Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani
Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților. Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari. Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera. Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani. 176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări. Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari. SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului. A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a 6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre
Victor Negrescu: Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), susține – într-o postare pe rețelele de socializare – că „eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat, pentru că cifrele vorbesc, dar există soluții pentru a salva restul fondurilor dacă există dialog”. „Concret, România pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3, bani ratați din cauza jaloanelor neîndeplinite. Nu vreau să intru în jocuri politice, să arăt că multe din reformele cu probleme au fost coordonate de miniștri care erau de la anumite partide. Guvernul a avut timp din decembrie 2023 până în noiembrie 2025 să facă modificări și să le negocieze până astăzi cu Comisia Europeană, dar rezultatele nu au venit. Și știu sigur că lucrurile puteau arăta mai bine, pentru că am fost acolo când România a negociat scoaterea pragului impus la pensii. Și atunci erau voci care ne spuneau că nu se poate. Realitatea este că această pierdere vine după ce deja actualul guvern a renunțat la miliarde de euro disponibili sub forma unor împrumuturi la dobânzi foarte mici. Iar riscul este mult mai mare: dacă întârzierile continuă prin prisma unui management la fel de deficitar, putem ajunge la pierderi de miliarde de euro din întregul mecanism. De aceea, este nevoie de o schimbare de abordare după rezultatele din ultimele luni. Ce vedem, nu este o surpriză. Am spus încă de la început că modul în care a fost construit PNRR-ul va conduce la aceste tipuri de situații. Din nou, nu voi enumera partidele care au scris PNRR-ul. Le știm. Un plan scris în grabă, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă a României și fără o asumare politică serioasă. Atunci, ca și acum, în loc să lucrăm pentru România, dezbaterea a fost politizată și prezentată, eronat, într-o cheie partizană. Noi am încercat să ajutăm, alții au zis că le știu pe toate și nu își mai asumă acum nimic. Astăzi vedem consecințele. Pe ultima sută de metri, guvernul încearcă să repare întârzierile, accentuate în ultimele 10 luni, prin reforme făcute pe fugă, doar pentru a bifa la capitolul imagine. Este o abordare greșită. Reformele nu se fac sub presiune și nu se improvizează. Legalitatea este cheia reformelor într-un stat de drept democratic. Dar se pare că pentru unii nu contează. Rezultatul este exact cel pe care îl vedem: bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate. Coaliția pro-europeană s-a creat acum 10 luni pentru a salva acești bani europeni, dar rezultatele demonstrează eșecul actualei formule guvernamentale. Cred că partidele pro-europene puteau și pot, încă, face lucrurile mai bine dar cu un manager mai bun și mai implicat. „România poate salva o parte din banii necheltuiți” Și, cel mai grav, dreapta europeană încearcă să extindă acest model la toate fondurile europene. În negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene, România trebuie să fie fermă: nu putem accepta condiționarea fondurilor europene de reforme prost gândite și fără flexibilitate. Din păcate, mesajele transmise de Guvernul României pe acest punct au fost slabe. România poate salva o parte din banii necheltuiți, folosind mecanismul pe care l-am impus Comisiei Europene prin rapoartele și demersurile realizate la nivelul legislativului european. Țara noastră poate muta o parte din sumele necheltuite spre noi instrumente financiare, prin care să finanțăm proiectele deja începute, sau prin includerea unor proiecte cu dublă utilizare, care pot continua după termenul de august 2026. Reformele sunt necesare. Dar trebuie să fie bine construite, adaptate realităților și implementate responsabil. Altfel, nu aduc dezvoltare. Aduc pierderi”, a scris politicianul, pe Facebook.
