Etichetă: Z

INS a publicat calculele despre lungimea căilor de transport din România. Cu câți kilometri de autostradă s-a îmbogățit țara noastră în 2025

Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 131 de kilometri în 2025, iar lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 87.200 km, din care 18.193 km erau drumuri naționae, 35.131 km drumuri județețe și 33,896 km drumuri comunale, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).  Din total, 18.193 km (20,8%) sunt drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene, iar 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Sursa: Institutul Național de Statistică „La 31.12.2025, lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 87220 km, din care 18193 km (20,8%) drumuri naţionale, 35131 km (40,3%) drumuri judeţene şi 33896 km (38,9%), drumuri comunale.”, arată datele INS.  Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice înregistra 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate (în proporție de 94,9% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 23,5% (20.455km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare și rutiere și 24,0% (20.959) drumuri pietruite și de pământ. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI:  Vești bune de pe Autostrada Transilvania. Șeful CNAIR anunță că stadiul lucrărilor este de 94% între Nădășelu și Zimbor. O altă secțiune a depășit 98% Ciprian Șerban anunță construirea unui nou drum expres în România. În cât timp ar urma să fie gata

Angajaţii de la Damen trăiesc din promisiuni, iar marţi ies în stradă

În ciuda promisiunilor miniştrilor care s-au perindat în fruntea Ministerului Economiei, situaţia rămâne critică. Salariile restante ale angajaţilor şi lipsa oricărei perspective de rederesare a situaţiei economice, la nivel de societate, îi scot din nou în stradă pe angajaţi. Organizația afiliată Blocuşui Naţional Sindical,  Sindicatul Liber Navalistul, sindicat reprezentativ la nivelul societății Damen Shipyards Mangalia SA (DSMa), organizează  o nouă acțiune de protest. Protestul va avea loc marți, 28 aprilie 2026, în intervalul orar 16:30 – 18:30, pe platoul din fața Casei de Cultură din Piața Republicii, din municipiul Mangalia, județul Constanța. Recent, ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat, într-un interviu pentru DCNews, ar putea să fie salvat cu banii din prtogramul SAFE. Șantierul Naval de la Mangalia-2 Mai, intrat în procedură de faliment, are o miză majoră pentru statul român și pentru NATO. „Și am ajuns în situația în care valoarea de inventare a acelui șantier era 87 de milioane (euro) și datoriile, în dispută ce-i drept, erau de 180 de milioane” În zona asta, alegând pe același trotuar, se va închide sigur. Și m-am gândit, hai să adăugăm pe acest șantier o comandă suficient de mare, care aplicată pe problema valoare 80 datorii 160, să facă acest șantier atrăgător, prin faptul că îi lipești comanda de el. Și în SAFE am generat o comandă de două nave de patrulare și două nave vedete de intervenție, undeva la o valoare estimată de 760-770 de milioane de euro. Este cel mai mare șantier din Uniunea Europeană, într-o țară membră NATO, cu deschiderea la Marea Neagră. Este în apropiere de Federația Rusă, considerată și de România și de NATO, unul dintre principalele riscuri de securitate„, a afirmat joi, într-un interviu la DC News, Radu Miruță. RECOMANDAREA AUTORULUI: PROTEST al sindicaliștilor de la Șantierul Naval Mangalia în fața Ministerului Economiei. Cer redresarea urgentă a companiei Situație CRITICĂ la Șantierul Naval Mangalia. Peste 1.000 de salariați au intrat în șomaj tehnic. Olandezii de la Damen cer FALIMENTUL

Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor

Asociația Română a Băncilor (ARB) susține că băncile din România respectă legislația națională privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. Reacția bancherilor vine după ce Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare în cadrul investigației demarate în 2022 cu privire la activitatea celor zece bănci participante la stabilirea dobânzilor.  Consiliul Concurenței a finalizat recent etapa de documentare în cadrul investigației și umrează să audieze cele 10 bănci implicate. Toate inistuțiile vizate au primit o copie a raportului elaborat de autoritatea de concurență și mai multe dintre ele au reacționat spunând că au avut o conduită conformă și aliniată la cerințele legale. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) ARB a transmis că fiecare bancă stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea cotațiilor nu reprezintă o înțelegere. De asemenea, asociația a subliniat că evoluția ROBOR e determinată de fundamentele pieței monetare, „nu de acorduri între bănci”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. ARB: Analiza finală va confirma că băncile au acționat cu bună-credință Asociația Română a Băncilor a transmis că analiza autorităților va confirma faptul că băncile implicate au acționat în conformitate cu cadrul legal și de regelementare aplicabil, dar și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente. „Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modul în care este stabilit indicele de referinţă ROBOR şi au o conduită conformă normelor de concurenţă, aceasta reprezentând o preocupare permanentă şi prioritară la nivelul comunităţii bancare.”, a transmis Asociaţia Română a Băncilor într-o reacţie transmisă la raportul Consiliului Concurenţei legat de investigaţia privind ROBOR. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative Consiliul Concurenței confirmă investigația ce vizează cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Chirițoiu: „Nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat”

