Document. CSM desființează proiectul cu care se laudă Pîslaru
Într-un răspuns adresat Ministerului Muncii, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) desființează practic proiectul de lege pentru eliminarea cumulului pensiei și salariului în domeniul public. Conform avizului negativ al CSM, ambele sunt drepturi fundamentale, care nu pot fi îngrădite. „Echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă. Or, potrivit art. 41 alin. (1) fraza întâi din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. 58. Curtea constată că un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituţie și reprezintă opţiunea beneficiarului de valorificare a celor două drepturi fundamentale”, transmite CSM. Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat a fost adopta Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 30 aprilie, proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat, o măsură care a stârnit deja controverse atât în spațiul politic, cât și în sistemul judiciar. Proiectul nu interzice complet cumulul, însă persoanele care aleg să rămână angajate la stat vor pierde cea mai mare parte din pensie (aproximativ 85%), în timp ce cei care doresc pensia integrală vor trebui să renunțe la funcția publică. Ministrul responsabil de proiect, Dragoș Pîslaru, a declarat într-o conferință de presă că: „Un proiect de lege care aduce și o claritate pe un fenomen care a devenit un fel de «sport național» în administrație și anume detașările și transferurile. Cunoaștem cazurile care au ajuns în mass media, cu detașări din zona de primărie care devine consul sau persoane care se transferă din administrația publică locală în centrală, fără să aibă neapărat toate calitățile”, a declarat Pîslaru, în conferința de presă susținută după ședința extraordinară a Executivului, de joi. Întrebat ce economii ar face statul prin eliminarea pensiilor speciale și tăierea detașărilor și transferurilor, Dragoș Pîslaru a declarat că, potrivit unor evaluări parțiale, statul ar putea face „economii substanțiale”. Legea urmează să fie trimisă Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, în procedură de urgență. Până atunci, subiectul rămâne unul sensibil, aflat la intersecția dintre reformă economică și respectarea drepturilor constituționale.
Ciprian Ciucu s-a jucat cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul
Primarul Ciprian Ciucu a mărturisit că a rămas impresionat de instrumentele de inteligență artificială. Edilul Bucureștiului spune că a testat așa cum trebuie AI în activitatea administrativă și susține că rezultatele sunt „fabuloase”. Ciprian Ciucu a povestit într-o postare pe Facebook cum a experimentat recent utilizarea inteligenței artificiale în activitatea de la primărie. Acesta susține că a folosit două tipuri de aplicații AI pentru a analiza date și pentru a crea concepte digitale, concluzionând că tehnologia poate deveni un instrument esențial pentru administrația publică. „Încerc să mă țin la curent cu tehnologia, după o vârstă, dacă nu ești atent/ă, rămâi în urmă fără să îți dai seama.De când am doar funcții de conducere și nu mai lucrez eu direct pe documente, să culeg și să analizez date, să scriu rapoarte etc. îmi era teamă că-mi ies din mână. Acum sunt beneficiar de documente și sunt bombardat cu informații disparate și dispersate. Unii funcționari îmi dau chiar „tone” de informații, în ideea de a nu vedea pădurea din cauza copacilor.Mi-am dezactivat abonamentul la ChatGpt și mi-am făcut unul la Claude. AI-ul este game changer. E fabulos. M-am „jucat” cu două proiecte. Unul în „chat” și unul în „artifacts”. Primul, am luat Excelul cu situația cu miilor de imobile (linii în Excel) ale Admin. Fondului Imobiliar din care nu înțelegeam nimic și i-am cerut „Sintetizează, analizează, găsește conexiuni logice și prezintă-mi datele statistic.”. Am înțeles politicile și deciziile luate în acest domeniu în ultimii 20 de ani, ceea ce nu a reușit să-mi explice niciun funcționar public până acum. Cel de-al doilea (în artifacts), i-am cerut să-mi facă un mockup pentru site-ul PMB, folosind ca inspirație și structura site-ul Primăriei Sectorului 6. Fa-bu-los!” Sursă FOTO: Captură / Facebook Testarea continuă și „mâine” Primarul Ciucu spune că analiza nu se va termina aici, iar cu ocazia liberului de 1 Mai, va însărcina AI cu documente pe care „nu le citește nimeni”. „Mâine, dacă tot este liber o să îi dau să-mi sintetizeze din zecile de strategii stufoase pe care nu le citește nimeni și vom face împreună un mic exercițiu: coerentizare a strategiilor și de planificare strategică. Am mai zis-o în urmă cu câțiva ani… Un primar este dator să învețe permanent. Și să înțeleagă profund ceea ce are de condus”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook. Recomandarea autorului: Rheinmetall, compania germană de armament căreia România îi încredințează direct un contract de aproape 6 miliarde de euro, a mituit în trecut oficiali greci pentru contracte cu dedicație. Directorul general de atunci al companiei este același cu care a bătut palma Ilie Bolojan
Firma de la care România cumpără arme, scandal uriaș de dare de mită în Grecia!
