Etichetă: Z

Recrutorii de muncitori asiatici denunță noul OUG al lui Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă asiaticii pleacă ilegal din România. Ce soluție dau guvernului

O nouă Ordonanță de Urgență propusă de Guvernul Bolojan pentru reglementarea forței de muncă străine stârnește revoltă în rândul agențiilor de recrutare, care acuză transferul unei responsabilități disproporționate asupra lor în cazul în care muncitorii asiatici părăsesc ilegal țara. Premierul Ilie Bolojan (FOTO – ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO) Sancțiuni pentru agenții, deși companiile aduc singure muncitori Conform noii reglementări, Guvernul vrea să autorizeze agenții de recrutare care să preia atribuții extinse de monitorizare și gestiune a muncitorilor străini. Problema principală ridicată de specialiști este „răspunderea disproporționată”. Companiile au dreptul de a-și aduce singure angajați din țări precum Indonezia sau Nepal, cum ar fi, de exemplu, un transfer de la o filială la alta. Totuși, dacă un astfel de muncitor ajunge în România și alege ulterior să plece ilegal spre alte state UE, proiectul de OUG prevede sancționarea recrutorilor în loc să tragă la răspundere direct companiile beneficiare. Nestlers, una dintre companiile de consultanță, avertizează că acest mecanism transformă agențiile în „țapi ispășitori” pentru decizii pe care nu le pot controla. Aceștia denunță faptul că agențiile autorizate vor fi obligate să-și asume riscuri juridice și financiare imense, ceea ce va duce la creșterea tarifelor de recrutare. „Textul proiectului creează, în practică, o răspundere disproporționată pentru agențiile autorizate și pentru companiile care respectă legea. În momentul în care sancțiunile sunt severe, aplicabile rapid și fără o logică de gradualitate reală, costul conformării crește inevitabil. Iar acest cost nu rămâne la nivel teoretic. El se transferă direct în piață, în tarife, în costurile angajatorilor și, mai departe, în deciziile de investiție și dezvoltare”, a declarat Andreea Gheorghe, Managing Partner, Nestlers Group. „Modelul Bolojan” și riscul de blocaj economic Proiectul de OUG semnat de premierul Ilie Bolojan introduce filtre administrative stricte, precum „Lista ocupațiilor deficitare” și un contingent anual de lucrători. Deși Guvernul invocă nevoia de a opri migrația ilegală secundară (muncitori care folosesc România doar ca poartă de intrare în spațiul Schengen), recrutorii susțin că abordarea este una sancționară. Elena Antoneac, Managing Partner Nestlers Group, afirmă că statul tratează întreaga piață a muncii străine doar prin prisma personalului necalificat. Ea subliniază că există specialiști străini în industrii de înaltă tehnologie care vor fi blocați de aceeași birocrație rigidă. „Vedem în acest proiect o abordare care, din păcate, reduce întreaga realitate a muncii străine la o singură categorie — aceea a personalului necalificat. Da, România are nevoie de acești oameni și este bine că statul încearcă să aducă ordine într-o piață care a crescut accelerat în ultimii ani. Însă economia reală nu funcționează într-o singură cheie. Există și angajați fără studii universitare care lucrează în medii high-end, în operațiuni sofisticate, în sectoare unde competența practică este esențială. Dacă îi tratezi identic, fără diferențiere, nu reglementezi inteligent piața, ci o blochezi” Soluția propusă: Dialog și diferențiere, nu doar amenzi Recrutorii solicită Guvernului Bolojan o revizuire urgentă a textului legii. Soluția propusă de aceștia include: Diferențierea nivelurilor de calificare: Reguli mai flexibile pentru lucrătorii înalt calificați față de cei necalificați. Responsabilitate partajată: Angajatorul care beneficiază direct de munca străinului să fie cel responsabil de menținerea acestuia în legalitate, nu agenția care a facilitat actele. Flexibilitate în funcție de industrie: Legislația trebuie să permită companiilor să reacționeze rapid la contracte noi, fără piedici birocratice care pot dura luni de zile. Proiectul de OUG stabilește că, dacă numărul vizelor de muncă emise atinge limita stabilită, acesta poate fi suplimentat doar prin Hotărâre de Guvern. În lipsa unor corecții, agențiile de profil se tem că noile reguli vor transforma recrutarea legală într-o activitate mult prea riscantă. De altfel, acest lucru va încuraja indirect exact fenomenele pe care Guvernul Bolojan pretinde că vrea să le combată: munca la negru și exploatarea. Ordonanța integrală poate fi consultată AICI AUTORUL RECOMANDĂ:

