Etichetă: Z

Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane

Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării.  Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit  Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams

Ilie Bolojan anunță că mai bine intră în opoziție decât să guverneze din nou cu PSD

Premierul Ilie Bolojan afirmă că PNL ar putea alege opoziția în locul unei noi coaliții cu PSD, în contextul tensiunilor politice majore din coaliția de guvernare. Șeful Guvernului susține că lipsa de încredere și conflictele repetate fac dificilă continuarea colaborării. „Dacă se va ajunge la o consultare post-moțiune, vom merge la Cotroceni și vom spune punctul nostru de vedere. Adică putem fi într-o guvernare, dar nu mai putem fi în coaliție cu PSD.” Ilie Bolojan: „Cei care au generat această criză trebuie să vină cu soluții” Ilie Bolojan a sugerat că relația cu PSD a ajuns la un punct în care o nouă colaborare guvernamentală este dificil de imaginat. „În mod evident în fiecare partid când sunt soluții pot exista păreri diferite, asta s-a întâmplat în ultimii 30 de ani de când sunt eu membru, dar partidul a înțeles că atunci când conducerea ta nu este hotărâtă în biroul tău de conducere, ci în alte părți dacă nu au caracterul și forța să devii un partid respectat, dacă cineva nu te respectă, vă puteți gândi că a mai încercat încă o coaliție cu un astfel de partid, cum au făcut oameni din conducerea PSD să se comporte este de natură să te conducă să nu mai mergi spre nicio înțelegere. Cei care au generat această criză trebuie să vină cu soluții. Chiar dacă guvernul rămâne nu mai are capacitatea să livreze maxim”, a declarat premierul la TVR. „Niciun partid nu e veșnic la putere” Premierul a afirmat că actuala criză politică își are originea în acțiunile PSD și că partidul său nu va accepta compromisuri care afectează funcționarea guvernării. „Responsabilitatea crizei este în curtea PSD. Noi suntem un partid responsabil și nu fugim. Dacă se va ajunge la o consultare post-moțiune, vom merge la Cotroceni și vom spune punctul nostru de vedere. Adică putem fi într-o guvernare, dar nu mai putem fi în coaliție cu PSD. Dacă vin cu o soluție. Dacă nu PNL poate să caute o alternativă trebuie să construim un pol de modernizare, asta se poate face și din opoziție. Niciun partid nu e veșnic la putere. (…) Dacă ești numai la guvernare, dar ești un premier marionetă, cum vrea PSD, ca ei să șurubărească pe la spate, asta nu poate fi acceptat. Țara asta pentru a se ridica la o situație mai bună are nevoie de guvernări de bună calitate. Noi am rămas în urma altor țări, fiindcă nu doar condițiile geografice influențează, ci și calitatea guvernării”, a spus Ilie Bolojan la TVR. Recomandarea autorului: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan

Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii explodează cursul dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan

Euro a crescut, miercuri, la peste 5,1 lei, anunță Banca Națională a României (BNR). Este un nou prag psihologic, chiar dacă majorarea zilnică este de numai 0,0067 lei și deja unii influenceri trimit mesaje de panică: cursul va exploda dacă pică Guvernul Bolojan. Între tururile 1 și 2 de la alegerile prezidențiale din 2025, evoluția cursului de schimb a pus multă presiune pe alegeri, pentru că s-a acreditat ideea că dacă nu va ieși Nicușor Dan președinte, cursul euro leu va exploda și, odată cu el, ratele românilor, prețurile mașinilor, caselor și așa mai departe. Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Votați Nicușor, altfel dobânzile și cursul Euro vor exploda!” Așa suna o altă sperietoare lansată de susținătorii lui Nicușor Dan, care anunțau o adevărată „apocalipsă economică” în scenariul în care George Simion ar fi ajuns președintele României. Principalul argument era faptul că Euro a crescut alarmant după primul tur, rupând bariera psihologică de 5 lei și stabilindu-se la peste 5,1 lei. Mai mult, chiar cu două zile înainte de turul al doilea, indicele ROBOR atinsese un record de 7,36. Ce s-a întâmplat, de fapt? Venirea lui Nicușor Dan nu a însemnat și revenirea cursului și dobânzilor la valorile de dinainte de alegeri. Euro a rămas cocoțat aproape de 5,1 lei.