România încredințează aproape 6 miliarde de euro companiei germane Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa. Deși este un gigant al industriei, compania are în spate un istoric controversat, marcat de un scandal de corupție în Grecia. Mai mulți oficiali greci au fost mituți de o subsidiară a Rheinmetall pentru atribuirea unor contracte cu dedicație. Rheinmetall a fost în centrul unui dosar de corupție în Grecia În 2014, Rheinmetall a fost implicată într-un dosar de corupție legat de atribuirea unor contracte militare în Grecia. O filială a companiei, Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit oficiali greci pentru a cumpăra un sistem de apărare aeriană în valoare de 150 de milioane de euro. În centrul tranzacției a fost un intermediar grec, fost ofițer de marină, Papagiotis Efstathiou. Procurorii au documentat plăți ilegale către oficiali greci, realizate cu scopul de a facilita atribuirea unor contracte de armament. Compania a fost amendată cu peste 36 de milioane de euro În cele din urmă, Efstathiou a recunoscut în fața anchetatorilor germani că a folosit banii RDE pentru a efectua plăți regulate între 1998 și 2011 către oficiali ministeriali și militari din Atena. Intermediarul grec a insistat că oficialii RDE au pus presiune pe el pentru a da mită și a spus că aproximativ jumătate din cele 20 de milioane de euro plătite de RDE au fost folosite pentru a asigura tranzacția. În cele din urmă, RDE a fost amendată cu 300.000 de euro, iar Rheinmetall cu 36,77 milioane de euro. Compania a acceptat amenda, iar anchetatorii au fost de acord să închidă cazul, evitând astfel un proces în instanță. „La Rheinmetall s-au făcut greșeli pentru care ne asumăm vina. Modalitățile de a evita problema nu ne-ar fi dus nicăieri”, a declarat atunci președintele Armin Papperger, pentru Süddeutsche Zeitung. Același CEO, și atunci și acum. Armin Papperger a apărut alături de premierul Bolojan Un element care atrage atenția este legat de conducerea gigantului de armament. Armin Papperger a preluat funcția de CEO al Rheinmetall în ianuarie 2013, exact în perioada în care anchetele privind dosarul de corupție din Grecia au devenit publice și s-au finalizat cu sancțiuni pentru companie. Inițial, compania a negat acuzațiile, dar s-a răzgândit după mai multe percheziții la sediul RDE din Bremen. Chiar dacă Rheinmetall a scăpat doar cu amendă, situația din Grecia pune sub semnul întrebării corectitudinea contractelor de furnizare de armament. Armin Papperger și Ilie Bolojan, la Guvern Practic, aceeași conducere care a gestionat compania în timpul scandalului de corupție se află și astăzi la butoane. Mai mult, Papperger a apărut în România în contexte oficiale, inclusiv alături de premierul Ilie Bolojan,în condițiile în care Guvernul României și compania Rheinmetal au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare. Pe 3 noiembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO Armin Papperger au participat la semnarea contractului privind înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall. Compania din orașul Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari. Nemții vor lua o treime din banii alocați României prin SAFE Rheinmetall a obținut 6 din cele 15 contracte derulate de România în cadrul programului european SAFE, consolidându-și poziția de principal furnizor în proiectele de înzestrare militară. Gigantul german ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro. Interesant este faptul că SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, potrivit ministrului Apărării, Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Companiile europene acuză România de lipsă de transparență Contractele au fost atribuite direct, fără licitație, deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații. Miercuri, compania italiană Beretta a acuzat guvernul României de practici netransparente. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Bolojan a semnat un contract de cooperare cu cel mai mare fabricant de arme al Germaniei. Ce înseamnă asta pentru România