Cât l-ar putea costa pe un șofer român să călătorească în Grecia cu mașina în 2026, după criza petrolieră

Criza energetică provocată de blocarea tranzitului petrolier din Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la scumpirea vacanțelor. Nu doar zborul cu avionul se va scumpi. Costul deplasării cu mașina ar putea costa chiar sute de euro. Vacanțele în Grecia, mai scumpe în 2026 Vacanțele în Grecia vor fi mult mai scumpe în vara lui 2026 după creșterea prețurilor la carburant. Nici măcar destinațiile preferate ale românilor, precum Thassos, Halkidiki sau Lefkada, recunoscute pentru prețurile mici, nu vor scăpa de marile scumpiri. Cât l-ar putea costa pe un șofer român un drum dus-întors spre Thassos PROMOTOR a calculat cât i-a putea costa pe români o deplasare de la Giurgiu până în Thassos. În România, prețul benzinei a ajuns la 1,8 euro/litru (aproape 10 lei), iar motorina a sărit peste 2 euro (11 lei).  În Bulgaria, benzina costă 1,4 euro/litru, iar motorina a ajuns să coste 1,6 euro/litrul. Grecia a fost cea mai grav afectată de criza energetică globală declanșată de Iran. Benzina costă 2 euro pe litru, iar motorina este 2,2 euro. Sursa Foto: Shutterstock Asffel, pentru a parcurge un traseu dus-întors de 650 km până în Thassos, un șofer român va trebui să scoată din buzunar: 65 de euro pentru benzină sau 75 de euro pentru motorină; 6 euro pentru taxa de pod; 15,34 de euro vinieta de Bulgaria pentru o săptămână; 20 euro taxa de autostradă din Grecia; 50 de euro de mașină și 10 euro de persoană pentru transportul cu feribotul; Total: 200 de euro. PROMOTOR a calculat că drumul cu mașina până la Lefkada ar putea fi și mai scump: ar putea ajunge până la 300 de euro. Carburant: 220 de euro benzina/240 de euro motorina; Taxa pod Giurgiu: 6 euro; Vinietă Bulgaria: 15 euro; Taxa autostradă Grecia: 45 de euro. Cât îl costa pe un român o vacanță în Atena, în 2025? În vara anului 2025, o călătorie de o săptămână la Atena cu avionul putea să ajungă la 1.100 de euro. Un sejur de o săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro. Acestea erau costurile în 2025. În 2026, după războiul dintre SUA și Iran care a declanșat cea mai gravă criză petrolieră din istorie, costurile ar putea fi aproape dublate din cauza scumpirilor la carburanți, transport și alimente. Sursa Foto: Envato/Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică

Tudor Chirilă îl torpilează pe Nicușor Dan

 Tudor Chirilă se alătură celor care critică avizarea de către Nicușor Dan a șefilor marilor parchete. Într-un amplu comentariu pe contul său de socializare, solistul trupei Vama nu ezită să-l numească pe președinte pesedist, acuzându-l de trădare. Chirilă avertizează că președintele își va pierde susținătorii cărora le-a promis o Românie onestă. De altfel, vocea artistului nu e singulară în acest sens. Așa cum a scris Gândul (Detalii AICI), decizia controversată a președintelui a declanșat un tsunami al liderilor de opinie din tabăra care l-a susținut, de la CTP la activista Angi Șerban.  ”Ați trădat valorile pe care le-ați promovat” Domnule Nicușor Dan, ieri ați devenit primul pesedist al țării. De fapt, ați devenit primul uselist al țării. Este probabil cea mai rapidă transformare a unui politician în ultimii ani. Tot ieri, prin numirile pe care le-ați acceptat la șefiile parchetelor ați comis o serie de trădări. Ați trădat așteptările celor care v-au votat și care au sperat că România onestă înseamnă instituții conduse de oameni competenți, nu de loiali ai mafiei securisto politice. Ați trădat valorile pe care le-ați promovat se pare că doar declarativ în ultimii ani: reformă instituțională, justiție independentă, justiție funcțională. Ați ignorat avizele negative față de unii dintre procurorii pe care i-ați numit, ați ignorat cu bună știință munca unor jurnaliști onești care nu de puține ori și-au făcut meseria printre intimidări și amenințări cu moartea, ați ignorat mesajele și opiniile unor profesioniști cu notorietate din justiție. După documentarul Recorder, o ofensivă mediatică fără precedent condusă de televiziuni ale condamnaților penal, suveraniști de fațadă, auriști, pesediști sau peneliști precum și gașca Savonea, expresia mafiei din justiție, s-a dezlănțuit împotriva tuturor celor care criticau sistemul de justiție. V-ați alăturat acestei ofensive ieri, fiind pe aceeași pagină cu extremiștii vopsiți în patrioți care în liniște jubilează că lucrurile merg în direcția justiției selective, aia care apără pe cine trebuie. În toată perioada de când ați preluat funcția de președinte nu v-ați folosit de instrumentele și prerogativele care v-ar fi permis să dați semnalul că promisiunile din campanie nu sunt vrăjeală ieftină. Cum ar fi să prezidați o ședință CSM, să fiți prezent într-o ședință de guvern alături de plagiatorul Marinescu, de exemplu, sau pur și simplu să comunicați că e nevoie de mult mai mult decât reciclarea unor oameni care fac parte dintr-un sistem retrograd. Aluzie străvezie la sindromul Stockholm Artistul îi atrage atenția lui Nicușor Dan că dezamăgirea pe care a produs-o cu aceste numiri va avea ca efect distanțarea susținătorilor săi, printre care se include. Poate că dumneavoastră sunteți fericit cu sindromul Stockholm și credeți că România se poate reforma cu agresorii ei. Îndrăznesc să spun că majoritatea celor care v-au votat nu vor să accepte asta. Eu, cel puțin nu vreau să accept asta. Înțeleg și că din punctul dumneavoastră de vedere considerați că liderii de opinie nu își asumă nimic și că dumneavoastră vă asumați peste 4 ani la vot. Haide să vă spun eu ce își asumă formatorii de opinie și cei care v-au votat: pierderea a încă 5 ani din viețile lor, 5 ani în care privesc cum președintele care promitea o Românie onestă acționează în sensul invers al promisiunilor de campanie. Molipsit de ”pesedism, fesenism și securism?” Bănuiesc că sesizați și singur ipocrizia propriilor declarații din care reiese că opiniile sunt bune atâta timp cât servesc un rezultat în campanie, nu? Ei bine, trist este că societatea civilă de care v-ați folosit în mod indirect a rămas pe poziții vis a vis de cum ar trebui să arate România onestă, dumneavoastră nu. Mai rămâne doar să încingeți hora unirii cu Grindeanu, Ponta, Simion, Georgescu, Antonescu și câțiva băieți mai discreți din servicii undeva într-o sală de festivități la Cotroceni după care să ne anunțați pe un ton ritos reconcilierea națională și al doilea mandat. Pesedismul, fesenismul și securismul de care se pare că v-ați molipsit așa repede, domnule Nicușor Dan, înseamnă cel mai adesea ticăloșie de cea mai joasă speță. Vă îndreptați cu viteză într-acolo. Dar, sigur, aveți ocazia să mă contraziceți prin fapte. Ieri ați ratat. Urmează SRI și SIE. AUTORUL RECOMANDĂ: Ion Cristoiu: „Sfidându-i pe TeFeLiști, Nicușor Dan și-a impus lista cu șefii de la Parchete” CTP izbucnește din nou la adresa lui Nicușor Dan: „O gargară trufașă / Și nici președinte nu e”

