Nicușor Dan, discuții la nivel înalt la Summitului Inițiativei celor Trei Mări: ce a negociat cu cancelarul Austriei
Marți seara, Nicușor Dan a venit cu un mesaj oficial în care a anunțat că a avut o discuție importantă cu cancelarul federal al Austriei, Christian Stocker. Șeful statului a participat la cea de-a 11-a reuniune a Summitului Inițiativei celor Trei Mări și la Forumul de Afaceri organizat la Dubrovnik. Evenimentul a fost găzduit de premierul croat, Andrej Plenković, și a reunit lideri din statele participante, alături de oficiali ai partenerilor strategici și ai instituțiilor financiare internaționale. Nicușor Dan, discuții cu oficialii europeni Nicușor Dan a postat un mesaj oficial pe Facebook în care a subliniat importanța relațiilor economice dintre România și Austria, dar și necesitatea unei cooperări consolidate în contextul provocărilor energetice actuale. „În marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, am avut plăcerea de a discuta cu Christian Stocker, cancelarul federal al Austriei, despre parteneriatul nostru european și economic. Austria este al doilea cel mai mare investitor în economia României, iar colaborarea noastră continuă să se dezvolte. Am abordat teme cheie, precum cooperarea bilaterală, pentru a consolida legăturile dintre țările noastre, precum și provocările energetice, deoarece este important să găsim soluții comune pentru crizele globale. Suntem pregătiți să continuăm acest parteneriat puternic, în beneficiul cetățenilor noștri!”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook. Pași importanți pentru cooperarea regională În cursul aceleiași zile, acesta a anunțat că România a făcut un nou pas important în direcția dezvoltării economice și a cooperării regionale, prin aderarea la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări. Totodată, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka, parteneriat care vizează consolidarea conectivității regionale și întărirea rolului strategic al Portului Constanța la Marea Neagră. „Astăzi, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări (…) a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka. Parteneriatul va întări conectivitatea în regiune și va consolida rolul Portului Constanța de hub strategic la Marea Neagră, deschizând noi oportunități pentru creșterea integrării acestuia în coridoarele europene de transport și a accesului la piețele internaționale. De asemenea, România a aderat la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări. Prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, țara noastră va contribui la un instrument financiar care își propune să mobilizeze peste 2 miliarde de euro pentru investiții esențiale în materie de energie, sustenabilitate, transport și infrastructură digitală și socială (…)”, a scris Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook. Recomandarea autorului: Patrick André de Hillerin: Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri După Simion, și Peiu îl atacă pe Nicușor Dan: Are un comportament bizar / Nu știu un alt lider european care face așa ceva
Tudor Chirilă a scris o postare lungă în care s-a plâns că este dezamăgit de Nicușor Dan și de România. Lumea îl întreabă în comentarii dacă și-a plătit taxele
Tudor Chirilă a fost luat la întrebări de utilizatorii de pe social-media, după ce Gândul a dezvăluit că acesta ar achita o sumă modică la stat din încasările firmei pe care o deține. Aceste reproșuri au apărut chiar la o postare în care artistul se declară dezamăgit de Nicușor Dan și de România în general. Urmăritorii însă au fost preocupați de statutul de contribuabil al lui Chirilă, care, așa cum a arătat Gândul, a plătit sume infime la stat, dar a avut venituri pe firmă de milioane de euro pe mai mulți ani. Citește mai multe AICI. Oamenii îi cer, în cor, lui Chirilă să-și plătească taxele la stat: „Ai numai contracte cu statul, din banii noștri” După ce și-a exprimat revolta față de Nicușor Dan și PSD, unii îi reproșează lui Tudor Chirilă că ar avea contracte cu statul pe banii cetățenilor. „Ma abţin cu mare greutate sa îți spun urmatoarele: artist, zero! Nu pot fi acuzat de ceea ce spun, e o tara libera, încă…..