Guvernul Bolojan, prima ședință fără PSD. A ținut agenda la secret până când a început întâlnirea. Ce legi se grăbește să dea înainte de debarcare

Guvernul Ilie Bolojan a publicat agenda ședinței de guvern numai în momentul în care a început efectiv prima ședință oficială fără PSD. A devenit o practică la nivelul actualului guvern secretomania, așa cum Gândul a semnalat în mai multe rânduri. Nu este clar despre ce se discută în această ședință, întrucât guvernul a transmis că ar fi vorba de „un proiect de ordonanță de urgență” și „de un proiect de lege privind „unele măsuri aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual plătit din fonduri publice”. Gândul publică agenda ședinței Guvernului Bolojan de astăzi.                          GUVERNUL ROMÂNIEI 29.04.2026 INFORMAŢIE DE PRESĂ privind proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 29 aprilie 2026 PROIECT DE LEGI PROIECT DE LEGE privind unele măsuri aplicabile funcționarilor publici și personalului contractual plătit din fonduri publice PROIECTE DE ORDONANȚE DE URGENȚĂ PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PRIMA LECTURĂ) PROIECTE DE HOTĂRÂRI DE GUVERN PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2026-2028 PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 183/2020 privind aprobarea închirierii unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române” PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 366/2025 privind aprobarea încheierii unui contract de concesiune a unor bunuri imobile proprietate publică a statului către Societatea Pirochim Victoria – S.A. şi aprobarea închirierii unor bunuri proprietate publică a statului către Societatea Viromet -S.A. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023 PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru anul de cerere 2025 PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind numirea unui consul general PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind acordarea unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea familiilor și persoanelor singure afectate de incendiul produs în localitatea Rucăreni, comuna Soveja, județul Vrancea şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind eliberări/numiri de prefecți și/sau subprefecți MEMORANDUMURI MEMORANDUM cu tema: Raportul național V privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România NOTE NOTĂ privind legalitatea şi oportunitatea numirii persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică în calitate de administrator sau membru al consiliilor de administraţie ori de supraveghere ale întreprinderilor publice NOTĂ privind stadiul implementării Ţintei 245 – ,,Acte legislative/modificări referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul” NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Salonta, judeţul Bihor, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea imobilului înscris în Cartea Funciară nr. 109007-C1-U2 Salonta, din domeniul public al Municipiului Salonta în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor PUNCTE DE VEDERE PUNCT DE VEDERE cu privire la 19 iniţiative legislative NOTĂ: Proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot fi modificate în urma dezbaterilor din cadrul ședinței Guvernului României. Proiectele de acte normative pot fi consultate la adresa:  https://bit.ly/3wDTgkO .

Deja vu. Se pregătește operațiunea euro sugrumă leul / țara intră în faliment dacă pleacă Bolojan. Cifrele oficiale demonteză lozincile: România sub Bolojan a ajuns cu cea mai mare inflație din UE, recesiune economică și prăbușirea consumului

PSD și AUR au strâns semnăturile necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului. Astfel, în spațiul public a fost lansată o întreagă operațiune, de tip „economia va fi distrusă”, dacă Ilie Bolojan va pleca din fruntea Guvernului. Povestea nu este nouă. Între Turul I și II de la alegerile prezidențiale din 2025, aceleași mesaje erau lansate: economia României este distrusă dacă nu iese președinte Nicușor Dan: dobânzile cresc, euro sugrumă leul, fug investitorii din țară. Apcalipsa după Bolojan Mai mulți susținători ai premierului invocă scenarii apocaliptice pentru economia României, de la creșterea accelerată a dobânzilor și deprecierea leului, până la pierderea finanțărilor europene. Ilie Bolojan ar putea să-și ia rămas-bun de la fotoliul de prim-ministru al României în condițiile în care PSD și AUR au strâns deja 251 de semnături, cu mult peste cele 233 necesare pentru moțiunea de cenzură. În acest context, în spațiul public au apărut reacții imediate din partea susținătorilor actualului premier, care au reluat mesaje de tipul „euro sugrumă leul” sau „țara intră în faliment” în cazul schimbării guvernului. Ministrul de Finanțe confundă dobânda la care se împrumută România cu randamentele titlurilor de stat Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-un mesaj alarmist pe Facebook în care sugera că deja crește costul de împrumut al României, ca urmare a crizei politice, confundă dobânzile la care se împrumută statul cu randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (10 year bond yields). Reamintim că ministrul de Finanțe, oricare ar fi el, este persoana care are în mână sutele de miliarde pe care le gestionează statul. Confuzia pe care o face actualul ministru de Finanțe este între costul efectiv de împrumut al statului, care se reflectă în dobânzile la împrumuturi sau la titluri de stat achiziționate de investitori instituționali sau persoane fizice și randamentul pe care îl au aceleași titluri de stat revândute pe piața secundară. „Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării.”, a scris ministrul de Finanțe pe Facebook.  Or, dobânzile la care se împrumută statul, așa cum a scris ministrul, nu au cu+m să crească de la o zi la alta decât dacă, ipotetic, Finanțele au ieșit în piață pentru a contracta un nou împrumut. Nu este cazul însă pentru că tocmai ministrul a publicat un grafic anexat la text care arată o evoluție zi de zi. Mai mult, vârful despre care vorbește Alexandru Nazare a fost înregistrat la o altă dată decât cea în care a fost făcută postarea. Sursa: Bloomberg Plecarea lui Ilie Bolojan: Faliment rapid, leul la 7 și dobânzi explodate Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că un guvern format din PSD și AUR s-ar traduce printr-o catastrofă economică absolută pentru România. Acesta subliniază că țara noastră va intra rapid în faliment, finanțările vor fi zero, euro va sugruma leul, dobânzile vor exploda, iar Fondul Monetar Internațional va arunca România în categoria „junk”. În opinia sa, un euro ar ajunge la 7 lei într-un astfel de scenariu. „Un guvern PSD-AUR ar însemna falimentul rapid al țării , zero finanțări, catastrofă economică absolută. Leul la 7, junk, dobânzi de 12%, FMI. Așa că – cum așa ceva ar fi prea de tot prea mare pericol – se va găsi o mare “șmecherie”. Guvernul Cioloș 2, dar fără Cioloș, un alt om de paie care dă bine la societatea civilă și la Bruxelles, dar care acoperă furtul general din spate.”, a scris Andrei Caramitru.  Același Caramitru invocă sperietori cu privire la evoluția cursului valutar și capacitatea Băncii Naționale de a susține leul în cazul unei schimbări de guvern. Acesta susține că rezervele valutare ar permite BNR să susțină moneda națională pentru o perioadă scurtă de timp, iar lipsa intrărilor de capital ar duce la o depreciere rapidă a leului. „Noi avem cam trei săptămâni, în mod real, rezerve la nivelul BNR-ului pentru a ține leul cât de cât într-o… hai, două, depinde de cât de agresiv este. Toți cei 11 miliarde care trebuiau să intre, care susțineau leul, probabil că n-o să mai intre. Deci, în momentul ăla vorbim de un leu la șapte.”, a declarat Caramitru într-o intervenție la DC News. Totuși, datele publicate de BNR nu confirmă acest scenariu și arată o evoluție a rezervelor valutare. Potrivit instituției, în martie 2026, rezervele au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro și au ajuns la un total de 67 de miliarde de euro. Sursa: Banca Națională a României Siegfried Mureșan: „O demitere a premierului pune în pericol fondurile pentru România” Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, susține că AUR și PSD s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva „celui mai reformator premier de la Revoluție încoace”. Acesta mai spune că banii din PNRR și SAFE vor fi pierduți dacă Ilie Bolojan va fi schimbat din funcție și subliniază că aceasta este cea mai scumpă moțiune din istoria României. Mureșan a făcut și calculele și subliniază că moțiunea depusă de PSD și AUR ar urma să-i coste pe români aproximativ 50 de miliarde de euro. „O moțiune care s-ar putea să ne coste aproape 50 de miliarde de euro: 16,7 miliarde de euro pe care trebuie să îi primim prin Programul European de Apărare SAFE, 10 miliarde de euro care au rămas de atras anul acesta prin PNRR plus alte peste 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.  Europarlamentarul avertizează că banii din programele SAFE și PNRR, negociate cu actualul premier și partenerii europeni, ar intra în visteria statului doar dacă sunt implementate „măsurile și reformele de modernizare” agreate de oficial cu Comisia Europeană. Ultimatulul dat de Siegfried Mureșan este acela că plecarea din funcție a premierului pune în pericol fondurile europene pentru România. „Atât

Cum explică deputatul maghiar demisia din UDMR. Zoltan Zakarias: „Eu sunt preşedintele Partidului Alianţa Maghiară din Transilvania”