România înregistrează o nouă zi de prețuri negative la energia electrică. Care este producția prosumatorilor în timpul zilei

România va avea, pentru a 6-a zi consecutivă, prețuri negative la energie electrică, arată o analiză Profit.ro. Zilele senine au avut o contribuție importantă la scăderea considerabilă din timpul zilei, efect al producției pentru autoconsum al prosumatorilor. Astăzi, între orele 12-15, producătorii vor plăti furnizorii să le preia energia generată la prețuri mici, -0,64, -0,75 sau -0,01 lei/MWh, mult sub recordul anului, arată datele analizate. Duminică, de Paștele Catolic, a fost atins un preț record negativ al acestui an, -255 lei/MWh. Practic, producătorii plăteau acest preț furnizorilor, interni și externi, pentru a le prelua energia produsă în exces. De asemenea, seara, autoconsumul nedispecerizat al prosumatorilor se transformă în consum dispecerizat și urmează să urce de la 4.500 MW în intervalele orare de prânz la 7.000 MW. Potrivit prognozei Transelectrica, în ultimele zile prosumatorii au produs între orele 12-14 aproximativ 1.500 MW/h. Energia regenerabilă a acoperit 63% din consum Pentru acoperirea consumului de seară, în absența producției solare, este necesară pornirea unor capacități de producție tradiționale, ceea ce scumpește energia, media zilnică fiind una pozitivă. Ieri, producția de energie regenerabilă era de 1.436 MW, fotovoltaică în parcuri comerciale, și 2.273 MW, eoliană. Totalul de 3.709 MW în total a reușit să acopere aproximativ 63% din consumul dispecerizabil de la acea oră, de 5.851 MW. Dacă adăugăm și aproximativ 1.400 MW produși de prosumatori pentru autoconsum, rezultă că producția foto și eoliană acoperea peste 70% din consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI:  România, recordmenă într-un alt top negativ. Prețul încărcării electrice la mașini este la nivelul Austriei și dublu față de Spania Câtă energie produce zilnic un panou fotovoltaic. Iată ce influențează randamentul

România, dată din nou exemplu negativ în presa de la Budapesta. Ce spun maghiarii despre nivelul de trai al românilor

Publicația Világgazdaság analizează situația economică a României și susține că puterea de cumpărare a populației s-a redus considerabil, în timp ce Ungaria raportează creșteri semnificative și o inflație mult mai mică. Viktor Orbán | Foto – Mediafax Analiza maghiară arată că nivelul de trai din România a pierdut o zecime față de cel din Ungaria într-un singur an. Comerțul cu amănuntul scade constant de șapte luni, o situație care amintește de perioada de debut a pandemiei. În timp ce inflația României stagnează la peste 9%, Banca Națională avertizează că urmează noi scumpiri. Efectele crizei petroliere cauzate de conflictul din Iran nu a ajuns încă pe deplin la prețurile de la raft, ceea ce pune presiune suplimentară pe populație. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan Publicația identifică măsurile luate de Bolojan drept cauze principale ale degradării economice. După alegerile din 2025, autoritățile au introdus reforme dure pentru reducerea deficitului bugetar. Eliminarea plafonului la energia electrică, creșterea TVA și a accizelor au accelerat scăderea puterii de cumpărare. Jurnaliștii maghiari consideră că România plătește acum „pedeapsa” pentru faptul că a cheltuit mai mult decât a produs și a devenit astfel „codașa regiunii”. Presa maghiară pune față în față cele două țări vecine și evidențiază succesul modelului de la Budapesta. În martie 2026, Ungaria a raportat o inflație de doar 1,8%, cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Ministerul Economiei de acolo atribuie aceste rezultate majorărilor salariale, reducerilor de impozite și plafonării marjelor de profit, măsuri care au dus la o creștere a consumului cu aproape 40%. AUTORUL RECOMANDĂ: Timpul devine noua monedă de schimb. Metoda revoluționară prin care românii pot să învețe gratuit unii de la alții. Cum funcționează „schimbul de creiere” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”

