Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran
Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți. Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters. Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie. Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis
Guvernul oferă sprijin financiar de Paște pentru foștii angajați ai Șantierului Naval Mangalia. Ce sumă vor încasa aceștia
Statul român intervine după falimentul Damen Mangalia și pregătește un sprijin financiar de 6 milioane de lei pentru cei peste 1.000 de români care și-au pierdut locurile de muncă. Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care fiecare fost angajat al șantierului va primi suma de 5.000 de lei. Un element inedit al acestei măsuri este eliminarea birocrației. Ajutoarele vor ajunge la oameni fără ca aceștia să depună cereri sau să treacă prin verificări la domiciliu. Plata se va face rapid, fie prin transfer bancar, fie în numerar, pentru a asigura resursele necesare familiilor înainte de Paște. Peste 1.000 de persoane în situație critică Datele de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța arată că peste 1.050 de persoane au rămas fără venituri după prăbușirea gigantului industrial. Ministerul Muncii a decis acordarea acestor sume pentru a preveni riscul de excluziune socială în zona Mangalia. Această sumă vine în completarea altor măsuri, precum plata salariilor restante din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni. Falimentul Damen Mangalia și impactul local Șantierul Naval Mangalia a intrat oficial în procedură de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare. Această decizie a anulat speranțele de atragere a unui investitor strategic și a dus la lichidarea activității. Sindicatele au atras atenția că efectele sunt dezastruoase pentru comunitatea locală, deoarece șantierul reprezenta principalul motor economic al orașului. AUTORUL RECOMANDĂ:
Comerțul cu amănuntul a scăzut cu peste 6% în luna februarie. Vânzările de produse nealimentare și carburanți sunt cele mai afectate
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, cu 6,8% ca serie brută și 6,2% ajustat sezonier, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Datele INS semnalează o deteriorarea clară a consumului populației. Scăderea este generalizată și afectează aproape toate segmentele majore de retail, cu excepția unei contracții marginale mai temperate la alimente. Declinul anual din februarie este explicat în principal de scăderile la produsele alimentare, -10,1%, carbunrați, -10,3% și alimente, băuturi și tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică „Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 7,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-10,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%)”, arată datele INS. Februarie 2026 comparativ cu ianuarie 2026 În luna februarie volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a scăzut comparativ cu luna precedentă pe ansamblu cu 0,4% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, -1,2% și la vânzările de produse nealimentare, -0,9%. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 0,6%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna februarie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 0,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, +1,2% şi la vânzările de produse nealimentare, +0,1%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,4%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 În februarie 2026, comparativ cu februarie anul trecut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o scădere pe ansamblu, cu 6,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -10,3%, vânzările de produse nealimentare, -10,1% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2026, comparativ cu luna februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 6,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare, -9,4%, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -4,3% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,8%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu avertizează că „scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul” Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei s-au mutat la graniţă
În primele ore ale zilei de miercuri, 8 aprilie, forțele Federației Ruse au atacat cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina. Atacurile au avut loc în proximitatea frontierei, în zona de nord a județului Tulcea. Două aeronave F-16 din serviciul de luptă poliție aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea. Sistemele antiaeriene au fost trecute în poziții de tragere. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat IGSU în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 3.44, un mesaj RO-ALERT. Sistemele radar au monitorizat un grup de 17 ținte aeriene care au evoluat în zona de frontieră, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 5.10. Forțele Ministerului Apărării Naționale rămân în continuare vigilente, menținând măsurile de supraveghere și coordonare necesare pentru protejarea populației și a teritoriului național, transmite MApN, prin purtătorul de cuvânt col. Daniel Nistor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ucraina ignoră cererile aliaților. Principalul terminal petrolier al Rusiei de la Marea Neagră a luat foc, în urma unui atac cu drone RO-Alert noaptea trecută. O dronă rusească a fost spulberată de ucraineni şi deviată 4 km, pe teritoriul românesc
Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit în ședință marți, 7 aprilie, a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an. În cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din acest an, BNR a menținut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valtuă ale instituțiilor de credit. Potrivit comunicatului transmis de BNR, deciziile vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, instituția a anunțat că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să folosească instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”. BNR avertizează că rata anuală a inflației va crește Consiliul de administraţie al BNR a transmis că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai mari decât cele prevăzute anterior. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”. Analiştii consideră că scenariul unor scăderi de dobânzi, aşteptate iniţial pentru vara acestui an, devine tot mai incert, iar unii economişti împing acum aceste ajustări abia spre 2027. În acelaşi timp, dacă tensiunile din Iran persistă şi strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, preţurile la carburanţi ar putea rămâne ridicate, cu efecte în lanţ asupra inflaţiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
Trump anunță un armistițiu de două săptămâni în care SUA nu vor mai ataca Iranul, după ce a amenințat cu distrugerea completă
Cu puțin timp înainte să expire ultimatumul impus de Trump asupra Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, președintele american a anunțat, printr-o postare pe Truth Social, prelungirea termenului cu încă două săptămâni, la insistențele Pakistanului. „Pe baza conversațiilor cu prim-ministrul Shehbaz Sharif și mareșalul Asim Munir din Pakistan, în care mi-au cerut să amân forța distructivă trimisă în această seară către Iran și sub rezerva acceptării de către Republica Islamică Iran a DESCHIDERII COMPLETE, IMEDIATE și ÎN SIGURANȚĂ a Strâmtorii Hormuz, sunt de acord să suspend bombardamentul și atacul Iranului pentru o perioadă de două săptămâni. Aceasta va fi o ÎNCETARE a FOCULUI între două părți! Motivul pentru care facem acest lucru este că am îndeplinit și am depășit deja toate obiectivele militare și suntem foarte aproape de un Acord definitiv privind PACEA pe termen lung cu Iranul și PACEA în Orientul Mijlociu. Am primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului și credem că este o bază fezabilă pentru negocieri. Aproape toate punctele de dispută anterioare au fost convenite între Statele Unite și Iran, dar o perioadă de două săptămâni va permite finalizarea și încheierea Acordului. În numele Statelor Unite ale Americii, în calitate de președinte și reprezentând, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, este o onoare ca această problemă pe termen lung să fie aproape de rezolvare. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Donald Trump pe Truth Scocial. Donald Trump a luat marți seara decizia de a suspenda bombardamentele planificate asupra infrastructurii civile din Iran. Suspendarea atacurilor este condiționată de acceptul Teheranului de a deschide „complet, imediat și sigur” Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru transportul global de petrol, gaze și îngrășăminte. Anunțul lui Trump a venit cu doar o oră înainte de expirarea ultimatumului extrem de dur, în care președintele SUA a amenințat că, în lipsa unei decizii pozitive din partea Teheranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, „o întreagă civilizație va muri în această noapte”. Decizia a fost luată în urma propunerii de încetare a focului venite din partea prim-ministrului pakistanez, Shehbaz Sharif, care a acționat ca mediator încă de la începuturile conflictului. Planurile de atac, care au fost suspendate, vizau în principal, așa cum a anunțat Trump în repetate rânduri, infrastructura energetică iraniană, rețeaua electrică, dar și poduri. Deși campania militară care a început la sfârșitul lunii februarie a dus la distrugerea a mii de ținte militare, Trump a avertizat că atacurile asupra infrastructurii civile ar „trimite Iranul înapoi în Epoca de Piatră”. Recomandările autorului: Pe ultima sută de metri, Pakistanul îi cere lui Donald Trump să prelungească ultimatumul pentru Iran cu două săptămâni Emmanuel Macron anunță eliberarea a doi cetățeni francezi după 3 ani și jumătate de detenție în Iran. Cine sunt Cécile Kohler și Jacques Paris Care sunt planurile ascunse ale Beijingului. China închide zone vaste din spațiul său aerian fără explicații pentru 40 de zile
Motivul uluitor pentru care Bill Gates angajează oameni leneși
În 2026, căutarea unui loc de muncă a devenit aproape o „misiune imposibilă”, iar concedierile au luat amploare din cauza inteligenței artificiale. Nimeni nu și-ar trece „leneș” în CV ca punct forte. Însă, unul dintre cei mai bogați oameni din lume este în căutare de persoane „leneșe”. Chiar pentru cele mai dificile sarcini ale companiei Microsoft! De ce Bill Gates preferă angajații „leneși”? Bill Gates consideră că „lenea” este trăsătura care îl face pe un angajat valoros în fața unei sarcini complexe, potrivit El Economista. „Eu aleg o persoană leneșă pentru a face o muncă dificilă, deoarece ea va găsi o cale ușoară de a o realiza.” Miliardarul susține că o persoană „leneșă” va refuza să depună mai mult efort decât este necesar și caută în mod instinctiv drumul „cel mai scurt” către soluție. Angajații „leneși” sunt mai eficienți decât cei „harnici” Când un angajat „leneș” primește o sarcină dificilă”, el are ca prim impuls să nu muncească mai mult, ci să gândească diferit. El va încerca să elimine pașii inutili și va căuta să simplifice procesele complicate. Va căuta să ajungă la soluție cu minimum efort. Nu efortul, ci rezultatul contează Din această cauză managerii nu mai evaluează angajații după numărul de ore petrecute la birou, ci după calitatea rezultatelor. Bill Gates consideră că oamenii „leneși” au o formă de gândire strategică pentru a găsi soluția mai rapid. Un programator „leneș” nu va scrie de 10 ori același cod. Va crea un instrument pentru a optimiza și automatiza procesul. „Efortul mare nu garantează rezultate mari. Uneori, cel mai scurt drum este și cel mai bun”, crede miliardarul. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Avertismentul oamenilor de afaceri pentru părinți: Pregătiți-vă copiii pentru revoluția AI. Cine nu ține pasul, va pierde trenul
Hagi, devastat de moartea legendarului antrenor Mircea Lucescu
Gheorghe Hagi a postat un mesaj emoționant pe rețelele de socializare, după dispariția legendarului antrenor Mircea Lucescu. Hagi, cuvinte emoționante după decesul lui Lucescu ”Regele” a transmis că ”Il Luce” i-a dat încredere la început de carieră și i-a fost atât mentor, cât și profesor. Hagi a transmis că România a pierdut o personalitate a fotbalului mondial. Foto: prosport ”Astăzi ne-a părăsit una din cele mai mari legende ale fotbalului românesc, o personalitate a fotbalului mondial care ne-a făcut mândri în fiecare moment al vieții sale. Mi-a dat încredere la început de drum și mi-a deschis calea către marea performanță. Mi-a fost mai mult decât antrenor, mi-a fost mentor, profesor, un om care a crezut în mine și o parte importantă din ceea ce am devenit în fotbal i se datorează. Mulțumesc pentru tot, nea Mircea! Mereu în inima mea! Condoleanțe familiei”, a scris Hagi, pe pagina sa de Facebook. Ultima apariție publică a lui Mircea Lucescu, înainte de a ajunge pe patul de spital Ultima sa apariție publică, înainte de a ajunge pe patul de spital, fusese la conferința de presă a ultimului meci din cariera pe banca de antrenor. Mai exact, la partida Turcia-România, din 26 martie 2026, contând pentru barajul privind calificarea la Campionatul Mondial de Fotbal din acest an. Tricolorii au pierdut acel meci, cu 0-1, printr-un gol marcat de Ferdi Kadioglu și, astfel, au ratat șansa de a lupta pentru un loc la Campionatul Mondial, turneu la care naționala noastră nu a mai fost din 1998, de acum 28 de ani. Atunci, Mircea Lucescu a spus că la faza golului Turciei a greșit fundașul Andrei Rațiu și că jucătorii săi meritau să ajungă la Mondial pentru că gazdele de pe Beșiktaș Park nu au dominat categoric meciul.
Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului. Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol
Cum a răspuns Administrația Trump la invitația președintelui Nicușor Dan de a participa la Summit-ul B9 din București
Președintele Nicușor Dan a oferit, marți, mai multe detalii despre scrisoarea oficială transmisă de Statele Unite. Prin aceasta, Administrația Trump a confirmat primirea invitației la Summit-ul B9 și a mulțumit României pentru colaborarea militară. Presedintele Romaniei, Nicusor Dan, sustine declaratii de presa in timpul unei vizite la Centrul de mari arsi din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Pius Brinzeu din Timisoara, marti, 7 aprilie 2026. EMANUEL TITUS ILIESI / MEDIAFAX FOTO Invitația, direcționată către Secretarul de Stat al SUA Referitor la Summit-ul B9 din luna mai, care va avea loc la București, președintele Nicușor Dan a menționat că invitația oficială a fost direcționată către Secretarul de Stat al SUA. „Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9.” Întrebat cine l-ar putea înlocui pe Trump dacă acesta nu ajunge, președintele a evitat să dea un răspuns clar. „În ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost trimisă către secretarul de stat… N-aș vrea să avansez acum, o să vedem”, a spus Nicușor Dan. Mulțumiri pentru bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii Nicușor Dan a transmis și faptul că Administrația Trump ne-a mulțumit pentru accesul primit la bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii. „Ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicilor și soldaților americani la Baza Kogăliceanu și la Baza de la Câmpia Turzii”, a declarat președintele. Ultimul summit B9 a fost la Vilnius în iunie anul trecut. Nicușor Dan a spus că, foarte probabil toți șefii de stat respectiv de guvern din formatul B9 plus țările nordice vor fi prezenți la summitul de la București. Tot astăzi, președintele Nicușor Dan a clarificat poziția României în ceea ce privește implicarea în securizarea Strâmtorii Ormuz. România face parte din coaliția internațională, dar nu va intra în conflict. El a exclus orice fel de participare la vreo operațiune cât timp ostilitățile continuă.