Zoltan Zakarias a părăsit recent UDMR, printr-o cerere pe care a înaintat-o miercuri preşedintelui Camerei Deputaţilor. Momentul a coincis cu demisia unui senator PSD, Victoria Stoiciu. Aceasta din urm[ şi-a motivat gestul prin faptul că nu e de acord cu alianţa AUR-PSD, pentru depunerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan,  care ar „legitima fascismul”. Demisia deputatului maghiar, însă, nu are legătură cu fuziunea pentru moţiune ci cu alegerile din 2028, spune acesta, pentru Gândul. „Alianţa Maghiară din Transilvania este un partid creat prin fuziune din Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania Eu sunt preşedintele Partidului Alianţa Maghiară din Transilvania. Noi am făcut cu UDMR o alianţă electorală internă pentru a canaliza voturile comunităţii maghiare ca să treacă pragul de 5%, la alegerile din 2024. Conform acestei înţelegeri, am obţinut un mandat de deputat pe listele UDMR. Am fost pe o listă UDMR din motive tehnice”, explică deputatul ungur, pentru Gândul. Plecarea sa din UDMR este motivată de alegerile din 2028 şi de aceea va rămâne parlamentar neafiliat. „Dacă ar fi fost o coaliţie, pragul s-ar fi ridicat la 8%, ceea ce ar fi fost riscant sau nu se putea atinge. În termeni tehnici, am intrat pe lista UDMR, dar de fapt eu sunt preşedintele partidului Alianţa Maghiară din Transilvania. În momentul de faţă, partidul nostru a decis că, pentru a putea păstra identitatea proprie a partidului, care la alegerile locale este un competitor pentru UDMR-avem primari proprii şi lideri- şi pentru alegerile din 2028, am decis să părăsesc grupul UDMR şi să rămân neafliat”, a explicat deputatul, pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Decizie neașteptată la UDMR: Un deputat a anunțat că va demisiona din grupul parlamentar și va activa independent Guvernul e la cote de avarie. Premierul Bolojan încearcă să-l facă să funcţioneze şi cu sprijinul UDMR. Cu cine îi vor înlocui pe miniştrii PSD

Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu

Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că  UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.

Ponta: Nicuşor Dan a fugit de la Bruxelles la Washington ca un căţel care aleargă între două castroane cu lapte

Victor Ponta îl urmăreşte pe Nicuşor Dan în toate apariţiile sale publice şi, mai ales, în cele externe. Din păcate, spune deputatul, politica externă a României continuă să lipsească. Întrebat miercuri de jurnalişti, în Parlament, ce crede despre Summitul B9 pe care-l va găzdui România pe 13 mai, Ponta crede că mai important este ce spune preşedintele în acest cadru. „Problema este ce spunem la Summitul B9. Eu îl urmăresc pe preşedintele Nicuşor Dan la toate summiturile europene şi aș da orice să aflu să aflu ce e în carneţelul ăla cu care umblă. Pentru că de fiecare dată se duce şi întoarce fără să existe ceva al României. Ce propunem? Ce rol are România?  A fugit de la Bruxelles la Washington ca un căţel care aleargă între două castroane cu lapte şi nu l-a luat nimeni în serios.” Întâlnirea B9 reunește liderii statelor de pe Flancul Estic al NATO și va include oficiali din țările nordice, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ipocrizia USR. Cere PSD să-și retragă secretarii de stat, dar nici USR-știi nu și-au retras oamenii când au doborât guvernul Cîțu, cu voturile AUR. Gândul publică documentele Victor Ponta: Ar trebui ca AUR să preia președinția Senatului cu sprijinul PSD. Parlamentul ar avea legitimitatea votului românilor

Bancherii din America pariază împotriva economiei României. Cea mai mare bancă de investiții din lume crede că va fi criză în 2026

Cele mai mari instituții bancare din lume devin din ce în ce mai pesimiste cu privire la economia României. Gigantul american Goldman Sachs vede chiar o scădere economică. Prognozele Consensus ale băncilor și instituțiilor internaționale din luna aprilie arată o înrăutățire a perspectivelor economice ale României, cu o creștere economică aproape de stagnare, inflație ridicată și dezechilibre externe. Potrivit datelor din raportul Consensus Economics, media prognozelor de creștere a PIB-ului României în 2026 a scăzut la 0,5% de la 0,9% luna precedentă și 1,4% în urmă cu trei luni. Scăderea prognozei medii pentru 2026 arată că economia României este văzută de către analiști la limita stagnării sau chiar în recesiune. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, prognozează o scădere economică de 0,2% în 2026 și este prima instituție financiar-bancară care ia în calcul un scenariu de recesiune pentru România. În același timp, banca britanică HSBC ia în calcul o creștere de doar 0,3% pentru economia românească, în timp ce Deutsche Bank ia în calcul o creștere de 0,4%. Alte instituții importante precum Oxford Economics și JP Morgan plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Scenarii mai optimiste pentru economia României au PKO Bank Polski, 0,8% și agenția de rating Moddy’s cu 0,9%. Cea mai optimistă estimare pentru 2026 vine din partea agenției de rating Fitch, care plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Consumul, principalul motor economic, continuă să scadă Veștile pentru economia românească nu sunt cele mai favorabile, iar unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din zona consumului. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de doar 0,1%, iar pentru români acest lucru se traduce printr-o creștere lentă a veniturilor reale sau chiar stagnare a nivelului de trai. De altfel, datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România trece prin cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009 până în prezent. În scenariile instituțiilor bancare internaționale, consumul scade, iar valorile estimate sunt negative, de până la -1,7%. Britanicii HSBC preconizează o scădere de 1,7 a consumului, în timp ce restul băncilor văd scăderi cuprinse între 0,1-0,5%. Abia în 2027 consumul ar urma să revină la un ritm mai normal, de maxim 2,2%, dar fără a recupera dinamica din anii precedenți. Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Urmează zile decisive pentru premierul Ilie Bolojan / Foto – Mediafax Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. De asemenea, șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. RECOMANDAREA AUTORULUI:  România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare

Nicușor Dan, discuții la nivel înalt la Summitului Inițiativei celor Trei Mări: ce a negociat cu cancelarul Austriei

Marți seara, Nicușor Dan a venit cu un mesaj oficial în care a anunțat că a avut o discuție importantă cu cancelarul federal al Austriei, Christian Stocker. Șeful statului a participat la cea de-a 11-a reuniune a Summitului Inițiativei celor Trei Mări și la Forumul de Afaceri organizat la Dubrovnik. Evenimentul a fost găzduit de premierul croat, Andrej Plenković, și a reunit lideri din statele participante, alături de oficiali ai partenerilor strategici și ai instituțiilor financiare internaționale. Nicușor Dan, discuții cu oficialii europeni Nicușor Dan a postat un mesaj oficial pe Facebook în care a subliniat importanța relațiilor economice dintre România și Austria, dar și necesitatea unei cooperări consolidate în contextul provocărilor energetice actuale. „În marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik, am avut plăcerea de a discuta cu Christian Stocker, cancelarul federal al Austriei, despre parteneriatul nostru european și economic. Austria este al doilea cel mai mare investitor în economia României, iar colaborarea noastră continuă să se dezvolte. Am abordat teme cheie, precum cooperarea bilaterală, pentru a consolida legăturile dintre țările noastre, precum și provocările energetice, deoarece este important să găsim soluții comune pentru crizele globale. Suntem pregătiți să continuăm acest parteneriat puternic, în beneficiul cetățenilor noștri!”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook. Pași importanți pentru cooperarea regională În cursul aceleiași zile, acesta a anunțat că România a făcut un nou pas important în direcția dezvoltării economice și a cooperării regionale, prin aderarea la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări. Totodată, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka, parteneriat care vizează consolidarea conectivității regionale și întărirea rolului strategic al Portului Constanța la Marea Neagră. „Astăzi, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări (…) a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și Autoritatea Portului Rijeka. Parteneriatul va întări conectivitatea în regiune și va consolida rolul Portului Constanța de hub strategic la Marea Neagră, deschizând noi oportunități pentru creșterea integrării acestuia în coridoarele europene de transport și a accesului la piețele internaționale. De asemenea, România a aderat la Fondul pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări. Prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, țara noastră va contribui la un instrument financiar care își propune să mobilizeze peste 2 miliarde de euro pentru investiții esențiale în materie de energie, sustenabilitate, transport și infrastructură digitală și socială (…)”, a scris Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook. Recomandarea autorului: Patrick André de Hillerin: Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri După Simion, și Peiu îl atacă pe Nicușor Dan: Are un comportament bizar / Nu știu un alt lider european care face așa ceva