Frigul întârzie pepenii și căpșunele. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp
Fructele verii, pepenii și căpșunile vor ajunge mai târziu pe tarabe anul acesta. Temperaturile scăzute din ultimele zile au încetinit dezvoltarea culturilor, iar lipsa soarelui își spune deja cuvântul. Sezonul fructelor de vară va începe mai târziu decât de obicei, iar producția ar putea fi mai mică. Diferențele mari de temperatură le dau mari bătăi de cap fermierilor. Ieri au fost 7 grade. Frigul întârzie pepenii și căpșunile Culturile sunt afectate de condițiile meteorologice Fermierii sunt disperați. Când temperaturile au fost ridicate aceștia au înlăturat tunelurile care acopereau plantele, iar acum frigul deja a afectat căpșunile și vor ajunge mai târziu în piețe. Frigul întârzie pepenii și căpșunile. Schimbările climatice afectează fructele de la câmp „Sunt mult mai tardive cu cel puțin două săptămâni. După cum se vede anul foarte prost. Anul trecut în timpul ăsta eram cu căpșuni pe piață. Deja culegeam, mai puținem dar culegeam. A fost timpul mult mai avantajos, mult mai cald. La ceea ce am muncit și ia uitați. Deja sunt pârlite de frig, sunt pierdute de frig, din producție”, spune George Moraru, fermier. „Deja tunelurile le-am tăiat să le dăm aer, că zilele trecute a fost soare, au fost temperature mari în tunel, acum ar fi o variantă să le mai lipim înapoi, dar e destul de grea și nu s-ar mai lipi la loc”, spune Bogdan Diaconu, fermier. Doljul asigură 20% din producția națională de pepeni și ies pe piață în general la sfârșitul lunii iunie. Cei mai cunoscuți sunt pepenii de Dăbuleni. Autorul recomandă: Culturi adaptate schimbărilor climatice și scumpirilor carburanților. Porumbul zaharat, noua cultură care înlocuiește pepenii și tomatele Soluție pentru a înlocui motopompele cu benzină și motorină. Fermierii trec la panouri solare în câmpurile de pepeni Varza de primavară, calamitată de schimbările climatice. Pagube însemnate pentru producători Primii cartofi noi au plecat din sudul Olteniei către piețele din Capitală. Cât costă un kilogram Pedigree de eroi. Cățeii salvatori de oameni s-au distrat de minune într-o competiție pe viață și pe moarte la Craiova
Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”
Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți
Noi tensiuni comerciale între SUA și UE. Trump anunță că impune taxe vamale de 25% pe mașinile europene de săptămâna viitoare. Care sunt excepțiile
Donald Trump reia războiul comercial cu Uniunea Europeană , după ce a anunțat că va impune tarife cu 25% mai mari pentru producătorii de mașini și camioane din Uniunea Europeană. Trump acuză UE că nu a respectat acordul comercial încheiat anul trecut cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. „Având în vedere faptul că Uniunea Europeană nu respectă Acordul Comercial pe care l-am convenit pe deplin, am plăcerea să anunță că de săptămâna viitoare voi crește tarifele percepute Uniunii Europene pentru autoturismele și camioanele care intră în Statele Unite.”, a scris președintele pe Truth Social. Excepțați de la tarife vor fi producătorii auto europeni care au fabrici amplasate în SUA, a spus liderul de la Casa Albă. „Tariful va fi majorat la 25%. Este pe deplin înțeles și convenit că, dacă se produc autoturisme și camioane în fabricile din SUA, NU va exista NICIUN TARIF.” , a scris președintele. „Multe fabrici de automobile și camioane sunt în prezent în construcție, cu investiții de peste 100 de miliarde de dolari, UN RECORD în istoria producției de autoturisme și camioane. Aceste fabrici, cu personal american, se vor deschide în curând – Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva în America astăzi!”, a încheiat președintele. Autorul recomandă:Ursula von der Leyen se află în Scoția pentru a se întâlni cu Donald Trump. Discuţii privind un ACORD comercial UE-SUA
Manifestații de Ziua Muncii în întreaga lume din cauza scumpirilor
Manifestații de Ziua Muncii au fost programate să se desfășoare în întreaga lume după creșterea costurilor vieții cauzate de războiul SUA-Iran. Vineri, 1 mai, mii de muncitori din fiecare țară care vor ieși la proteste vor solicita creșteri de salarii și condiții de muncă mai decente. Aceștia ar urma să facă și apel la pace, potrivit France24. Mulți se plâng că s-au săturat să suporte costurile războiului declanșat de președintele SUA, Donald Trump, cu Iranul. „Oamenii muncitori refuză să plătească prețul războiului lui Donald Trump în Orientul Mijlociu. Manifestațiile de azi vor demonstra cum oamenii muncii nu vor sta degeaba și își vor vedea locurile de muncă și standardele de trai ruinate”, a transmis Confederația Europeană a Sindicatelor. Cum se vor desfășura protestele în următoarele țări: SUA: marșuri și boicoturi împotriva politicilor lui Donald Trump; Franța: demonstrații sub slogajul „pâine, pace și libertate. Muncitorii sunt îngrijorați din cauza costurilor vieții crescute de la războaiele din Ucraina și Iran; Italia: partidele de opoziție și muncitorii organizează proteste, deși guvernul a aprobat investiții de 1 miliard de euro pentru combaterea abuzurilor la locul de muncă; Portugalia: s-a propus „legea muncii”, dar sindicatele reclamă că angajaților li se impune să muncească ore suplimentare și că li s-au redus beneficiile; Coreea de Sud: proteste împotriva creșterii costurilor vieții; Turcia: au fost arestați zeci de manifestanți care încercau să mărșăluiască în Piața Taskim. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene; Filipine: proteste masive din cauza creșterii prețurilor la carburanți; Indonezia: proteste după ce sindicatele au atenționat împotriva presiunilor economice tot mai mari asupra gospodăriilor; Pakistan: mulți muncitori pakistanezi se plâng că nu-și mai pot permite să-și ia liber de Ziua Muncii. Legumele s-au scumpit; Sursa Foto: Hepta Autorul recomandă:Drumul spre mare de 1 Mai. Cum se circulă acum și care sunt prețurile la carburanți în benzinăriile din Costinești, Mangalia și de pe autostradă