Prețul carburanților din România a scăzut după intrarea în vigoare a armistițiul dintre SUA și Iran. Cât costă astăzi benzina și motorina

Rompetrol a redus joi, 9 aprilie, prețul carburanților în toate stațiile din Capitală. Un litru de benzină s-a ieftinit cu 26 de bani, iar cel de motorină cu 20 de bani. Astfel, prețul benzinei a scăzut sub 9 lei/litru în toate stațiile grupului kazah. Prețul pentru un litru de benzină în stațiile Rompetrol este de 8,94 lei/litru, iar motorina se comercializează cu 10,08 lei/litru. Astfel, prețul benzinei este cu 29 de bani mai mic decât cel al concurenței și cu 19 bani sub cel din stațiile Petrom. Totuși, prețul motorinei practicat de Rompetrol rămâne mai mare decât al altor companii precum Lukoil, MOL și OMV. Ajustarea de astăzi nu are legătură cu evenimentele din Orientul Mijlociu, ci reflectă evoluțiile anterioare ale cotațiilor internaționale și adaptarea stocurilor după revizia rafinăriei Petromidia, care și-a reluat activitatea. Prețul global al petrolului a crescut din nou Prețul global al petrolului a crescut joi dimineață, astfel că barilul de țiței Brent a ajuns la 97,35 dolari, cu 2,74% mai mult, iar West Texas Intermediate a urcat la 97,43 dolari, în creștere cu 3,2%. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor legate de menținerea armistițiului dintre SUA și Iran și de problemele de trafic prin Strâmtoarea Ormuz, rută crucială pentru transportul petrolului la nivel global. Reamintim că după 40 de zile, Iranul, SUA și Israelul au ajuns la un armistițiu, care va dura două săptămâni, timp în care navele blocate în Strâmtoarea Ormuz vor fi lăsate să plece și taxate individual. Circulația navelor s-a reluat în Strâmtoarea Ormuz încă de miercuri, după anunțul încetării focului, a anunțat Marine Traffic, o platformă specializată în monitorizarea traficului maritim la nivel global. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul

Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre

Bloomberg anunță că Banca Națională a României (BNR) va menține rata dobânzii de referință la 6,5%, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. Economiștii spun că țara noastră e pe cale să mențină cele mai ridicate rate ale dobânzii deoarece creșterea prețurilor petrolului va alimenta probabil inflația, care se apropie din nou de două cifre.  Se preconizează că creșterile bruște ale prețurilor petrolului, determinate de tensiunile din Orientul Mijlociu, vor menține presiunile inflaționiste pe tot parcursul anului. Astfel, analiștii spun că o creștere de 10% a prețurilor petrolului ar putea avea un impcat semnificativ asupra inflației anuale. Deși inflația a înregistrat o oarecare încetinire la sfârșitul anului 2025, ultimele creșteri ale prețului petrolului de la începutul anului 2026 au spulberat speranțele pentru o reducere timpurie a ratei dobânzii, analiștii anticipând o posibilă reducere abia mai târziu în cursul anului. Ce măsuri a luat Guvernul pentru plafonarea adaosului comercial Pentru a proteja puterea de cumpărare a populației și a limita impactul scumpirilor la pompă asupra restului economiei, Guvernul României a apelat la soluții de criză. Autoritățile au implementat măsuri de urgență pentru a plafona adaosurile comerciale aplicate combustibililor, o decizie care va rămâne în vigoare cel puțin până la data de 30 iunie 2026. Această intervenție administrativă vine să sprijine eforturile BNR și încearcă să pună un frâne creșterilor speculative într-un moment în care costurile logistice și de transport riscă să împingă inflația generală spre pragul de două cifre. Perspectivele creditării și contextul marilor bănci centrale În timp ce marile bănci centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Fed, și Banca Centrală Europeană, BCE, își recalibrează propriile strategii sub presiunea inflației și a contextului politic global, România se află într-o poziție solitară în regiune prin menținerea unor dobânzi extrem de mari. Speranțele analiștilor pentru o ieftinire a creditelor s-au mutat acum spre a doua jumătate a anului 2026, însă orice mișcare a BNR va depinde strict de stabilizarea prețurilor la energie. Până atunci, consumatorii și companiile din România vor trebui să gestioneze costuri de finanțare record, în timp ce autoritățile monitorizează atent piața pentru a preveni o nouă spirală a scumpirilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare

Stelian Ion, fost ministru al Justiției al USR, îl critică direct pe Nicușor Dan: Numirile de azi, o mare greșeală

Stelian Ion, fost ministru al Justiției al USR, îl critică direct pe Nicușor Dann – printr-un mesaj postat pe rețelele de socializare – după numirile de astăzi din justiție: „O mare greșeală”. Sigur, președintele a avut la dispoziție numeroase informații despre candidați și despre sistemul judiciar. Problema este: cine i le-a furnizat? Dacă aceste informații provin, cu precădere, de la oameni care au contribuit la capturarea justiției, atunci valoarea lor este discutabilă. Pe de altă parte, contează și modul în care sunt puse cap la cap aceste informații. Dreptul, deși este considerat „matematica științelor sociale”, nu este, totuși, matematică. Să ignori cu atâta ușurință avizele negative ale Secției pentru procurori din CSM nu este de bun augur. Astfel de avize au mai fost ignorate și în trecut, iar rezultatele nu au fost bune. Nu susțin că ar trebui să aibă valoare absolută, dar în acest caz erau întemeiate, iar numărul lor nu a fost deloc neglijabil. De asemenea, lipsa avizelor pentru Marius Voineag și Alex Florența echivalează, în fapt, cu avize negative. Practic, președintele a avut mai multă încredere în pesedistul Radu Marinescu, apropiat al Olguței Vasilescu, decât în procurorii din CSM. Fac precizarea că, de-a lungul anilor, Secția pentru procurori din CSM a fost, în multe rânduri, mai principială și mai corectă decât Secția pentru judecători. Să îi numești la conducerea Parchetului General și a DIICOT, chiar și în funcții de adjuncți, pe cei care au frânat lupta anticorupție și anchetele importante — pe cei care au practicat un non-combat vizibil „de la mare distanță” în parchetele pe care le-au condus — reprezintă o palmă dată propriului electorat. Mă număr și eu printre susținătorii care percep acest gest ca pe o lovitură puternică. Nu, criticile repetate formulate de Nicușor Dan la adresa celor doi nu au vizat doar lipsa unor poziționări publice privind SIIJ-ul conceput de Predoiu. Ele au fost, la momentul respectiv, pe bună dreptate, critici privind „managementul defectuos”, ceea ce înseamnă mult mai mult. Este foarte deranjant și îngrijorător faptul că președintele pare să îi subestimeze pe cei care au legătură directă cu acest domeniu și care au văzut cu ochii lor cum a fost capturată justiția. Doamna Chiriac s-a prezentat dezastruos la interviuri. Informațiile primite de mine de la persoane din sistem, pe care le consider foarte relevante, m-au convins că nu este o propunere potrivită pentru conducerea Parchetului General. În plus, Voineag o va domina — este mai abil, are o experiență diferită și o anvergură mai mare. În continuare consider că nu a procedat corect în dosarul privind violul săvârșit de episcopul de Huși. De asemenea, consider că apropierea sa de SRI Iași este prea mare. Nu a rezultat din explicațiile președintelui de ce, totuși, i-a numit adjuncți la PICCJ și DIICOT pe Voineag și Florența, mai ales în contextul în care i-a criticat în mod repetat. Argumentul că, din poziția de adjunct, nu pot conduce efectiv instituțiile și nu pot face suficient rău nu este convingător. Problema nu este doar să nu facă rău, ci să facă bine. Or, există numeroase indicii că acești oameni au practicat non-combatul. Au tras frâna de mână și nu au făcut ceea ce trebuia. Corectă respingerea candidaturii lui Grigore Julien Iacobici, dar și numirea procurorului-șef DIICOT. În cazul acestuia din urmă, semnalele indică faptul că este profesionist, un om serios, cu o prestație bună la interviuri. Nu există critici concrete care să i se poată aduce, în afară de faptul că este propus de un pesedist — iar acest lucru, singur, nu este suficient. Personal, mi-a plăcut mai mult prezentarea doamnei procuror Ioana Albani și cred că ar fi fost o opțiune mai potrivită pentru această funcție, dar nu pot formula argumente solide împotriva domnului Codrin-Horațiu Miron. Una peste alta, începând de astăzi nu mă mai pot considera, așa cum am făcut-o timp de peste 10 ani, un susținător al președintelui Nicușor Dan. Semnarea acestor decrete mă distanțează de omul politic Nicușor Dan. Nu pot și nu vreau să îmi disimulez dezamăgirea. Sigur, e o picătură într-un ocean, irelevantă electoral, dar și oceanele sunt făcute din picături. Sunt convins că a făcut o mare greșeală. Sunt convins că unele personaje toxice, dar foarte abile, au, din păcate, prea multă influență asupra președintelui. Rămâne doar susținerea politică la nivel de partid — mult mai rece și mai puțin consistentă. Și speranța, poate naivă, că timpul îi va da dreptate lui Nicușor Dan, iar eu voi mai învăța încă o lecție. Vom vedea…”, a scris Stelian Ion pe Facebook. Nicușor Dan a acceptat propunerile ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru șefiile Parchetului General, DNA și DIICOT, care i-a înaintat marți președintelui propunerile pentru șefii marilor parchete după finalizarea procedurii legale. Organizațiile civice i-au cerut președintelui Nicușor Dan să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și a lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT.

Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol

Retailul de carburanți din România este una dintre cele mai profitabile piețe, iar ultimele date publicate de ANAF confirmă acest lucru. În 2024, profitul cumulat al benzinăriilor din România a ajuns la 1,02 mld. de lei, arată o analiză realizată de Termene.ro. Doar benzinăriile OMV, Rompetrol și Mol au obținut un profit de 877 mil. lei. Chiar dacă Fiscul nu a publicat cifrele oficiale pentru 2025, analiza bilanțurilor din anul precedent arată că piața carburanților rămâne atractivă atât pentru jucătorii internaționali, cât și pentru operatorii locali. Ultimele date arată că peste 1.000 de firme au depus bilanțul pe anul 2024. Acestea au raportat o cifră de afaceri totală de 77,4 mld. lei, un sold al profitului net de 1,02 mld. lei și 12.455 de angajați. În comparație cu anul 2008, piața benzinăriilor a evoluat de la o cifră de afaceri cumulată de 20 mld. lei până la o cifră de afaceri cumulată de 77,4 mld. lei în 2024, adică o creștere de 288%. De asemenea, profitul net cumulat al benzinăriilor din România a crescut de la 178 mil. lei la aproape 1,3 mld. lei, o creștere de 625%. În același timp, profitul brut cumulat al benzinăriilor a crescut în 2024 până la 1,58 mld. lei, iar productivitatea angajaților a atins 82.194 lei/angajat. Ce profituri au înregistrat benzinăriile din România în 2024 În 2024, marile rețele de benzinării din România au înregistrat profituri substanțiale. OMV Petrom Marketing SRL a fost liderul detașat al pieței și a raportat un profit net de aproximativ 574,6 mil. lei în 2024, la o cifră de afaceri de circa 24,5 mld. lei, cu un număr de 205 angajați. De menționat este faptul că grupul deține brandurile OMV și Petrom. MOL România Petroleum Products SRL, parte a grupului maghiar MOL, a înregistrat în 2024 un profit net de circa 166,1 mil. lei, cu venituri de aproximativ 9,6 mld. lei. Rompetrol Downstream SRL a obținut în 2024 un profit net de aproximativ 136,4 mil. lei, la o cifră de afaceri de peste 13,3 mld. lei. Socar Petroleum SA, operator al rețelei de benzinării azerbaijane în România, a raportat 27,7 mil. lei profit net, în timp ce operatori intermediari precum Smart Management Invest SRL și Turist Service SRL au obținut profituri de aproximativ 13 mil. lei, respectiv 11,7 mil. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Guvernul Bolojan taie din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor ca să țină sub control împrumuturile din 2026