În al doilea rand, de când te pricepi tu la politică, geopolitică, economie etc ??? Bă, individule, tu te uiți în oglindă?? Serios, în ce calitate te exprimi tu? Tu, care ai numai contracte cu statul, pt evenimente, din banii noștri, ai mei….” spune unul dintre utilizatori. Nu numai publicația Gândul s-a sesizat cu privire la discrepanța uriașă dintre profitul net și încasări. Un alt cetățean îi atrage atenția că aceste două sume ar trebui să fie aproximativ egale. „Tudorică, ajustează puțin cheltuielile tată, tu ești prestator de servicii. Profitul tău net, ar trebui sa fie aproximativ același cu cifra de afaceri Am înțeles ca asta ar fi societatea ta. La 1400 ron profit/luna, ma întreb de ce nu o radiezi? Fii onest, nu PSD-ist”, este comentariul altui utilizator. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi” Unii utilizatori fac haz de necaz și sunt mai degrabă ironici la adresa lui Tudor Chirilă. „Poți să cânți la înmormântări”, îi transmite cineva, în glumă, ca o aluzie la plata dărilor către stat. Mulți dintre cei care au comentat la postarea lui Chirilă, în care acesta se plânge de Nicușor Dan și PSD, îi recomandă să facă un drum până la ANAF, să-și plătească taxele. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi”, scrie o utilizatoare. Un alt comentator îl întreabă direct: „Chirilă, ți-au căzut contractele?” „Acum plătești și tu impozitul ca omul de rând, ce sa faci…. Căpușe supreme ce sunteți”, spune un alt utilizator. Cum ar fi ajuns Chirilă să plătească la stat doar 46 de euro, lunar, pentru încasări pe firmă de sute de mii de euro Publicația Gândul a arătat că, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, cifra de afaceri a firmei Agenția de Vise pe anul 2024, este de aproximativ 450.000 de euro pe an, în 2024. Rezultă un venit din cifra de afaceri de 37.500 de euro pe lună. Cu toate acestea, profitul declarat pentru 2024 este de numai 3.429 de euro, ceea ce înseamnă un profit net de numai 286 de euro pe lună. În urma unei impozitări de 16%, Chirilă ar trebui să plătească, lunar, doar 46 de euro la stat din încasări. Spre exemplu, un român de rând, cu salariul minim brut de 865 de euro lunar, încasează de 43 de ori mai puțin decât Tudor Chirilă. Un astfel de cetățean plătește statului 325 de euro lunar, adică de 7 ori mai mult decât cântărețul, prin firma Agenția de Vise. Cât ar trebui să achite Tudor Chirilă statului Firma Agenția de Vise a lui Tudor Chirilă are o marjă de profit (profit net / cifra de afaceri) de 0,76% în 2024. Ca o comparație, media pieței pentru companii cu același obiect de activitate este de 18,69%, de 24 de ori mai mare, conform datelor oferite de platforma Termene.ro. Pe an, din cei 450.000 de euro pe care îi încasează firma lui Chirilă din concerte, statul, acum guvernul Ilie Bolojan, încasează 549 de euro, la o marjă de profit de 0,76%. Dacă firma lui Chirilă ar avea marja de profit din media pieței (18,69%), statul ar încasa 13.456 de euro pe an, adică de 24 de ori mai mult. În afară de cariera de artist de succes, Tudor Chirilă este cunoscut și pentru activismul social, manifestat la concerte sau la proteste. Acesta și-a manifestat sprijinul față de Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 și a luat parte la un protest amplu din centrul Capitalei pentru susținerea actualului lider. FOTO: Mediafax, captură Facebook Recomandarea autorului: S-a declanșat operațiunea digitală: „Susțin Bolojan!”. Gândul a descoperit conturi de boți, unele folosite și la fraude online, toate dedicate lui Bolojan Tudor Chirilă învârte milioane de euro prin firma sa, dar declară profit la ANAF de câteva sute de euro pe lună. Numai în ultimii 3 ani a avut venituri de peste 1 milion de euro, dar statul nu s-a ales cu aproape nimic. Artist la fentat statul? Grupările #rezist au început mobilizarea pentru un miting pro-Bolojan! Oana Pellea și Andrei Caramitru anunță deja primul eveniment pentru luni seara, în Piața Victoriei. Nu lipsesc nici Manole și „Șora”
Patrick André de Hillerin: Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri
Când li s-a spus, mai întâi timid, pe o voce sau două, apoi din ce în ce mai ferm că nu trebuie să mai scoată la vânzare companiile de stat profitabile, fie și pe bucăți mici, membrii guvernului Bolojan și ai partidelor care încă-l mai susțin pe Marele Încruntat au început să repete ca niște peruși decerebrați punctajele întocmite de echipele lor de comunicare. Din păcate pentru domniile lor, pentru adevăr și pentru bunul simț, punctajele respective nu au fost și nu sunt decât o înșiruire de inepții menite să acopere lipsa de viziune economică a unor cârpaci dispuși la orice pentru a-și crea o imagine bună în ochii alegătorilor lor. Indiferent, însă, de teoriile pseudo economice pe care încearcă să ni le vândă această onorabilă adunătură de incompetenți. Adevărul este că vânzarea de acțiuni din companiile de stat profitabile are un singur scop: acoperirea găurilor din buget și o posibilă reducere a „deficitului”, argumentul suprem pentru susținerea unor politici financiare dezastruoase. Este foarte adevărat că bugetul României are mare nevoie de venituri. Dar la fel de adevărat este că această nevoie este permanentă. Ea nu există doar astăzi, nu va dispărea mâine, nici poimâine. Nu va dispărea niciodată. Bugetul României, ca al oricărei țări, are nevoie de venituri constant. Zi de zi, an de an, deceniu de deceniu, chiar secol de secol. Este cu adevărat o poveste fără sfârșit. Sursele de venit ale statului român nu sunt foarte variate. Cea mai mare parte a veniturilor statului român, 48,8%, provin de impozite și taxe. De exemplu, TVA-ul aduce la buget 20,2% din totalul veniturilor, accizele aduc 7,3% din total, impozitul pe salarii/venit aduce aproximativ 8,9% din totalul veniturilor bugetare, iar impozitul pe profit doar 6,2%. A doua mare sursă de venituri ale bugetului României o reprezintă contribuțiile sociale: asigurările de sănătate și de pensii. De aici vin 31,4% din banii de la buget. Dar acești bani se duc direct în sistemul de sănătate și în plata pensiilor, având deseori nevoie de ajutor din alte surse ale bugetului. A treia mare categorie a veniturilor bugetare a fost reprezentată, în 2025, de banii veniți de la UE (în principal) și de la alți donatori. Dar banii ăștia au intrat în buget și au și ieșit imediat, fugind cât îi țineau picioarele pe unde aveau ei treabă: subvenții pentru agricultură (în principal), proiecte mai mari sau mai mici ale statului și proiecte mai mari sau mai mici ale mediului privat. Mai sunt și alte categorii de venituri, dar din ce în ce mai mici. Statul câștigă niște bani și din faptul că este proprietarul unor companii. Din păcate, câștigă foarte puțin din treaba asta. Cam 1,2% din veniturile bugetului sunt reprezentate de dividendele pe care le încasează statul de la companiile de stat profitabile. Profiturile sunt cam de două ori mai mari, dar statul nu are acces la profituri în întregime, pentru că în multe cazuri nu mai este unic acționar. De la unele companii încasează doar 80% din dividendele distribuite (Hidroelectrica, de exemplu), iar de la altele doar 51% sau mai puțin. Cu cât este mai mic procentul de acțiuni pe care-l mai deține statul, cu atât veniturile din dividende este mai mic. Să luăm un exemplu aproape imaginar. Vom folosi niște numere rotunde, nu pe cele reale, pentru a ușura calculele și pentru a le face inteligibile și pentru domnul Bolojan și scriitorii de punctaje ai domniei sale. Să spune că Hidroelectrica are un profit anual net de 5 miliarde de lei. Să spunem, de asemeni, că tot acest profit ar fi distribuit ca dividende. Statul român ar primi 80% din 5 miliarde, respectiv 4 miliarde, pentru că deține doar 80% din Hidroelectrica, restul de 20% aparținând unor investitori la bursă. Și înainte de listarea la bursă a Hidroelectrica din 2023, statul român tot atât deținea din companie, restul acțiunilor aparținând, din 2005, fondului Proprietatea. Să spunem, așadar, că statul român ar încasa azi din profitul Hidroelectrica 4 miliarde de lei. Dacă prețul energiei electrice nu scade, statul va încasa tot 4 miliarde și anul viitor, alte 4 miliarde peste doi ani și tot așa. Dacă, însă, la propunerea doamnei vicepremier Gheorghiu și a comitetului pe care-l coordonează, cu sprijinul PNL, USR, și al lui Ilie Bolojan însuși, statul român ar mai vinde 10% din acțiunile Hidroelectrica, atunci ar încasa cu 500 de milioane de lei mai puțin în fiecare an. Poate că statul ar câștiga astăzi 5-6 miliarde de lei vânzând 10% din Hidroelectrica. Ar mai reduce din deficit. Să spunem că, vânzând și acțiuni ale Romgaz, ale Nuclearelectrica și ale altor companii profitabile, statul român ar obține în 2026 15 miliarde de lei (asta dacă ar avea mare noroc). Ar reduce deficitul prognozat de la 127 de miliarde la 112 miliarde de lei. Doar că, fără a-și diversifica sursele de venit și fără a încerca să obțină mai mulți bani din venituri nefiscale, anul viitor deficitul va fi tot acolo, tot, probabil, la valoarea nominală de anul acesta. Anul viitor, însă, guvernul nu va mai putea acoperi din deficit folosind banii pe care i-a obținut anul acesta din vânzarea de acțiuni la companiile sale profitabile. Va trebui să vândă din nou, ca să aibă alți bani. Oricum, însă, deficitul va crește cu sumele pe care statul nu le va mai încasa din dividende. Dacă acțiunile vândute cu 15 miliarde anul acesta îi aduceau dividende de 3 miliarde, anul viitor vom adăuga la deficit, din start, aceste 3 miliarde care nu se mai constituie venit la buget. În fiecare an în care am vinde acțiuni ale companiilor de stat profitabile n-am face decât să creștem deficitul bugetar din anul următor cu valoarea dividendelor pe care nu le mai încasăm. Și tot așa, până când nu vom mai avea nici ce vinde, nici ce dividende să încasăm. Am putea ajunge acolo în doar opt ani în care am avea un guvern condus de un individ precum Ilie Bolojan. Asta nu este strategie economică, nu este reformă, nu este nimic altceva
Gândul publică raportul SAFE privind achizițiile de armament
Cum arată raportul pe fondurile SAFE și pe ce va cheltui România miliarde de euro. Gândul a intrat în posesia draftului de proiect de lege care detaliază toate componentele împrumutului european SAFE, parte a proiectului pan-european de înarmare. România a primit a doua alocare bugetară din Uniunea Europeană, după Polonia. Se detașează cooperarea strategică cu Germania (7 miliarde de euro) și Franța (peste 3 miliarde de euro). Scadența maximă a împrumutului gigant este de 45 de ani la o dobândă maximă de 3%. Comisiile reunite din Senat și Camera Deputaților s-au întrunit marți, 28 aprilie, la ora 10:00, pentru a aviza programele de înzestrare militară, prin programul SAFE. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. A doua cea mai mare alocare după Polonia. 4,2 miliarde pentru autostrăzi România beneficiază prin Instrumentul european SAFE (Security Action for Europe) de o alocare de 16.680.055.394 euro – a doua cea mai mare alocare după Polonia. Autostrada Moldovei / Sursa FOTO: Facebook Cristian Pistol Suma este distribuită astfel: 4,2 miliarde euro pentru infrastructura duală gestionatä de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele Autosträzii Moldovei: Pașcani—Ungheni și Paşcani—Siret, totalizând 222 km) 9,6 miliarde euro pentru înzestrarea modernă a Armatei Române 2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe ale Sistemului Național de Apărare. Prin Hotărårea Consiliului Suprem de Apärare a Țärii nr. 138 din 24 noiembrie 2025 au lost aprobate 35 de programe, dintre care Ministerul Apärării Naționale coordonează 21. Prezentul raport supune aprobärii Parlamentului 14 programe coordonate de MApN, însumând o valoare estimată de aproximativ 8,83 miliarde euro. Condiții financiare Maturitate maximă 45 de ani Perioadă de grație 10 ani – România începe rambursarea efectivă din 2035 Dobândă maximă 3%, cu ratingul AAA al Comisiei Europene Termenul-limită pentru semnarea contractelor invidivuale care permit maximul de localizare: 31 mai 2025. Structura pachetului supus aprobării Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Pachetul Airbus (Franța—Germania): 1,012 miliarde euro pentru 12 elicoptere H225M şi 2 sisteme de comandä C2 antirachetä, cu interes de continuare pentru 30 de elicoptere H225M suplimentare începând cu 2030, finanțate dìn fonduri naționale. Programul Thales (Franța): 258 milioane euro pentru 12 radare Gap Sistemul Diehl IRIS-T (Germania): S74,83 milioane euro pentru 3 sisteme rachete sol-aer cu rază Programul de armament individual: 816 milioane euro printr-a asociere in participație ROMARM x SSI Legion (SigSauer), cu localizare 100% a producției la Cugir şi Sadu. Transportoare Piranha 5: g31,2 milioane euro pentru 139 transportoare blindate, cu localizare de 100% a carcaselor la Uzina Mecanicä București şi 65% + pe turelă. Platforme auto IDV: 344,4 rnilioane euro pentru 115 platforme multifuncționale (60,2896 localizare). Mini UAS Quantum Systems: 31,4 milioane euro pentru 34. Soluție C4I5R prin NSPA: 19 milioane euro pentru 72 instanțe. Cadrul normativ Documentul stipulează