Industria românească a început anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în primele două luni din 2026 cu 3,3%

Cifra de afaceri din industrie pe total, piața internă și piața externă, a scăzut, în termeni nominali, cu 3,3% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Declinul a fost determinat de evoluțiile negative din industria extractivă, -9% și industria energetică, -3,4%.  Cifra de afaceri din industrie s-a majorat, în termeni nominali, în luna februarie 2026 comparativ cu luna precendetă, pe total cu 12,6%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +12,8% și în industria extractivă, +7,7%, arată datele INS. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat sectorul energetic, -9,8%, industria bunurilor de folosință îndelungată, -6,7%, industria bunurilor intermediare, -5,5% și al bunurilor de uz curent, -1,8%. Singura industrie care a înregistrat un ușor avans a fost cea a bunurilor de capital, cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Cum arată cifra de afaceri din februarie 2026 comparativ cu cea din ianuarie Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna februarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 12,6%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +12,8% și în industria extractivă, +7,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+16,0%), industria bunurilor intermediare (+15,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,3%) și industria bunurilor de uz curent (+8,6%). Industria energetică a scăzut cu 4,7%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna februarie 2026 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 2,5%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -7,6% și în industria prelucrătoare, -2,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică, -10,6%, industria bunurilor de folosință îndelungată, -9,1%, industria bunurilor intermediare, -3,6% și industria bunurilor de capital, -0,2%. Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă

Consiliul Concurenței aprobă preluarea Fabricii de Zahăr Luduș de către Mihaela Elena Neagu

Consiliul Concurenței a anunțat, joi, într-un comunicat, că a autorizat tranzacția prin care Mihaela Elena Neagu preia integral Fabrica de Zahăr Premium Luduș. Anterior tranzacției, fabrica era deținută de Mihalea Neagu și Mihail-Daniel Matache, alături de alți acționari minoritari.  Din 2023, Fabrica de Zahăr Premium Luduș SA era deținută de Mihaela Elena Neagu și Mihail-Daniel Matache, alături de alți acționari minoritari. Acum, Mihaela Neagu preia integral producătorul național de zahăr prin intermediul firmei Best Achiziții, care desfășoară diverse activități, printre care importul de zahăr vrac, pe care ulterior ăl ambalează și comercializează. Fabrica de Zahăr Luduș Consiliul Concurenței a constatat că operațiunea nu ridică obstacole în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal. „Mihaela Elena Neagu preia producătorul național de zahăr prin intermediul Best Achiziții SRL, care desfășoară diverse activități, printre care importul de zahăr vrac (produs finit), pe care ulterior îl ambalează și comercializează.  În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că operațiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal.”, se arată în comunicat.  În anul 2023, fabrica de zahăr Luduș a trecut în proprietatea antreprenorilor Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, după ce grupul francez Tereos decisese închiderea unității. De asemenea, la începutul acelui an, fabrica de zahăr fost vândută de gigantul industrial Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și al doilea producător mondial, către cei doi antreprenori români. Mihaela Neagu este director general al Best Achiziții, care a cumpărat în 2021 și Fabrica de Zahăr Bod. Mihaela Neagu, proprietarul Fabricii de Zahăr Luduș RECOMANDAREA AUTORULUI:  Consiliul Concurenței avertizează firmele asupra creșterilor coordonate de prețuri. Cum ar fi încălcată legea Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care frații Pavăl vor să preia Carrefour România. Ce condiții trebuie îndeplinite

Țara nu are bani, dar Oradea cumpăra copaci pe roți cu 2600 de euro bucata. Poze incredibile cu pădurea urbană mobilă dinorașulluiBolojan

Noutate în Oradea, pe străzile orașului au apărut primii copaci pe roți. Pe 22 aprilie, primăria a anunțat că în oraș a fost înființată prima „pădure urbană mobilă”, astfel de Ziua Pământului, pe străzi au ajuns 92 de copaci plantați în jardiniere.  Prima „pădure urbană mobilă” din țară, instalată în orașul lui Bolojan  „În cadrul proiectului, au fost deja amplasați primii 92 de arbori în jardiniere mobile, marcând debutul concret al unei intervenții urbane moderne, adaptate nevoilor actuale de mediu și confort urban. Acestea se regăsesc în Piața Unirii – zona Catedralei Sf. Nicolae, în Cetatea Oradea, în Piațeta Cazaban, în Piața Cazărmii și zona Sălii Polivalente”, a informat Primăria, printr-un comunicat de presă transmis miercuri, informează ebihoreanul.  Jardinierele sunt prevăzute cu roți și sistem de frânare, ceea ce permite relocarea lor. Ele sunt rezistente în timp datorită materialelor din care sunt confecționate, iar fiecare ghiveci uriaș poate să susțină o greutate de până la 1,2 tone.  Proiectul de achiziție a jardinierelor a fost finanțat din bani europeni, cu o valoare totală de 2,4 milioane de euro, derulat de ZMO în parteneriat cu Universitatea din Oradea, Primăria Békéscsaba din Ungaria și Universitatea din Szeged.  Proiectul are în plan și achiziția altor astfel de jardiniere, iar costul total va ajunge la 3,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă că, la un calcul simplu, un ghiveci cu copac costă peste 13.000 de lei, mai exact, peste 2.600 de euro.  „Obiectivul general al investiției îl reprezintă crearea unei „păduri urbane mobile”, prin instalarea a 270 de jardiniere echipate cu material dendro-floricol și a 50 de bănci interconectate, configurate astfel încât să genereze spații de relaxare accesibile și flexibile în diferite zone ale orașului”, a mai transmis Primăria.  Ce arbori au fost aleși pentru jardinierele mobile  Arborii aleși sunt arțari, mesteceni, arbori lalea sau specii ornamentale, precum Cercis anadensis sau Amelanchier lamarckii, „fiind însoțiți de vegetație perenă care contribuie la crearea unor compoziții vegetale echilibrate și sustenabile”.  Recomandările autorului:

Ciprian Şerban, mesaj pentru Bolojan: „Să-l vedem la muncă”

Imediat ce şi-a prezentat demisia din funcţia din funcţia de ministru al Transporturilor, Ciprian Şerban a dat o fugă la parlament, la biroul liderului Sorin Grindeanu. Odată depusă demisia, locul acestuia, la Transporturi, va fi preluat de premierul Ilie Bolojan, a fost anunţat iniţial. Ziua demisiei a fost „o zi normală”, spune Şerban, care i-a  un mesaj premierului Bolojan, în scrisoarea de demisie. Per total, a mai spus fostul ministru, a avut o colaborare „în regulă” cu Ilie Bolojan. „N-am detonat nicio bombă(n.r creşterea preţului la călătora de metrou). Ministrul nu conduce Metrorex. A fost o propunere a consiliului de administraţi”, a răspuns Şerban cu privire la creşterea preţului la biletul de metrou. Şerban i-a lăsat lui Bolojan şi un mesaj, dar şi câteva priorităţi de rezolvat. „Să vedem! Să-l vedem la muncă. Probleme nu sunt, sunt chestii de zi cu zi. Avem PNRR care trebuie închis până în august. Avem programul SAFE care trebuie semnat în luna mai” Urmează ca preşedintele să emită decretul. „Mâine sunt la birou înapoi, până se eliberează decretul”, a mai spus Ciprian Şerban. Între timp, premierul Ilie Bolojan a anunţat că va prelua portofoliul de ministru al Energiei, în timp ce pe cel de la Transporturi îl va prelua Radu Miruţă, ministru al Apărării. RECOMANDAREA AUTORULUI: PSD anunță că miniștrii săi au demisionat oficial din Guvern: PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat Bolojan anunță că va înlocui miniștrii PSD și va demonstra “că va guverna mai bine fără PSD și “mai ieftin, cu mai puțini miniștri”

Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro

Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Deși România a intrat într-o criză politică după ce PSD, principalul partid din Coaliție, a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, leul a crescut față de moneda europeană.  Datele publicate de BNR arată fluctuații importante pentru principalele monede internaționale. Moneda națională a înregistrat pierderi în fața francului elvețian, dolarului și lireim dar a recuperat ușor în raport cu euro. Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în raport cu francul elvețian care a crescut semnificativ. Leul a pierdut peste un ban astfel că, francul elvețian a ajuns la o valoare de 5,5603 lei. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 26 martie 2026 până în prezent. Leul a înregistrat o depreciere și în raport cu dolarul american. Moneda SUA a ajuns la o valoare de 4,3365 lei (+0,0024), iar fluctuațiile dolarului sunt importante pentru companiile care operează pe piețele internaționale. De asemenea, moneda națională s-a depreciat în raport cu lira sterlină. Moneda britanică a ajuns la o cotație de 5,8567 lei (+0,0005). Surpriza de la BNR. Leul crește față de euro În contrast cu celelalte monede, leul a reușit să se aprecieze ușor în raport cu euro. Moneda unică eruopeană a fost cotată la 5,0988 lei (-0,001). Deși scăderea monedei europene este una modestă, este semnificativă, mai ales că România a intrat într-o criză politică. Euro rămâne principala monedă de referință pentru economia românească deoarece, dacă euro crește, românii vor plăti mai mult pentru chirii, abonamente sau credite luate în valută. PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan Reamintim că Partidul Social Democrat a decis, luni, să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă. PNL îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate, conform rezoluţiei votate în unanimitate marţi de Biroul Piolitic Naţional al PNL. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României PSD a votat retragerea sprijinului politic premierului Bolojan. Culmea ironiei, viitorul politic al lui Bolojan a fost decis în sala I.C. Brătianu

ANAF vrea să desființeze jumătate din unitățile fiscale din țară. Ce se întâmplă cu angajații

Șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus, pe baza unor criterii stabilite de către centrala Fiscului din Capitală, ca 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune să fie desființate, conform Profit.ro. Astfel, în fiecare județ ar rămâne, în medie, aproximativ două unități fiscale.  Președintele ANAF, Adrian Nica, a solicitat ca numărul unităților propuse pentru desființare să fie mai mare, parte a unui proces de eficientizare care implică reducerea costurilor fără concedieri, având în vedere ritmul accelerat în care Fiscul pierde oameni prin plecări și pensionări. La nivelul structurii ANAF sunt acum 161 de unități fiscale, din care 50 unități fiscale municipale, 105 unități fiscale orășenești și 6 unități fiscale comunale. Adrian Nica, șeful ANAF. Foto: Facebook Câte unități ANAF vor fi închise Astfel, au fost propuse pentru desființare 76 de unități fiscale, din care 3 unități fiscale municipale, 67 unități fiscale orășenești și toate cele 6 unități fiscale comunale. Selecția pentru închidere se va face pe baza a 18 criterii stabilite de către conducere, dintre care cel mai important este costul colectării, inclusiv chirii pentru sediul de funcționare. De asemenea, în județele în care se elimină unități fiscale, personalul ar urma să fie redistribuit cu precădere în orașul de reședință de județ sau în alte orașe din același județ. Președintele ANAF spune că angajații vor fi relocați Reorganizarea Fiscului ar urma să înceapă în aproximativ două săptămâni și să dureze cam două luni, a spus președintele ANAF. Acesta a mai transmis că nu vor exista concedieri, ci relocări de personal, fără a pune presiune pe angajați să se mute la distanțe mari de la localitățile de domiciliu. „Principala acțiune a ANAF în zona reorganizării este de a duce personalul din zonele unde costul colectării este unul ridicat în zonele unde nu avem personal suficient și unde nu facem o colectare de calitate. Și pot să vă dau exemplu municipiul București, unde personalul e subdimensionat față de anumite structuri din țară, iar reorganizarea va viza în principal alucerea posturilor vacante din țară și să avem un proces în acest sens în a dezvolta și a aduce personal în zonele cu risc fiscal mare”, a spus Adrian Nica. RECOMANDAREA AUTORULUI:  A fost depus proiectul de lege pentru amnistia firmelor cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF. Ce prevede documentul ”Nu vor mai fi pile” la ANAF. Ministrul Finanțelor face marele anunț. ”S-a terminat cu bunurile confiscate”

Anunțul BNR în a doua zi de criză politică în România. Ce se întâmplă cu creditele românilor

Dobânzile la creditele în lei au rămas la același nivel, în jur de 6%, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Deși România a intrat într-o criză politică după ce PSD, principalul partid din Coaliție, a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, datele BNR arată că nu există variații ale dobânzilor.  ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor pentru credite în lei acrodate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 5,87%, la fel ca în ziua precedentă. Și valorile pentru 6 luni și 12 luni au rămas neschimbate, la 5,94%, respectiv 6,00%, arată datele BNR. Indicatorul este calculat zilnic pe baza dobânzilor la care se împrumută băncile între ele. Chiar dacă este actualizat în fiecare zi lucrătoare, nivelul lui poate rămâne identic atunci când nu apar mișcări importante în piață. Sursa: cursbnr.ro IRCC rămâne sub ROBOR Pentru creditele acordate după mai 2019 se folosește indicatorul IRCC. Pentru trimestrul al patrulea din 2025, acesta este de 5,58%, ușor sub nivelul indicelui ROBOR. IRCC este calculat diferit, pe baza tranzacțiilor efective din piață, și este actualizat o dată la trei luni, motiv pentru care reacționează mai lent la schimbările din economie. Sursa: cursbnr.ro Dobânda-cheie a BNR rămâne neschimbată Dobânda de politică monetară, stabilită de banca centrală și care influențează costul general al banilor în economie, inclusiv dobânzile la credite și depozite, este de 6,50% și nu a mai fost modificată din august 2024. De asemenea, dobânda la care băncile se pot împrumuta de la BNR este de 7,50%, iar cea pentru depozitele plasate la banca centrală este de 5,50%. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României