Ministerul Finanțelor reduce rezerva de valută de care dispune cu aproximativ 2 mld. euro, astfel încât Guvernul să se împrumute în acest an la un nivel similar cu anul trecut, de circa 265 mld. lei. Finanțele consideră că rezerva de valută a fost consolidată în ultimii ani, iar anul acesta poate fi redusă pentru a mai diminua din împrumuturile noi pe care le contractează statul, conform Profit.ro. Statul român are în acest an un necesar brut de finanțare de 278,5 mld. lei și urmează ca Ministerul Finanțelor să împrumute o sumă planificată la 265 mld. lei, similar cu anul trecut, iar autoritățile locale, aproximativ 3 mld. lei. Diferența va fi acoperită printr-o reducere cu aproximativ 2 mld. euro, 10 mld. lei, a rezervei de valută a Ministerului Finanțelor. De ce nu se mai împrumută Guvernul de la bănci Ministerul Finanțelor se folosește de resursele din rezerva de valută în loc să se împrumute de pe piața financiară atunci când consideră că băncile și investitorii cer dobânzi prea mari. De altfel, o rezervă la un nivel optim asigură statului flexibilitate pentru a evita momentele nefavorabile sau pentru a refuza mai mult timp dobânzi pe care le considera dezavantajoase. Rezerva este prevăzută în acest moment cu un nivel de până la 4 luni din necesarul brut de finanțare, deci, calculat pentru 2026, de maximum 18 mld. euro, 93 mld. lei. Guvernul are în fiecare an un necesar brut de finanțare, suma pe care trebuie să o împrumute, compus din suma pentru acoperirea deficitului bugetar și suma de care are nevoie pentru a acoperi datoria veche ce vine la plată în cursul anului. Doar împrumuturile pentru acoperirea deficitului se adaugă la soldul datoriei. Câți bani a împrumutat până acum statul român Până la mijlocul lunii trecute, Ministerul Finanțelor a acoperit aproximativ 28% din planul de finanțare prin contractarea de împrumuturi de pe piața internă și externă. De pe intern au fost împrumutate 47 mld. lei, 12,6 mld. lei prin programele Fidelis și Tezuar și 5,5 mld. lei prin plasamente private. De pe extern au fost atrase 27 mld. lei prin emisiuni de euroobligațiuni, 430 mil. euro prin plasamente private sub formă de împrumut și 210 mil. euro prin trageri de la IFI. De asemenea, pentru trimestrul II al acestui an, Ministerul Finanțelor anunță un volum indicativ cuprins între 20-25 mld. lei. În anul 2026 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 278,5 mld. lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de circa 6,2% din PIB, aproximativ 127,8 mld. lei, dar și de volumul datoriei de refinanțat în acest an, de aproximativ 150,7 mld. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan vrea din nou să se împrumute de la români. Ce dobânzi neimpozabile oferă statul Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași