Ciprian Șerban anunță că preluarea portului moldovenesc Giurgiulești a fost finalizată: Investiție strategică, cu miză regională și europeană

Ciprian Șerban a anunțat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Transporturilor a reușit să finalizeze tranzacția de preluare a operatorului Portului Giurgiulești, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Șerban a menționat că investiția este una strategică pentru România, cu miză ”regională și europeană”. Ministrul Transportilor a transmis că achiziția portului Giurgiulești a fost necesară, având în vedere concurența dintre Portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre și cele ale statelor membre UE. ”Mă bucur că am reușit să finalizăm tranzacția de preluare a operatorului Portului Giurgiulești, firma ICS Danube Logistics, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, o investiție strategică pentru România, cu miză regională și europeană. Achiziția portului Giurgiulești este necesară, luând în considerare concurența dintre Portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre și cele ale statelor membre UE și în contextul extinderii hinterland-ului Portului Constanța și transformării lui într-un lider de piață pentru zona Centrală și de Sud-Est a Europei, precum și trasarea noilor rute de transport în contextul actual regional. Rolul său strategic a crescut în regiune, iar portul este bine poziționat pentru a servi la reconstrucția viitoare a Ucrainei”, a scris Șerban. Ciprian Șerban: ”Prin preluarea acestuia, România își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea Portului Giurgiulești” Ciprian Șerban a mai menționat că Ministerul Transporturilor a fost implicat în derularea cu succes a tranzaciei, cu analize ”riguroase”, evaluări de risc actualizate și ”o viziune clară asupra impactului pe termen lung”. Ministrul a subliniat și că România îți asumă, prin preluarea acestuia, angajamente importante în ceea ce privește dezvoltarea Portului Giurgiulești, dar și ” consolidarea” poziției acestuia, având în vedere contextul geopolitic și economic. ”Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a fost implicat, încă de la început, în derularea spre succes a acestei tranzacții, furnizând analize riguroase, evaluări de risc actualizate și o viziune clară asupra impactului pe termen lung. Prin preluarea acestuia, România își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea Portului Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în noul context geopolitic și economic. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, în creșterea capacității portului și a importanței sale strategice în zonă. Ne dorim ca Giurgiuleștiul să devină complet integrat în rețelele de transport din regiune. Aceasta ar putea include, de exemplu, sprijinirea proiectelor de infrastructură externă, cum ar fi o autostradă sau un drum expres de la Galați la Giurgiulești (care leagă direct portul de rețeaua rutieră europeană) sau parteneriate cu Portul Galați (de peste Dunăre, în România) pentru a opera complementar. Astfel de măsuri ar integra mai strâns portul Giurgiulești în rețeaua regională de transport, amplificând rolul său de poartă de acces către UE pentru Moldova”, a mai punctat Șerban.
SUA lansează un portal de rambursare a taxelor vamale ale lui Trump după ce au fost anulate de Curtea Supremă

Acum circa un an, Donald Trump a proclamat 2 aprilie ca „Ziua Eliberării”. Președintele a lansat o serie de noi taxe vamale asupra mai multor țări din Asia și Europa. Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă a anulat o parte mare a taxelor vamale impuse de administrația Trump. Taxele vamale ale lui Trump au fost anulate din februarie Din 9 aprilie 2026, 56.500 de întreprinderi au făcut demersuri pentru rambursarea taxelor vamale plătite. Suma ar ajunge la 127 de miliarde de dolari. Pe 20 aprilie, Agenția americană a Vămii a anunțat că portalul de rambursarea taxelor vamale este deschis cererilor întreprinderilor. Ce trebuie să facă înteprinderile pentru a-și recupera banii taxați? Întreprinderile trebuie să precizeze produsele vizate de taxele vamale. În plus, administrația Trump trebuie să verifice documente cu privire la 53 de milioane de intrări de produse în SUA. Agenția estimează că 330.000 de întreprinderi au importat produse de la aplicarea taxelor vamale. Trump a solicitat aoplicarea unei noi taxe de 10%. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă:Trump se proclamă „regele tarifelor vamale” și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei
Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, în cadrul unui eveniment al Academiei de Studii Economice, că educația financiară a elevilor și studenților cunoaște progrese, dar în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Oficialul susține că românii nu înțeleg ce este ROBOR după zeci de ani de explicații. Guvernatorul BNR a evidențiat că nivelul de înțelegere a mecanismelor financiare în rândul populației generale este încă insuficient. Mugur Isărescu a subliniat că acest deficit generează interpretări greșite și confuzii și a dat ca exemplu dezbaterea publică cu privire la ROBOR, pe care o consideră una dintre cele mai relevante pentru a demonstra riscurile dezinformării. „După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare. ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a spus guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: Noi nu stăm într-un turn de fildeș Isărescu a mai spus că cei de la BNR nu stau într-un turn de fildeș și majorează dobânda. Oficialul a precizat că nu banca centrală dă credite populației sau societăților comericiale într-o economie de piață, ci băncile comericale. Vicepremierul Romaniei, Tanczos Barna (S), si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (D), participa la Forumul Educatiei Financiare, eveniment organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), desfasurat in Aula Magna, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a descris rolul băncilor comerciale De asemenea, Mugur Isărescu a atras atenția cu privire la percepția conform căreia băncile comerciale au doar rolul de acordare de credite. Guvernatorul a spus că această percepție este eronată și ignoră funcțiile esențiale ale sistemului bancar. În acest sens, Isărescu a subliniat importanța sistemelor de plăți în funcționarea economiei și riscurile ascoiate blocării acestora. „Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vede război la tot pasul: Noi trăim un război informațional / Inclusiv la reclame pe internet Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
Bolojan le mulțumește celor care au ieșit în stradă pentru a-l susține

Ilie Bolojan a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care le-a mulțumit românilor care au ieșit în stradă la mitingul Pro-Bolojan, organizat în această seara în Piața Victoriei. Bolojan: ”Mulțumesc tuturor celor care mi-au arătat susținere” Premierul a punctat că decizia protestatarilor nu este doar un sprijin pentru persoana sa, ci pentru o țară ”modernă, onestă și fără privilegii și fără sinecuri” ”Mulțumesc tuturor celor care mi-au arătat susținere ieșind în această seară în stradă, dar și pe rețelele sociale. Consider că nu este un sprijin pentru o persoană, ci pentru o Românie modernă, pentru o Românie onestă, pentru o Românie fără privilegii și fără sinecuri”, a scris Bolojan pe pagina sa de Facebook. Mitingul de susținere pentru premierul Ilie Bolojan a avut loc în Capitală, luni seara, în Piața Victoriei, în contextul tensionat din coaliția de guvernare, chiar în ziua în care PSD a decis să îi retragă sprijinul politic lui Bolojan. Mobilizarea grupărilor #rezist începuse deja în online, unde mai multe figuri publice au intrat în joc. Manifestarea a fost programată pentru 20 aprilie, de la ora 18:00, și a avut loc pe fondul conflictelor tot mai vizibile dintre partenerii de coaliție, generate de măsurile economice și direcția politică a Guvernului. Scandal la protestul Pro Bolojan din Piața Victoriei Radu Berceanu, fost ministru, a fost la un pas de bătaie cu protestatarul Marian Caușescu, la mitingul de susținere pentru premierul Ilie Bolojan. Berceanu a fost scos de jandarmi din mulțime. În Piața Victoriei, mulțimea l-a identificat imediat pe Radu Berceanu și a reacționat prin huiduieli. Marian Ceaușescu, unul dintre protestatari, s-a îndreptat spre acesta și i-a cerut în mod repetat să părăsească manifestația. ”Pleacă, borfașuleee! Borfașule, dă, dă, banii înapoi! Dă banii înapoi, borfașule!”, i-a strigat Marian Ceaușescu. Ulterior, Radu Berceanu s-a apropiat de Marian Ceaușescu și a încercat să-l bruscheze, replicând: ”Ce am furat, mă?” Forțele de ordine au intervenit prompt, încercuindu-l pe Radu Berceanu, iar fostul ministru a fost escortat din mijlocul protestatarilor
Ciucu, declarații la sediul PNL: Noi ne putem asuma, inclusiv, un guvern minoritar

Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a făcut declarații, la sediul PNL din Modrogan. El a spus că PNL ar putea să-și asume inclusiv „un guvern minoritar”, potrivit Mediafax. „Ori rămânem la guvernare într-un guvern minoritar, deci nu vom guverna cu AUR. Sau doi, putem merge în opoziție”, a declarat Ciucu. Cât despre varianta unui Guvern minoritar, în cazul în care PSD va depune o moțiune de cenzură, Ciucu a precizat: „Noi ne asumăm guvernarea, nu avem o problemă să guvernăm minoritar dacă vor pica guvernul, și de asemenea, dacă vor să formeze o altă majoritate, nu avem o problemă cu acest lucru”, a declarat Ciucu la sediul PNL. Întrebat și cine ar putea face parte din acest guvern minoritar, Ciucu a răspuns că PNL ar putea să guverneze: „cu USR, cu UDMR, cu cine dorește”. „Nu vine să ne spună PSD cine trebuie să fie prim-ministru, pe care îl dă Partidul Național Liberal sau ministru sau secretar de stat. (…) Nu ne interesează să facem coaliție cu un partid care va contribui la dărâmarea acestui guvern”, a declarat Ciucu. Ciucu a mai spus și că situația este o criză creată de PSD, dar și că liberalii vor continua să-l susțină pe premierul Bolojan. „În acest moment, premierul merge mai departe, Partidul Național Liberal merge mai departe împreună cu premierul Ilie Bolojan”, a declarat Ciucu. Ciucu a spus că PSD trebuie să gestioneze această criză: „În ceea ce privește viitorul, cei care au creat criza trebuie să o rezolve. Ei cer să plece Ilie Bolojan. Și pot să ceară. Ei trebuie să o creeze”, a spus Ciucu întrebat ce va face PNL-ul ca să asigure stabilitatea și sprijinul politic. Autorul recomandă: Ilie Bolojan se leagă cu lanțuri de scaunul de premier, după ce PSD i-a retras sprijinul: „Vom continua să asigurăm guvernarea”
OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața

OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.
Prima reacție publică din România la distrugerea statuii lui Iisus Hristos, în Liban. Ce a spus George Simion

George Simion este singurul politician care a luat atitudine față de distrugerea statuii lui Iisus în Liban. El a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, cu privire la acest subiect. „Am văzut un soldat israelian care spărgea o statuie a lui Iisus cu barosul. Văzând preocuparea lui Vexler pentru statuia lui Octavian Goga, aștept să văd ce are de zis despre distrugerea lui Iisus. Cred că ar fi normal să existe o mustrare și din partea lui Trump, Vance sau Rubio, pentru că anumite simboluri trebuie să rămână sfinte – chiar și pentru armata israeliană”, a scris George Simion pe rețeaua socială. Amintim că imaginea unui militar israelian care distruge o statuie a lui Isus s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Imaginea publicată duminică arată un militar care folosește un ciocan. Incidentul a avut loc în orașul creștin Debel din sudul Libanului, potrivit The Times of Israel. Apoi, liderii catolici au condamnat profanarea statuii lui Isus susținând că gestul reprezintă un „afront grav” la adresa credinței creștine. „Acest act constituie un afront grav la adresa credinței creștine”, se arată în declarație, adăugând că acesta apare în urma altor incidente raportate care implică profanarea simbolurilor creștine de către militarii israelieni în sudul Libanului. Autorul recomandă: Netanyahu condamnă „în termeni duri” distrugerea unei statui a lui Iisus Cristos din Liban de către un soldat IDF
Vicepremierul Oana Gheorghiu sare în apărarea lui Ilie Bolojan și susține că PSD a vândut țara

Vicepremierul Oaba Gheorghiu a sărit în apărarea lui Ilie Bolojan. Ea susține că PSD a vândut, de fapt, țara. „PSD vrea să scape de Ilie Bolojan pentru că „ne vinde țara”, așa că inițiază o lege ca să „apere” ei companiile de stat. Hai să vedem cine „ne-a vândut țara”, scrie vicepremierul pe Facebook, unde enumeră 8 companii care au fost de stat. „1. Sidex Galați – privatizată în 2001 de prim-ministru PSD Adrian Năstase; 2. Petrom – listată și apoi privatizată (2001-2004) de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 3. Distrigaz Sud – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 4. Distrigaz Nord – privatizată în 2004 de prim-ministrul PSD Adrian Năstase; 5. Nuclearelectrica – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 6. Romgaz – listată în 2013 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 7. Electrica – listată în 2014 de prim-ministrul PSD Victor Ponta; 8. Hidroelectrica – listată în 2023 de prim-ministrul PSD Marcel Ciolacu”, spune Oana Gheorghiu, Oana Gheorghiu continuă punctul de vedere spunând: „Astăzi, PSD vine să manipuleze cu același slogan din anii ’90. E trist că, indiferent căt a evoluat poporul român de atunci, liderii PSD preferă să rămână ancorați în trecut. Cele mai importante listări din România au fost făcute chiar de cei care astăzi le contestă: Nuclearelectrica (2013), Romgaz (2013), Electrica (2014), Hidroelectrica (2023). În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar. Companiile nu au fost „vândute”, ci au devenit mai valoroase, mai transparente și mai bine administrate. Și totuși, astăzi ni se spune că listarea este periculoasă. Adevărul este simplu: România a făcut deja privatizări reale — acolo unde statul a cedat controlul, dar nu despre asta vorbim astăzi. Astăzi vorbim despre listări minoritare (5–10%) prin care: aduci capital fără dobândă crești valoarea companiei introduci transparență și disciplină creezi oportunități pentru fondurile de pensii ale românilor Mai bine deții 75–80% dintr-o companie valoroasă, decât 100% dintr-una sortită falimentului. De ce deranjează listarea? Pentru că o companie listată nu mai poate fi controlată discreționar. Pentru că trebuie să raporteze public. Pentru că devine mult mai greu de folosit ca instrument politic. Asta este, de fapt, miza. Nu „vânzarea țării”, ci pierderea controlului netransparent asupra unor resurse ale statului, folosite ca să alimenteze setea băieților deștepți trimiși de la partid. Ipocrizia este evidentă: același instrument care ieri era „un succes pentru România” devine astăzi „un pericol”. Economia nu funcționează pe bază de sloganuri. Ea funcționează pe bază de reguli, capital și încredere. Iar România are nevoie astăzi de companii de stat care creează valoare pentru cetățeni, nu de companii capturate de interese politice. Voi continua, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, mandatul de a face curățenie în companiile de stat și nu voi accepta în nicio clipă șantajul și populismul PSD. „Până aici. Ajunge””, a scris vicepremierul Oana Gheorghiu pe Facebook. Autorul recomandă: A început ședința extraordinară a PSD care decide viitorul coaliției. Îl trimit social democrații pe Ilie Bolojan acasă?
Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifre oficiale sunt devastatoare

Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Rămâne însă întrebarea: cu ce scop a scăzut deficitul bugetar, când inclusiv dobânzile la care se împrumută guvernul au rămas similare cu nivelul de dinainte de guvernarea Bolojan? Este un record de distrugere a tuturor indicatorilor privind nivelul de trai din România într-un timp atât de scurt. Cifrele sunt seci și nu spun toată povestea, dar în spatele lor sunt oameni care și-au pierdut locul de muncă, cărora li s-a scumpit substanțial traiul zilnic, care au dat faliment cu afacerea lor. Nota de plată pentru scăderea deficitului este uriașă: prețurile au explodat, economia este în recesiune, consumul a scăzut puternic, producția din industrie s-a prăbușit. Salvatorul Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. La numai 10 luni de la mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilile Bolojan, în discursul său de învestitură. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. Cifrele vorbesc singure Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Industria este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. La 10 luni de mandat, când scaunul premierul se clatină și influencerii care îl susțin incită la proteste, nu este clar care sunt realizările guvernului. Pentru că cifrele care indică nivelul de calitate a guvernării, în mod obiectiv, sunt un dezastru. AUTORUL RECOMANDĂ:
Elon Musk, chemat la Paris de procurorii francezi pentru a fi audiat

Elon Musk a fost chemat de procurorii francezi. Miliardarul american trebuie să explice acuzațiile care i se aduc comportamentului utilizatorilor de pe X. Proprietarul platformei de socializare i s-a comunicat că au fost răspândite materiale cu abuz sexual împotriva minorilor. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că a fost distribuit și conținut „deepfake” cu tentă sexuală. Alături de Elon Musk a fost chemat și fostul director executiv, Linda Yaccarino, într-un caz de investigație de către o unitate de investigație a infracțiunilor cibernetice. Cel mai bogat om al lumii trebuie să acorde interviuri în mod „voluntar”. Nu este însă cert dacă Musk sau Yaccarino se vor deplasa la Paris. Un purtător de cuvânt de la X a refuzat să răspundă la întrebările publicației Associated Press. „Aceste interviuri voluntare cu directorii au scopul de a le permite să își prezinte poziția cu privire la fapte și, după caz, măsurile de conformitate pe care intenționează să le implementeze”, au declarat procurorii. „În această etapă, desfășurarea acestei anchete face parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea faptului că platforma X respectă legislația franceză, în măsura în care operează pe teritoriul național.”, au mai spus aceștia, potrivit The Guardian.