a crescut cu aproximativ 1,9% față de leu, în timp ce avansul este mai redus în raport cu alte valute din regiune: 0,9% față de zlot și 0,6% față de coroana cehească. În cazul forintului, evoluția a fost diferită. După o depreciere de 3-4% în martie, moneda maghiară a recuperat puternic în luna aprilie, astfel că euro este acum în scădere cu 3,6% față de nivelul de la finalul lunii februarie. Prognoze prudente ale băncilor Marile instituții financiare estimează un curs mai ridicat pentru perioada următoare, însă aceste prognoze ar putea fi ajustate după turbulențele recente. UniCredit estimează un curs de 5,17 lei/euro la finalul acestui an și 5,25 lei/euro la finalul lui 2027. Cum se împarte răspunderea pentru programul SAFE, între omul de încredere al lui Bolojan, consilierul economic al lui Nicușor Dan și tabăra USR. Armata, principalul beneficiar al programului gigant de înarmare, a fost aproape exclusă din discuții Radu Oprea spune cum s-au risipit 200 de milioane de euro din PNRR: „Nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior” Aproape 8 miliarde de euro a pierdut România de când “salvatorii” au preluat puterea. USR, care a scris PNRR în Guvernul Cîțu, nu l-a putut implementa când a revenit la conducere, în Guvernul Bolojan
Cristi Chivu, campion cu Inter în Italia. Echipa pe care o antrenează românul a învins Parma și a luat titlul
Antrenorul Cristi Chivu a intrat în istoria fotbalului românesc și italian, după ce Inter Milano a cucerit titlul în Serie A, duminică seară, în urma victoriei cu 2-0 contra Parma, pe stadionul San Siro, meci contând pentru etapa a 35-a, scrie Mediafax. Formația pregătită de el s-a impus prin golurile marcate de Marcus Thuram (45+1) și Henrikh Mkhitaryan (80), ultimul după o pasă decisivă oferită de Lautaro Martínez, revenit după o accidentare. FOTO – Profimedia Succesul a declanșat sărbătoarea pe Stadionul „San Siro”, unde fanii nerazzurrilor au celebrat un nou Scudetto, al 21-lea din istorie. Chivu devine, astfel, primul antrenor român care cucerește titlul într-unul dintre cele cinci mari campionate din Europa (Anglia, Spania, Italia, Germania, Franța). Mai mult, fostul căpitan al naționalei României reușește o performanță rară: câștigă campionatul Italiei atât ca jucător, cât și ca antrenor al lui Inter. Ca fotbalist, el a cucerit trei titluri cu gruparea milaneză, în 2008, 2009 și 2010. Prin succesul uriaș din această seară, Cristi Chivu devine al 17-lea antrenor străin campion în Serie A. De asemenea, este al patrulea tehnician străin campion cu Inter, după Árpád Weisz, Helenio Herrera și José Mourinho. FOTO – Profimedia Autorul mai recomandă: „Nu-mi place să mă comparați cu Mourinho”. Chivu, reacție de milioane după calificarea în finala Cupei Italiei Cristi Chivu, înlocuit de Diego Simeone? Anunțul presei din Italia după ce s-a scris că Inter îi va prelungi înțelegerea românului până în 2029 Presa din Italia îl CRITICĂ pe Cristian Chivu: „Și-a pierdut echipa. Cel mai bun Inter nu mai există”
Oana Gheorghiu publică răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon la îndemnul de a nu vota moțiunea: Ce ne-am face fără asemenea aleși?
Vicepremierul Oana Gheorghiu a publicat, pe Facebook, răspunsul injurios primit de la deputatul Adrian Solomon, la îndemnul său de a nu vota moțiunea. „Ce ne-am face fără asemenea aleși?”, a fost concluzia acesteia. „Îi mulțumesc domnului deputat PSD Adrian Solomon pentru răspunsul pertinent și profesionist față de îndemnul meu să voteze după capul lui, nu după ordinul șefului de partid. Ce ne-am face noi oare fără asemenea aleși în Parlamentul României?”, a scris Oana Gheorghiu, pe rețelele de socializare. Adrian Solomon / FOTO – cdep.ro Vicepremierul Oana Gheorghiu este acuzată că, alături de echipa sa de campanie, a început să umple poşta electronică a parlamentarilor români cu mesaje în care diverse nume îi roagă să nu voteze moţiunea împotriva actualului guvern. De altfel, Gândul a intrat în posesia mesajului transmis de vicepremierul Gheorghiu către parlamentari înainte de moțiune. Autorul mai recomandă: Operaţiunea “spam”. Parlamentarii sunt bombardaţi cu mii de emailuri identice, de pe zeci de adrese diferite, pentru a-l susţine pe Ilie Bolojan la moţiunea de cenzură Oana Gheorghiu îi ironizează pe parlamentarii cărora le-a scris cum să voteze la moțiune: „Îmi cer scuze public” PSD reacţionează la mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu: „Nu mai aveţi ce negocia. Marţi, 5 mai, veţi pleca acasă”
Ana Blandiana, apel către parlamentarii care vor vota moțiunea împotriva Guvernului Bolojan. Au posibilitatea să fie crezuți că le pasă de țară
Sute de oameni și-au făcut apariția în Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului, la un miting pro-Bolojan. Printre manifestanți s-a aflat și scriitoarea Ana Blandiana care a făcut un apel către parlamentari care vor vota marți moțiunea depusă de PSD și AUR împotriva actualului Executiv. Ana Blandiana a transmis că parlamentarii au un mare noroc pentru că au posibilitatea să demonstreze că le pasă de viitorul României. Poeta a spus că de această dată nu este vorba de o luptă între partide, ci este vorba despre țară. „Cred că am de spus un singur lucru, care este de fapt un apel către parlamentari. Cred că au un mare noroc. Cu prilejul ăsta au posibilitatea în sfârșit să fie crezuți că le pasă de țară. Dacă nu votează pot să spele toate păcatele, pentru că de data asta nu este vorba de o luptă între partide, este vorba de țară. Dacă nu înțelegă așa, atunci chiar n-au de ce să stea acolo”. De asemenea, poeta a transmis că cei care nu înțeleg gravitatea situației nu au dreptul să fie în Parlament. Aceasta a făcut o paralelă cu perioada regimului Ceușescu și a subliniat că de această dată prostia este imensă. „În măsura în care nu înțeleg asta, nici nu au dreptul să stea acolo.Pentru că, până la urmă, și asta din timpul lui Ceaușescu, mă gândeam,cât este prostie și cât este răutate în tot răul care se întâmplă. Erau amândouă și și-acum sunt amândouă”. Blandiana: Faptul că Bolojan există este un mare noroc Ana Blandiana a mai spus că exitența lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului este un mare noroc pentru România. „De data asta, prostia este imensă. E clar că nimeni, nici PSD-ul, nici parlamentarii de toate culorile, nu au interesul să oprească funcționarea țării, pentru că despre asta-i vorba. Este clar că nu există nicio idee de ce faci în loc, de ce faci fără Bolojan. Iar faptul că Bolojan există, este, de fapt, un mare noroc”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Manifestație de susținere a Guvernului Bolojan, în Piața Victoriei. Oamenii scandează: “Nu vă fie frică, moțiunea pică”. Câte persoane s-au strâns Incident la miting: Un trecător a strigat „demisia”, participanții au ripostat cu „Bolojan”. Au intervenit jandarmii
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
Primarul din Ramstein, unde sunt găzduite Forţele Aeriene Americane în Europa, avertizează asupra consecinţelor retragerii trupelor SUA din Germania
Primarul oraşului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler, a declarat duminică, pentru DPA, că retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, anunţată de preşedintele SUA, Donald Trump, va avea un impact devastator asupra comunităţilor care găzduiesc baze americane. Oraşul din sud-vestul Germaniei găzduieşte baza aeriană Ramstein, sediul Forţelor Aeriene Americane în Europa. FOTO – Profimedia Administrația de la Casa Albă nu a anunţat, deocamdată, ce baze vor fi afectate de retragere, dar edilul a explicat că decizia, venită după criticile formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran la începutul acestei săptămâni, ar avea un impact „dezastruos” dacă va fi afectat oraşul Ramstein-Miesenbach. „Ar fi o lovitură economică dureroasă” Astfel, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane, incluzând familiile care s-ar muta odată cu trupele, a explicat primarul. Municipalitatea întreţine infrastructura pentru a deservi numărul mare de rezidenţi americani. „Dacă o mare parte ar pleca definitiv, ar fi o lovitură economică dureroasă”, a avertizat el. În municipalitatea Ramstein-Miesenbach, care este situată chiar lângă imensa bază a Forţelor Aeriene ale SUA, locuiesc aproape 8.000 de americani cu familiile lor. Ca urmare, impactul economic al prezenţei militare americane în Ramstein se ridică la peste 2 miliarde de dolari pe an şi include salariile, chiriile şi contractele pentru firmele locale. Hechler a mai avertizat că alte oraşe din regiune, de unde trupele americane s-au retras după sfârşitul Războiului Rece, nu şi-au revenit niciodată după această măsură. „Încă suferă şi astăzi. Odată ce puterea economică a dispărut, de obicei nu se mai întoarce”, a mai spus el. Autorul mai recomandă: Trump i-a transmis lui Merz să-și „repare” țara, să încheie mai repede războiul din Ucraina și să se preocupe mai puțin de Iran Donald Tusk avertizează că NATO este în pragul dezintegrării: „Trebuie să facem ce e necesar pentru a inversa această tendinţă dezastruoasă” Reacția ministrului german al Apărării: Era de așteptat că Trump își va retrage trupele. Trebuie să întărim pilonul european din cadrul NATO
Trafic îngreunat pe DN1, între Brașov și București, după vacanța de 1 Mai. Ce rute alternative au șoferii la dispoziție
Ultima zi din minivacanța de 1 Mai vine la pachet cu trafic intens, anunță Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Circulația pe DN1 între Brașov și București este îngreunată, iar autoritățile fac apel la responsabilitate și prudență la volan. Traficul rutier se desfășoară cu dificultate pe DN1, pe sensul de mers Brașov-București, începând din stațiunea Predeal, din cazua valorilor ridicate de trafic, a informat, duminică, IPJ Brașov. Polițiștii rutieri au instituit puncte de informare în mai multe zone de interes precum Brașov (zona Dârste, ieșirea spre Predeal), Predeal (intersecția DN1 cu DN 73 A) și în stațiunea Râșnov (intersecția DN 73 cu DN 73 A), pentru fluidizarea circulației. Ce rute alternative recomandă autoritățile Autoritățile recomandă șoferilor să folosească rutele alternative DN 1A (Brașov-Săcele-Cheia-Ploiești), DN 73 (Bran-Câmpulung-Pitești) sau DN 71 (Sinaia-Târgoviște-București). Autoritățile recomandă conducătorilor auto să-și planifice din timp traseul și să ia în considerare rutele alternative pentru a evita aglomerația. De asemenea, șoferii sunt sfătuiți să adapteze viteza la condițiile de drum și să mențină o conduită preventivă în trafic. MAI reamintește importanța respectării regulilor de circulație și a indicațiilor polițiștilor rutieri aflați în teren pentru fluidizarea traficului și prevenirea accidentelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un tânăr cu cetățenie română și siriană a fost reținut pe A2 după ce a fost prins cu 11 kilograme de canabis. El urma să vândă drogurile pe litoral Accident între un autobuz STB și un tramvai în București. Un pasager a fost rănit
Institutul Wiesel critică dur comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu: Ce a avut în minte administrația locală?