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Topul județelor cele mai active
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Monitorul Social a întocmit o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024. Populația ocupată include totalitatea persoanelor care desfășoară, în mod curent, activități în urma cărora este generat un venit. Aceste activități sunt prestate fie în baza unui contract de muncă, fie în mod independent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația ocupată civilă nu include cadrele militare și personalul asimilat acestora. Câți oameni mai muncesc în România și cât Datele indică faptul că între anii 2008-2024, a scăzut populația ocupată civilă a României cu un milion de cetățeni. Dacă în 2008 erau 8,7 milioane de persoane care făceau parte din această categorie, în 2024 a ajuns la 7,7 milioane. Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung mai arată că „ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”. „Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%). În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024″, mai arată analiza. La nivelul județelor se poate observa că cele mai înalte valori se află în: Județul Cluj-Napoca: 78%; Județul Timiș: 77%; Județul Sibiu: 74%; În București, sunt circa 1,3 milioane de persoane ocuapte. Numărul este mai mare față de cel al populației rezidente în vârstă de muncă, arată analiza. Analiza mai arată că nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). Autorul recomandă: Interes crescut pentru locuințele vechi din Iași. Cum se prezintă piața: La nivel național, trendul e invers Un studiu realizat recent a arătat că 8 din 10 români nu concep ziua de 1 Mai fără bere Lista preliminară cu cele 11 companii de stat care ar putea fi listate la bursă, prezentată de AMEPIP București a prins topul celor mai fericite orașe din lume în 2026. Pe ce loc este în clasament România, dată exemplu negativ într-un raport prezentat în Consiliul Europei. Țara noastră, acuzată de tratament inuman aplicat pacienților din spitale Sursă foto: Shutterstock; Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung
Raiffeisen își vinde sediul central din România. Ce se va întâmpla cu cei 1.500 de angajați care lucrează în clădire
Grupul financiar Raiffeisen a descis să își vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, de lângă turnul Sky Tower, din zona Pipera, București, arată informațiile obținute de Profit.ro. Raiffeisen Bank România are aproximativ 4.800 de angajați și deservește peste 2,2 milioane de clienți. Clădirea de birouri FCC, denumită anterior Floreasca Office, a devenit sediu central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care cuprinde și turnul Sky Tower și Promenada Mall. De asemenea, Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 de metri pătrați, structurată pe 7 etaje și are amenajate aproximativ 1.500 de posturi de lucru, potrivit unor calcule bazate pe suprafața medie alocată fiecărui angajat de marile corporații din București. Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Property Holding International (RPHI), o subsidiară a grupului Raiffeisen. „Raiffeisen Property Holding International analizează o posibilă vânzare a clădirii FCC din București, iar după ce am primit mai multe solicitări pentru acest activ, am decis să demarăm un proces structurat pentru o potențială tranzacție. Raiffeisen Bank România are un contract de închiriere pe termen lung pentru această clădire. Suntem dispuși să vindem imobilul doar dacă prețul tranzacției depășește pragul minim, care este în mod clar peste nivelul de 40 de milioane de euro. În ceea ce privește SkyTower, urmăm o strategie de păstrare.”, a spus Leo Forstner, Managing Director al RPHI Romania, pentru Profit.ro. Raiffeisen a cumpărat Garanti Bank România Vânzarea sediului central din România vine în contextul în care Raiffeisen a realizat mai multe mișcări importante pe piața din România. Recent, a fost semnată cumpărarea Garanti Bank România, tranzacție care ar duce grupul bancar austriac pe locul 4 sau 3, dacă va reuși să treacă și de UniCredit, în topul instituțiilor de credit din țară. De asemenea, constructorul austriac Stranag, din care grupul Raiffeisen/Uniqa deține 26.6%, a semnat o tranzacție importantă pe piața închirierilor din București. A închiriat un sediu pentru aproximativ 400 de angajați în viitoarea clădire de birouri Queens, dezvoltată de investitorul belgian Speedwell și construit chiar de Strabag, la doar un kilometru distanță de SkyTower și FCC. RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen este pe cale să cumpere Garanti Bank România pentru 550 de milioane de euro Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Mini-vacanța începe cu noi scumpiri la pompă. Cât costă azi benzina și motorina în benzinăriile din Capitală
Românii care plănuiesc să călătorească cu mațina vineri, 1 Mai, au parte de vești extrem de proaste. În prima zi de minivacanță, atât benzina, cât și motorina au înregistrat creșteri de până la 0,20 lei/litru, arată datele centralizate de peco-online.ro. O schimbare importantă pe piața de profil este dispariția motorinei sub pragul de 9 lei din toate lanțurile de benzinării. Ce prețuri au carburanții / sursă foto: Shutterstock În București, benzina standard a atins praguri ce se apropie de 9 lei/litru. Cea mai mare scumpire de astăzi a fost operată de stațiile Petrom și Socar, unde litrul de benzină a urcat cu 20 de bani până la 8,92 lei/litru, respectiv 8,99 lei/litru. Rețeaua OMV din Capitală a afișat o creștere de 10 bani pe litru, prețul fixându-se la 8,82 lei, în timp ce benzinăriile Mol și Rompetrol au menținut tarifele de joi. La nivel național, în Timișoara, Iași și Constanța, un litru de benzină se vinde cu 8,79 de lei, față de 8,72 lei în ziua precedentă. Noi majorări de preț pentru motorină Motorina standard lovește și mai tare bugetele de vacanță ale românilor. În Capitală, prețul unui litru a ajuns la 9,47 lei la stațiile Mol, după o majorare de 9 bani. Petrom, OMV și Socar au aplicat scumpiri de 20 de bani pe litru, astfel că prețurile afișate la motorină sunt 9,58 lei, 9,67 lei, respectiv 9,69 lei. Cel mai ridicat tarif rămâne la stațiile Lukoil, unde motorina se vinde cu 9,79 lei/litru. În plan teritorial, motorina urmează aceeași tendință ca benzina, cu prețuri de 9,47 lei/l în București, Timișoara, Iași și Constanța. La Cluj-Napoca, motorina se vinde cu 9,27 lei/l, nivel neschimbat față de data de 30 aprilie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețul petrolului explodează: peste 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani Mini-vacanță cu mini prețuri la benzina premium de la Rompetrol
Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Declarații extrem de dure în interiorul industriei de apărare. Directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”. Șeful Romarm a lansat un atac frontal la adresa ministrului Apărării, în direct, în care a pus sub semnul întrebării modul în care sunt gestionate interesele industriei de apărare din România. Afirmațiile vin pe fondul tensiunilor legate de programul SAFE. „Eu cred că Miruță ar trebui să fie judecat pentru înaltă trădare și subminare a economiei naționale. Acest domn Miruță și-a bătut joc de tot ce înseamnă industrie de apărare, atât cât a fost el Ministru al Economiei, cât și este Ministru al Apărării. Și-a bătut joc de toate companiile românești din industria de apărare. Când a fost ministru, le-a privat de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor. Ați văzut și dumneavoastră prin toate declarațiile pe care le-a avut. Eu cred că asta ar trebui să facem în România, ca să nu se mai ajungă la astfel de subiecte”, au fost declarațiile date de Răzvan Pîrcălăbescu, manager al Romarm, la Antena 3 CNN. Relația dintre Miruță și managerul Romarm este deja complicată. În trecut, ministrul Radu Miruță a sesizat DNA în legătură cu numirea lui Pîrcălăbescu la conducerea Romarm, într-un caz legat de presupuse nereguli privind experiența profesională. Programul SAFE, de miliarde de euro În centrul disputei se află programul SAFE , prin care România are acces la aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare. SAFE este un instrument al UE care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre ale UE să își sporească în mod rapid și semnificativ investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice în comun. Pentru România, programul ar trebui să acopere înzestrarea Armatei, investiții în infrastructură cu rol militar, dezvoltarea industriei naționale de apărare. România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia, conform MApN. Cazul Beretta Tensiunile nu sunt izolate. În ultimii ani, mai mulți actori din industrie au criticat modul în care statul gestionează contractele de apărare, inclusiv în relația cu mari producători internaționali precum Beretta. Gigantul italian Beretta a criticat recent modul în care Ministerul Apărării Naționale gestionează programul de armament individual finanțat prin SAFE. Compania reclamă lipsa totală de transparență și avertizează că o eventuală alegere a unui furnizor american ar putea încălca regulile europene și obiectivele strategice ale UE. „Nouă luni fără un proces transparent Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025. România a obţinut ulterior o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 62/2025 la 20 noiembrie 2025, pentru a stabili cadrul juridic şi procedural naţional de implementare a programului. Au trecut 11 luni de la intrarea în vigoare a cadrului SAFE, timp suficient pentru o evaluare temeinică, competitivă şi comparativă a tuturor opţiunilor disponibile. Totuşi, nicio procedură competitivă formală nu a fost iniţiată. Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie.” Citește mai mult AICI.