și contextul instituțional al aprobării programului, după cum urmează. Coordonator național Potrivit documentului, coordonatorul național este Șeful Cancelariei primului-ministru. Numire: prin Decizia Prim-ministrului nr. S24 din 21 noiembrie 2025, conform OUG 62/2025 art. 2 alin. (3)—(6). Prerogative principale (art. 2—6 OUG 62/2025): Negociază cu Comisia Europeană (prin DG DEFIS și DG BUDG) toate aspectele Planului SAFE și ale Acordului de împrumut Convocarea și prezidarea Grupului de lucru interinstituțional SAFE Aprobă prin Ordin cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect realizate de MEDAT (art. 4 OUG 62/2025) Aprobă în grupul de lucru, propunerea de furnizor și sumele oferite de autorit*t› e Co’îtî”actante ca urmare a cererilor de ofertă pe care Ie-au derulat; Întocmește, prin Grupul de lucru, Documentul de analiză prin care se aprobă propunerea de furnizor, statul membru sau organizația internațională, valoarea estimată și cerințele de cooperare (art. 5 (6) OUG 62/2025) Înaintează Documentele de analiză spre avizare la Prim-ministru și apoi spre aprobare la CSAT (art. 6 alin. (3)) Coordonează implementarea Planului SAFE și raportarea către Comisia Europeană. Componența Grupului de Lucru SAFE Membri permanenți, conform Deciziei PM nr. 524/2025: Cancelaria Prim-Ministrului (coordonator) Administrația Prezidențială Ministerul Apărării Naționale Ministrul Apărării Radu Miruță Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Finanțelor Serviciul Român de lnformații (SRI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Serviciul de lnformații Externe Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Administrația Națională a Penitenciarelor. Programul are două componente majore: cu Germania și Franța. Pachetul strategic România – Germania în valoare de 5,7 miliarde euro Pachetul include pro8ramele coordonate cu Rheinmetall AG, Diehl Defence și Quantum Systems. Valoarea totală a pachetului Rheinmetall este de 5, 689 miliarde de euro. Cifra e obținută în urma unei negocieri care a redus oferta inițială cu aproximativ 820 milioane euro, se arată în document. Acesta structurează pachetul cu Germania astfel: Mașina de luptă a infanteriei (MLI) Lynx Cantitate: 232 buc. (contract subsecvent finantat SAFE), parte a unui Acord-cadru pentru 298 de bucăți Valoare estimată SAFE: 598.400.000 € (-11,2 mii €/buc.) Valoarea Acordului-cadru complet: 337.000.000’E pentru 298 buc. Furnizor: Rheinrnetall Automecanica SRL (filială locală) Procedură: Negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare (NFPPAP) Localizare industrialM: 40% (Automecanica Mediaș) + transfer de proprietate intelectuală Mecanism de compensare: Rheinmetall garanteazM că un numMr de vehicule egal cu cele livrate inițial din facilități UE va fi ulterior livrat din facilitatea din România către ake state, atingându-se de facto un volum de producție în România egal cu cel achiziționat de România. Programele SAFE_RO_2_S_004 (vedete scafandri) și SAFE_RO 2 S 005 (nave patrulare) Cantitate: 2 nave de patrulare maritimă + 2 vedete
Victor Ponta: Premierul României a fost luat ostatic de o grupare teroristă/ teroriștii au ocupat sediul Guvernului. Ce apel face fostul premier
Fostul premier, Victor Ponta, a făcut o postare pe Facebook în care a precizat că prim-ministrul Ilie Bolojan a fost luat ostatic de o grupare „teroristă”. Acesta a atașat la postare o fotografie cu premierul Ilie Bolojan alături de Dominic Fritz. Victor Ponta a postat pe contul său de Facebook, un text prin care face referire la faptul că Ilie Bolojan a fost luat ostatic de o grupare „teroristă” și a atașat o poză cu acesta alături de Dominic Fritz, prin care dă de înțeles că acea grupare ar fi chiar USR-ul. „Breaking News! Premierul României a fost luat ostatic de o grupare „teroristă” care amenință de peste 10 ani țara noastră! Teroriștii au ocupat și sediul Guvernului, sediile ministerelor Apărării, Mediului, Externelor și Economiei, Televiziunea și Radioul Public! Trebuie să eliberăm premierul și Guvernul cu orice preț!”, a scris Victor Ponta. În finalul postării, pentru a da de înțeles că este vorba doar despre o aluzie, fostul premier a precizat că textul este un pamflet. „Pentru „focile nervoase”, fac precizarea că această postare este un pamflet, o ironie amară inspirată din fapte și personaje reale”, a încheiat Victor Ponta. Recomandările autorului:
Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce muniție de apărare a leului are Isărescu
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale României au crescut, în martie 2026, cu 2 miliarde de euro față de luna precedentă. Astfel, la 31 martie 2026 rezervele valutare erau 67,032 miliarde euro, în creștere față de 65,023 miliarde euro la 28 februarie 2026. În cursul lunii martie, instituția a înregistrat intrări de 9,424 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime ân valută constituite de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. „În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 9.424 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 3.000 milioane euro și în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1.731 milioane euro) și altele”. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 7,415 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. „Ieşiri de 7.415 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ EUR 638 milioane); plăţi din contul Comisiei Europene și altele”. Nivelul rezervei de aur s-a menținut De altfel, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 13,2 miliarde euro. În total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2026 au fost de 80 miliarde de euro, față de 79 miliarde de euro la 28 februarie 2026. Plăţile scadente în luna aprilie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 365 miliarde euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026
Nicușor Dan, întâlnire cu secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll. Ce au discutat cei doi
Nicușor Dan anunță o nouă etapă de consolidare a parteneriatului strategic cu SUA „Am avut plăcerea de a discuta cu secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, despre teme de securitate de interes comun și modalități de consolidare a Parteneriatului Strategic durabil România–SUA, cu un accent special pe apărare și economie. Am convenit că este necesar să intensificăm cooperarea noastră pentru a valorifica toate oportunitățile de colaborare în industria de apărare, inclusiv în domeniul inovației în securitate, cercetării și start-up-urilor”, a precizat Nicușor Dan. Nicușor Dan: România rămâne cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră Șeful statului a reiterat ideea că România este și va rămâne cel mai de încredere partener și aliat al Statelor Unite la Marea Neagră, mai ales în contextul în care provocările și riscurile sunt în creștere. „România rămâne cel mai de încredere partener și aliat al SUA la Marea Neagră, unde provocările și riscurile tind să crească, afectând securitatea euro-atlantică. România este pregătită să investească mai mult și să facă mai mult atât pentru propria securitate, cât și pentru securitatea aliaților. Suntem convinși că securitatea Ucrainei este strâns legată de propria noastră securitate, precum și de securitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni. Împărtășim amândoi evaluarea că ar trebui să diversificăm eforturile pentru a ne adapta la actualul mediu de securitate. Există în continuare un potențial uriaș în cadrul cooperării bilaterale și suntem pregătiți să intensificăm toate eforturile pentru a obține rezultate mai concrete în domenii de interes strategic, în beneficiul reciproc al țărilor și cetățenilor noștri.”, a mai precizat șeful statului. Recomandările autorului:
BNR a numărat toți banii din România. Câți lei sunt în total în circulație, cash sau în conturi în țară
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la un sold de peste 793 de miliarde de lei în martie 2026. Totalul banilor din România a crescut cu 0,5% față de luna februarie 2026, iar în raport cu aceeași lună din anul precedent s-a majorat cu 7,3%. În termeni reali însă, puterea de cumpărare a banilor a scăzut cu 2,4%, arată datele BNR. Ce reprezintă masa monetară și din ce este compusă Masa monetară reprezintă totalitatea banilor aflați în ciruclație sub formă de numerar și depozite, Aceasta funcționează ca mijloc de schimb și este monitorizată prin agregate monetare (M1, M2, M3), în funcție de lichiditate și influențează direct inflația și politica economică. Potrivit datelor BNR, componenta M1 (masă monetară în sens larg), compusă din numerar și depozite overnight (banii din conturile curente) a crescut cu 0,1% față de luna februarie până la 475,79 miliarde de lei. Deși banii din conturile curente au crescut cu 0,4%, numerarul din buzunarele românilor a scăzut cu 0,8% față de luna februarie. Sursa: Banca Națională a României Componenta M2 (masa monetară intermediară), compusă din M1 și banii puși la bancă pe termen scurt au crescut cu 0,5% față de luna februarie până la 793,53 miliarde de lei. Ultima componentă, M3 (masa monetară în sens larg), este compusă din tot ceea ce se află în M2 dar și alte surse de bani (împrumuturi din operațiuni repo, acțiuni/unități de fond ale fondurilor de piață monetară, titluri de natura datoriei emise cu maturitate de până la doi ani inclusiv). Astfel, toți banii din România însumează 793,53 miliarde de lei, adică 156 miliarde de euro. Împrumuturile populației au crescut Soldul creditelor acordate de bănci a crescut în martie, însumând un total de 453,7 miliarde de lei. Motorul acestei creșteri fost reprezentat în special de gospodăriile populației, care au contractat credite în lei cu 9,9% mai mult decât în primăvara anului precedent. La polul opus se află companiile care au făcut împrumuturi în lei cu 5,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, împrumuturile în valută din sectorul privat au crescut cu 19,3% într-un singur an. Sursa: Banca Națională a României România a continuat tradiția împrumuturilor Statul a continuat să se împrumute de la băncile comerciale astefl că, soldul creditului guvernamental a crescut cu 1,8% într-o singură lună și ajuns la apropae 280 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, datoria statului către bănci a crescut cu 11,6%. „Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna martie 2026 de 1,8 la sută față de luna februarie 2026, până la 279 814,4 milioane lei. În raport cu martie 2025, acesta s-a majorat cu 11,6 la sută (1,6 la sută în termeni reali).”, arată datele BNR. De asemenea, creditul neguvernamental acordat de instituțiile de credit a atins 453,79 miliarde lei, în creștere cu 1,1% față de luna precedentă. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creditul neguvernamental a crescut cu 7,1% pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei și cu 15,1% a componentei în valută exprimată în lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută
Reacția Dianei Șoșoacă după ce PSD și AUR au anunțat inițierea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului
Diana Șoșoacă a venit cu o reacție după ce PSD și AUR au anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Anunțul a fost făcut chiar de liderii celor două partide. Marian Neacșu de la PSD și Petrișor Peiu de la AUR au declarat că pregătesc o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Diana Șoșoacă nu a întârziat să vină cu o reacție asupra declarațiilor celor doi, ea susține că acest demers este menit să eclipseze partidul său, S.O.S. România, ea a afirmat, de asemenea, că AUR este „copilul PSD”. „Coaliția ASDUR, AUR-PSD, de care vă vorbesc de luni de zile și de ani de zile vă spun că AUR este copilul PSD. Pentru că am anunțat că S.O.S România va strânge semnături azi, 27 aprilie 2026, când depunem moțiunea, PSD și AUR au hotărât să dea pe față că sunt împreună, să nu cumva să se audă de S.O.S România și Diana Șoșoacă! Exact ce m-am așteptat! Încă o dată le-am stricat planurile! Cum să nu îmi ridice imunitatea și să mă bage la pușcărie, când de când tot exist în politică, le-am stricat toate șmenurile”, spune Diana Șoșoacă, potrivit știripesurse. Cum vede George Simion demersul comun cu PSD Președintele AUR, George Simion, a declarat că AUR va întreprinde toate măsurile necesare pentru a da jos Guvernul Bolojan. „AUR întreprinde toate măsurile pentru a da jos această guvernare, această coaliție care a adus doar sărăcie (…) Decizia AUR este de a da jos Guvernul Bolojan”, a spus George Simion. După strângerea semnăturilor necesare, moțiunea de cenzură va fi depusă, dacă totul va merge potrivit planului, Simion a spus: „pe 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan”. Recomandările autorului:
Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI
Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft. Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile, chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.