Ion Gavrilă Ogoranu a fost comemorat sâmbătă, 2 mai 2026, în satul Galtiu din județul Alba, în cadrul unui eveniment la care au participat zeci de persoane, inclusiv simpatizanți ai Mișcarea Legionară. Ceremonia, desfășurată în fața bisericii și în cimitir, a inclus și dezvelirea unei plăci memoriale, ceea ce a stârnit reacții critice din partea Institutul Wiesel, care acuză autoritățile locale că au permis o formă de omagiere publică a unui fost membru al unei organizații fasciste. Institutul Wiesel a condamnat public desfășurarea evenimentului și, mai ales, aprobarea acestuia de către administrația locală. Directorul instituției, Alexandru Florian, a afirmat că mai multe indicii semnalate în spațiul public arată caracterul omagial al evenimentului, invocând prezența unor simboluri, a unor cântece asociate Mișcării Legionare și participarea unor reprezentanți ai clerului. „Chiar dacă nu erau vizibile în mod explicit, semnalele erau acolo. Elementele apărute în presă sugerează clar o intenție de omagiere. Cea mai mare problemă rămâne însă placa memorială și faptul că un astfel de eveniment a fost permis în spațiul public”, a transmis Alexandru Florian, pentru G4Media. Reprezentantul Institutului a ridicat și problema responsabilității administrației locale, criticând aprobarea unui astfel de demers public. „Ce a avut în minte administrația locală atunci când a aprobat memorializarea publică a unui militant activ al unei formațiuni politice fasciste din România?”, a întrebat Alexandru Florian. Zeci de persoane prezente la eveniment Comemorarea a fost organizată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, o structură cunoscută pentru poziționări favorabile sau asociate simbolic cu Mișcarea Legionară. Președintele fundației, Corloian Baciu, a fost surprins în 2024 la Tâncăbești, unde a fost fotografiat făcând un gest asociat cu simbolistica legionară, în apropierea locului unde a fost executat liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu. Evenimentul de comemorare a avut loc în satul Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, și a marcat 20 de ani de la moartea lui Ion Gavrilă Ogoranu, prezentat de organizatori drept lider al rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș. Zeci de persoane au participat la o ceremonie de tip priveghi, urmată de un moment de comemorare la cimitir și de dezvelirea unei plăci memoriale dedicate acestuia. La eveniment a fost prezent și un preot, iar atmosfera a inclus elemente care au atras ulterior controverse în spațiul public. Ion Gavrilă Ogoranu este cunoscut în principal pentru rolul său în rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, însă trecutul său este asociat și cu apartenența la Mișcarea Legionară, organizație interbelică de extremă dreapta. Recomandarea autorului: De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor”
Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate
În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul? Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă 58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial. SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari. După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022, este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”. Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027. SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran
Gabriel Oprea anunță o investiție de 5 milioane de euro în ferma Black Angus deținută de Gigi Nețoiu
Fostul vicepremier și ministru de Interne, Gabriel Oprea, susține că a achiziționat 15% dintr-o fermă de bovine Black Angus pentru suma de 5 milioane de euro. Ferma aparține omului de afaceri Gigi Nețoiu. Gabriel Oprea a anunțat investiția pe Facebook, unde a prezentat și detalii despre capacitatea fermei și structura efectivelor de animale. „Cea mai tare fermă de Black Angus. Danubius Cetate Netoiu! Azi am investit 5 milioane de euro și am cumpărat 15% din cea mai tare fermă din Europa de Est acum la început 1000 de capete din care 300 de Mame cu 280 vitei plus 500 tauri la 500 kg! Ferma pe 200 de hectare cu toată infrastructura modernă”, a scris pe facebook, Gabriel Oprea. Probleme la ferma lui Gigi Nețoiu Ferma este controlată de Gigi Nețoiu, cunoscut pentru investițiile sale din fotbal și din zona agricolă. Acesta a fost implicat de-a lungul timpului în cluburi precum Dinamo, Universitatea Craiova, Rocar și FC Voluntari. În trecut, omul de afaceri a reclamat pierderi cauzate de inundații la ferma din Cetate și a cerut despăgubiri din partea statului pentru animalele afectate. În februarie, presa locală a relatat că ferma a fost închisă temporar în urma unui control al Administrației Bazinale de Apă Jiu (ABA Jiu). Inspectorii au constatat că exploatația funcționa fără autorizațiile necesare și că era amplasată într-o zonă expusă la inundații. Potrivit autorităților, activitatea nu respecta reglementările privind gospodărirea apelor și nu deținea avizele obligatorii emise de Apele Române. Recomandarea autorului: De Ziua Internațională a Libertății Presei, România condusă de Nicușor Dan și Ilie Bolojan primește încă un duș rece. Ocupă abia poziția 49 și este pusă la zid: „Propagandă, interferență politică, amestecul procurorilor, jurnaliști supuși amenințărilor și intimidărilor” Cresc din nou tensiunile din Orient. Iranul îi cere un răspuns „clar și rapid” de la Trump: „Să aleagă între pace și război. Mingea e în terenul SUA”