După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
UE accelerează tranziția la energia atomică
În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare. De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate și automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului
Marian Neacșu e categoric: Vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari
Fostul vicepremier, social-democratul Marian Neacșu, crede că moțiunea susținută de AUR și PSD va trece. „Vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari”, spune Neacșu. Marian Neacșu a fost întrebat joi, la Parlament, dacă PSD are un scenariu în care moțiunea susținută de AUR și PSD nu trece. „După cum ați văzut, au semnat 254 (n.red. parlamentari) (…) Părerea mea personală este că vom avea un număr de voturi mai mare decât numărul de semnatari”, a declarat Marian Neacșu. Neacșu: „Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție” Invitați în emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, Petrișor Peiu și Marian Neacșu, coordonatorii moțiunii PSD-AUR, au dat detalii despre debarcarea premierului Ilie Bolojan. „Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție și actualul protocol al coaliției, în măsura în care PNL va decide să rămână în coaliție, să propună un alt prim-ministru”, a spus fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, marți, după depunerea moțiunii „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!” Galerie foto: Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan clarifică zvonurile despre posibile trădări în interiorul PNL la votul moțiunii: „Am încredere în colegii mei” Coordonatorii moțiunii PSD-AUR, Petrișor Peiu și Marian Neacșu, detalii explozive pentru Gândul, despre debarcarea lui Bolojan. Neacșu: Primul scenariu de lucru ar fi să menținem integral actuala coaliție/Peiu: Principalul obiectiv al AUR, alegerile anticipate
Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică. Masacru și sânge, ies miliardele din țară
O creștere a cursului euro-leu de la 5,1004 la 5,1417, adică de doar 4 bani, a ajuns „masacru și sânge”, conform declarațiilor susținătorilor premierului Ilie Bolojan. Panica s-a instalat pe rețelele sociale, după ce Banca Națională a României (BNR) a afișat o creștere a cursului valutar de 0,8% joi, față de miercuri, 29 aprilie. Nu este nicio dovadă că ar „ieși” miliarde din țară sau că „BNR ține cu dinții de curs”. Dar o serie de date este clară: Rezervele valutare ale BNR sunt de 67 de miliarde de euro. Mai multe publicații au prezentat acest fapt ca o panică generală: „Curs BNR: Euro trece de 5,1 lei” / „Şoc valutar în România. Cel mai mare euro din istorie la cursul BNR. A sărit de 5,15 lei pe interbancar – curs valutar 30 aprilie 2026”/ „Record istoric pentru cursul leu-euro. Un euro e cotat la 5,14 lei”/ „BNR a cotat moneda europeană la 5,1417 lei, cel mai mare nivel din istorie”, sunt doar câteva din exemple. Influencerii care îl susțin pe Bolojan, postări alarmiste despre majorarea de 4 bani Mai mulți influenceri care îl susțin pe premierul Ilie Bolojan, printre care Andrei Caramitru, Iancu Guda sau Lucian Mîndruță au prezentat în acest mod creșterea euro cu doar 4 bani. „Masacru și sânge”, scrie Andrei Caramitru, referindu-se la creștertea de 4 bani. „Miliardele ies accelerat din țară, a plusat Caramitru. „La sfârșitul zilei ieri la Londra Ron s-a tranzacționat la 5.12. Dobânzile pe titluri de stat de zece ani cresc accelerat spre 8%. Asta DEȘI BNR intervine masiv, arde din rezerve. Azi e iar masacru și sânge – ies miliardele din țară accelerat. Am tot explicat ca avem 4 săptămâni rezerve sa rezistam la un șoc. Atât. Și după nu mai avem bani deloc. 4 săptămâni. Au trecut deja primele câteva zile”, a precizat Andrei Caramitru. „Cum iți dai seama că PSD și AUR sunt partide pro-europene? Simplu. Țin cu moneda comuna. Azi, 5,1 lei pentru un euro!”, a Lucian Mîndruță, încercând o ironie. Iancu Guda, susținător asumat al lui Ilie Bolojan scrie că: „RON se tranzacționează deja acum la 5,14. În ritmul ăsta, trece de 5,2 în câteva zile (asta deși BNR arde rezerva valutară la greu ca să țină cu dinții de RON)… Dobânda medie cu care se finanțează statul a crescut deja cu aproape 1% în ultima săptămână (DOAR ASTA NE COSTĂ 13 MILIARDE RON/an) Totul se va scumpi, totul se prăbușește… creșteri de șomaj și insolvențe. DE CE?! Cine a cauzat toate acestea?! O singură explicație: parteneriatul AUR & PSD în susținerea moțiunii prin care se dinamitează coaliția și se blochează orice reformă” „Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține. Se întâmplă deja!”, a precizat, de asemenea, Cristian Păun. Recomandările autorului:
Sindicaliștii de la metrou îi răspund lui Radu Miruță în controversa scumpirii cartelelor: Guvernul Bolojan stabilise creșterea tarifelor
Sindicatul Metrorex (USLM) transmite, joi, că tarifele de la metrou urmau să crească pentru că „așa convenise Guvernul Bolojan”, și nu la presiunea sindicaliștilor. Potrivit reprezentanților USLM, prorogarea ordinului de scumpire a cartelelor de metrou ar duce la o pierdere de 20 de milioane de lei pentru Metrorex. „Nu am fi intervenit la aceste declarații ale domnului ministru, dar se lasă impresia că tarifele la metroul din București cresc la presiunea sindicatului. Nimic mai fals, tarifele cresc pentru că așa convenise Guvernul Bolojan. Cresc tarifele la metrou din cauza faptului că Guvernul României nu este capabil să-și respecte semnătura de pe Contractul de Servicii Publice de Transport, contract pe care îl are cu Metrorex. Astfel, în anul 2026, Guvernul a semnat că va acorda o compensație pentru prestația Metrorex în valoare de 1,2 miliarde de lei”, precizează liderul de sindicat de la metrou. Potrivit sursei citate, pierderea Metrotrex după prorogarea ordinului de creștere a tarifelor ar duce la o pierdere de 20 de milioane de lei. Metrorex ar pierde 20 de milioane de lei „Pe această cale îl informăm pe domnul Ministrul Interimar că anul acesta, Ministerul de Finanțe a anunțat Metrorex că alocă doar 750 000 000 lei Compensație, un nivel de 65% din necesar. Diferența de finanțare era prevazută a se acorda și din creșterca tarifelor. Prorogarea înseamna o pierdere de 20 000 000 lei pentru Metrorex. ÎI informăm, de asemenea, pe domnul Ministru Interimar că Metrorex are de primit de la Guvemul României o sumă de 1. 200. 000. 000 lei, reprezentând Compensația neîncasată pe ultimii 7 ani. Poate dacă aceste sume veneau la timp se putea modemiza cel puțin aspectul metroului. În încheiere, dorim să îl întrebăm pe domnul Ministru lnterimar dacă este adevărat, ceea ce se aude, ca scopul Interimarului Domniei Sale la M.T.I. este acela de a elimina metroului bucureștean dreptul la venituri extrabugetare”, se mai arată în comunicatul USLM. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, că a semnat un ordin de ministru prin care amână majorarea tarifelor la călătoria cu metroul. Prin același ordin se cere ca Metrorex să prezinte, în maximum 60 de zile, un plan de reducere a cheltuielilor, prin care să se ajungă la scăderea cu cel puţin 10% a bazei de cheltuieli.
Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR
Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026: 1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan
Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane
Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams