România, peste Ungaria la nivelul de trai, arată datele europene. Unde se situează țara noastră în comparație cu vecinii
Rezultatele preliminare pentru 2025, publicate de Eurostat, arată că România este la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare față de media Uniunii Europene. Datele europene mai arată că Ungaria este sub noi la nivelul de trai, în timp ce Grecia și Bulgaria sunt codașele Uniunii Europene. Indicatorul PIB per capita, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, ajustează produsul intern brut pentru diferențele de prețuri între țări și oferă o perspectivă mai realistă a nivelului de trai și a puterii de cumpărare efective a locuitorilor. Acesta a variat între 68% din media UE în Grecia și Bulgaria și 239% în Luxemburg. În 2025, media UE s-a situat la aproximativ 41.600 de euro în termeni de putere de cumpărare, un punct de referință comun în funcție de care sunt evaluate toate statele membre. În 2025, au fost observate diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare. Datele preliminare arată că Polonia se situează la 81% din media UE, în timp ce Ungaria este sub țara noastră cu aproximativ 76% din media UE. Grecia și Bulgaria au cele mai scăzute niveluri din UE, de aproximativ 68%. Luxemburg și Irlanda domină clasamentul Luxemburg are de departe cel mai ridicat PIB per capita dintre toate cele 27 de state și se situează cu 139% peste media UE. Acest lucru este explicat parțial de faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie la PIB, fără să facă însă parte din populația rezidentă a țării. Irlanda se situează pe locul al doilea, cu un nivel de 137% peste media Uniunii Europene. Nivelul ridicat al PIB-ului per capita din Irlanda poate fi explicat în parte prin prezenţa unor mari companii multinaţionale care deţin proprietate intelectuală. Podiumul este completat de Țările de Jos și Danemarca, fiecare cu un PIB per capita cu peste 20% peste medie. De asemenea, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda sunt state care depășesc media europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: ROMÂNIA a depășit Polonia la PIB per capita. „Suntem de mult peste Ungaria, Croația sau Grecia” O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale
Rafila iese la rampă în scandalul vaccinurilor. Ce acuzații îi aduce lui Vlad Voiculescu și USR
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, iese la rampă în scandalul vaccinurilor. Politicianul social-democrat îl acuză pe Vlad Voiculescu că se acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public și că fuge de responsabilitate în condițiile în care contractele și memorandumurile ar fi semnate de membri ai USR. Alexandru Rafila spune că „minciuna dăunează grav sănătății” și susține că România a fost pusă într-o situație imposibilă din cauza deciziilor luate de doctorul Ioana Mihăilă, pe care Vlad Voiculescu o acoperă cu afirmații neadevărate. Acesta susține că Voiculescu fuge de responsabilitate și încearcă să lege situația de el și de echipa Ministerului Sănătății. „Pe lângă incapacitatea de a-și asuma propriile greșeli sau pe cele ale colegei de partid, dr. Ioana Mihăilă, care au aruncat România într-o situație imposibilă, aceea de a fi nevoită să achiziționeze 39 de milioane de doze de vaccin COVID de care nu aveam nevoie, domnul Vlad Voiculescu se tot acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public. Domnul Voiculescu fuge de orice responsabilitate și încearcă să lege situația pe care chiar reprezentantii USR au creat-o de mine și de echipa Ministerului Sănătății”. Acesta mai spune că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, a reușit să renegocieze contractele astfel încât să vândă 7,5 milioane de doze de vaccin, ceea ce ar fi diminuat pierderile României cu aproximativ 150 de milioane de euro. „În realitate, în limitele competențelor legale, am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7.5 milioane de doze, ceea ce a redus pierderea României cu circa 150 de milioane de euro”. „Ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională” De asemenea, Rafila îl provoacă pe Voiculescu să clarifice dacă negocierile ar fi fost posibile în condițiile legale existente. În același timp fostul ministru ridică întrebări legate de implicarea USR în semnarea memorandumurilor și a contractelor aferente achiziției vaccinurilor. „Poate dl. Vlad Voiculescu să răspundă dacă o renegociere ar fi fost posibilă, având în vedere limitările legale care nu ne permit să plătim pentru ceva ce nu primim? Și, în aceste condiții, cât ar fi avut România de plătit? Dacă USR nu a avut nicio legătură cu această achiziție, de ce apare numele doamnei Ioana Mihăilă pe memorandum? Depășește orice limită a înțelegerii să fiu considerat vinovat pentru faptul că nu am „reparat” greșeala făcută de guvernul Cîțu și, implicit, de ministrul Sănătății din acele momente, doamna Mihăilă, prin semnarea unui contract. Cu alte cuvinte, ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională riguroasă a situației, fără să se consulte cu specialiștii în sănătate publică si tot ei mă acuză că nu am renegociat acel contract”. Rafila susține că Voiculescu evită consecințele propriilor decizii Social-democratul mai spune că afirmațiile lui Vlad Voiculescu fac parte dintr-o „manevră de evitare a consecințelor propriilor decizii” și îl inivită să prezinte organelor de cercetare penală așa-zisele dovezi pe care susține că le deține. În final, Alexandru Rafila spune că este „degradant” să fie acuzat pentru că nu ar fi reparat decizii luate anterior și respinge acuzațiile care i-au fost aduse în spațiul public. „Afirmațiile dlui Voiculescu fac parte, cu siguranță, dintr-o manevră de evitare a consecințelor propriilor decizii. «Discuțiile» pe care le invocă, astazi, într-o nouă postare, nu au avut loc niciodată, întrucât nu corespund profilului meu moral și profesional. Dacă deține dovezi în acest sens, îl invit să le prezinte organelor de cercetare penală, nu să lanseze informații false în spațiul public, așa cum s-a obișnuit. Este degradant pentru un parlamentar europen și consilier onorific al Președintelui României să recurgă la asemenea tactici, în care moralitatea și adevărul lipsesc cu desăvârșire”.
Cui aparțin resursele naturale ale Lunii. Ce bogății impresionante are
De când ultimul astronaut a pus piciorul pe Lună în 1972, cursa spațială pentru explorarea acesteia și-a schimbat direcția: țările văd acum satelitul ca pe un teritoriu virgin care poate fi exploatat și o destinație pentru viitoare baze permanente. Fără reglementări clare care să stabilească limite, întrebarea cine poate păstra și ce anume rămâne fără răspuns, scrie El Diario. Dominația americană asupra colonizării și explorării Lunare a fost mult timp un monopol. Cursa spre Lună din secolul al XX-lea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică a fost descrisă drept „un accident istoric”, după cum afirma profesorul Gerard J. Degroot de la Departamentul de Istorie Modernă al Universității St. Andrews din Scoția, în cartea sa Dark Side of the Moon. Acest lucru a fost un câmp de luptă politic. Scopul americanilor era să ajungă pe Lună înaintea sovieticilor și, pentru o scurtă perioadă, banii nu au mai contat. Odată ce obiectivul a fost atins, nu exista niciun răspuns la simpla întrebare: „Acum ce facem?” În ultimii 12 ani, acest monopol a fost amenințat. Statele Unite, care încearcă să reînvie și să continue gloria misiunilor Apollo, și Rusia, căreia i s-a alăturat doi giganți: China și India. India a intrat în istorie în august 2023, atuncicând sonda Chandrayaan-3 a aterizat pe polul sud Lunar, încă neexplorat. Modulul de aterizare conține un rover, un robot cu roți, dotat cu instrumente de observare științifică. Acolo, în umbra craterelor sale enorme, se află apă înghețată, infirmând convingerea că Luna este o planetă uscată și complet deshidratată. Performanța a plasat India pe locul patru, demonstrându-i capacitatea tehnologică de a ateriza o navă spațială pe satelit. La rândul ei, China a avut un program Lunar robust încă de la aprobarea sa în 2004. Viteza cu care chinezii continuă să obțină succes este o chestiune discrete. Totodată, secretul tradițional al autorităților chineze oferă un grad convenabil de discreție în marea de informații din lumea rețelelor de socializare. Chiar și așa, multe instituții media americane urmăresc cu îngrijorare progresul constant al Chinei și hotărârea fermă de a-și plasa eroii naționali acolo, precum și planurile pentru o bază lunară permanentă. Dar unele surse confirmă că, în cadrul NASA, aceste realizări tehnologice nu sunt un motiv de alarmă, însă este recunoscut faptul că Statele Unite sunt angajate într-o nouă cursă spațială cu China. De la explorare, la exploatare Noua cursă spațială depășește cu mult motivațiile politice sau rivalitatea internațională. În secolul XXI, Luna a devenit o țintă mai rezonabilă, având în vedere planul ambițios de a ajunge în cele din urmă pe Marte. De ce? Laboratorul de Propulsie cu Jet (JPL) din Pasadena, California, afirmă că satelitul conține trei elemente fundamentale care îl fac extrem de util pentru explorarea spațiului și, probabil, pentru explorarea altor lumi. Prima comoară este apa. Luna nu conține apă lichidă, însă are suficientă apă înghețată pentru a umple 240.000 de piscine de dimensiuni olimpice, conform unor estimări conservatoare ale Societății Planetare. Apa este esențială pentru susținerea culturilor agricole și alimentare în afara Pământului și pentru fabricarea combustibilului. Și este foarte probabil ca aceste cantități estimate să fie mult mai mari, întrucât ar putea exista gheață subterană nedetectată dincolo de raza de acțiune a radarelor actuale ale sondelor. A doua comoară este heliul-3, care stârnește dezbateri. Heliul-3 este un izotop al heliului. Daca folosesti heliul-3 acest combustibil ideal, pentru a reuși fuziunea nucleară. Dacă este fuzionat cu deuteriu, un izotop stabilizat cu hidrogen, produce fuziunea curată, fără deșeuri radioactive, și o cantitate fabuloasă de energie. A treia comoară pe care o deține Luna sunt metalele de pământuri rare. Există 15 dintre ele pe Lună, alături de scandiu și ytriu, care sunt utilizate în mod obișnuit în fabricarea componentelor electronice pentru telefoane mobile, tablete și computere. 90% din furnizarea acestor metale rare provine din China. Și într-un context internațional turbulent, gigantul asiatic susține că are rezerve doar pentru 15 sau 20 de ani. În deceniul Lunii, ce semnifică un steag american, rusesc, chinezesc sau japonez plantat pe suprafața lunară? Cui aparține satelitul Pământului? Frans G. von der Dunk, profesor de drept spațial și membru al programului de telecomunicații cibernetice de la Universitatea din Nebraska-Lincoln, a spus: „Întregii umanități. Și dacă vreți să fiți mai preciși, tuturor țărilor la un loc. Este foarte clar în articolele I și II ale Tratatului privind spațiul cosmic din 1967. Tratatul respectiv a furnizat întregul cadru juridic pentru toate activitățile spațiale, inclusiv cele de pe Lună, și afectează toate țările care călătoresc în spațiu.” Este posibil ca cineva să revendice o porțiune a Lunii? Este posibil ca cineva să revendice o porțiune a Lunii? „Nu. Niciun stat nu poate deține o anumită locație pe Lună. În plus, nicio persoană sau companie nu poate revendica o astfel de proprietate, chiar dacă includem unele dintre rapoartele false despre vânzarea de parcele de teren pe Lună. Nici faptul de a fi primul care ajunge într-un anumit loc nu ar fi eligibil.” Dar, dimensiunea zonei de exploatare și durata unei astfel de licențe ar trebui stabilite. În ce privește preocuparea agențiilor spațiale care discută despre exploatarea resurselor minerale ale Lunii, expertul răspunde, potrivit sursei citate: „Știu sigur că da. Nici exploatarea resurselor de pe Lună, nici contaminarea nu sunt reglementate în mod specific de Tratatul privind spațiul cosmic. Dacă ne întoarcem în timp, este ceva ce nimeni nu a prevăzut; nu a fost pe nicio agendă politică sau economică.” Autorul recomandă: Misiunea Artemis II continuă. NASA a dat undă verde ca echipajul să părăsească orbita Pământului și să se îndrepte spre Lună
Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece
Una din componentele cheie ale bogăției naționale, terenurile agricole, se înstrăinează pe zi ce trece. Străinii cumpără pe bandă rulantă teren agricol în România. Investiția în terenuri agricole, mai ales cele arabile, pare un activ profitabil. S-a ajuns ca cifre impresionate de sute de mii de hectare să ajungă în portofolii deținute de alte țări, și asta doar la nivel de persoane fizice. Datele despre terenurile deținute de persoane juridice străine sunt secrete. În același timp, țări vecine precum Polonia și Ungaria, dar și alte țări europene reglementează foarte strict accesul străinilor la terenurile agricole, considerându-le o resursă strategică națională. În doar 4 ani, suprafața agricolă deținută de străini a crescut cu 33% Chiar și în plină criză economică gobală, străinii continuă să cumpere teren agricol în România. Compania daneză FirstFarms A/S, de exemplu, își consolidează poziția pe piața agricolă din România. A anunțat, acum câteva zile, noi investiții pentru 2026. Danezii sunt interesați în mod special de achiziția de terenuri agricole dotate cu sisteme de irigații funcționale, notează economica.net. FOTO – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock În prezent, compania exploatează aproximativ 7.400 de hectare în România. Dintre acestea, peste 5.100 de hectare sunt în proprietate, plasând danezii printre investitorii străini majori din sectorul agricol local. Acest trend al achiziției de terenuri de către cetăţenii străini datează de mai mulți ani. De subliniat că, în doar 4 ani, suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%. Însă, datele privind investitorii persoane juridice nu sunt furnizate de autorități. Persoanele juridice străine care au cumpărat teren sunt un mister Instituția vizată, Agenţia Naţională de Cadastru, susține însă că nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. În țara noastră, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hectare de teren, o suprafaţă echivalentă cu două oraşe mari precum Timişoara sau Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, arată o analiză ZF pe baza datelor Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are însă date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. 0,27% din terenul nostru agricol este deţinut de străini persoane fizice Acum 5 ani, în anul 2021, străinii dețineau în România 21.050 de hectare în total. Acum,cifrele arată o expansiune accelerată, datorată inclusiv accesului mai facil la resursele funciare, care conturează un fel de oraş „invizibil“, potrivit ZF. În total, în România sunt 13,4 milioane de imobile şi 10,6 milioane de hectare cu categoria de folosinţă „teren agricol“. Din această cifre, 33.940 de imobile sunt deţinute de cetăţeni străini, alături de 28.363 de hectare. Practic, 0,27% din terenul agricol românesc este deţinut de străini pe persoană fizică, mai arată datele de la ANCPI. Ungaria interzice prin Constituție cumpărarea de teren, văzut ca „avere națională” Ungaria este unul dintre cele mai ferme exemple din Uniunea Europeană referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor sale. Constituția și legislația subsecventă din țara vecină definesc terenul agricol drept „avere națională”. În consecință, străinii nu pot cumpăra teren agricol. Inclusiv cetățenii UE pot achiziționa doar dacă îndeplinesc condiții stricte: rezidență, activitate agricolă reală, limite de suprafață și control administrativ sever. Scopul acestor restricții este evident: blocarea speculei și păstrarea pământului în proprietatea maghiară. Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Marton Monus/-/dpa Polonia – control prin autorizații și drept de preempțiune Un alt caz relevant este Polonia. Proaspăt intrată în G20, țara cu un PIB care a depășit în 2025 un trilion de dolari permite achizițiile doar în cazuri excepționale, cu aprobări guvernamentale. Statul are drept de preempțiune, dând prioritate fermierilor locali. De notat că piața agricolă poloneză este atent monitorizată pentru a preveni concentrarea terenurilor în portofolii externe și intrarea masivă a capitalului străin. Președintele Karol Nawrocki este un mare susținător al prorprietății statului. Foto: Profimedia Germania și Austria pot bloca vânzările excesive În Germania, – mult timp cea mai bogată țară europeană -, autoritățile regionale au dreptul de a bloca vânzările care duc la speculă sau concentrare excesivă. Și Austria aplică un sistem similar nemților. Astfel, fiecare land are competența de a aproba sau refuza tranzacțiile, care implică criterii de interes public și echilibru rural, potrivit Revista-ferma. Elveția interzice aproape complet achizițiile de terenuri Alte țări din nordul Europei precum Danemarca sau Norvegia, dar și Elveția, care nu e membră UE, condiționează achizițiile de terenuri de statutul de rezidență al solicitantului în țara respectivă, precum și de cunoștințe de agricultură sau legături cu acest domeniu. Norvegia pune condiții stricte pentru achiziția de terenuri / sursa foto: Profimedia Elveția interzice aproape complet străinilor să cumpere teren agricol. Norvegia permite statului să blocheze vânzările considerate că ar pune în pericol interesul național. România vede terenurile ca pe o marfă, nu ca pe un bun strategic Prin simpla comparația a legislației, se poate observa imediat că țara noastră este una dintre cele mai permisive piețe de teren agricol la nivel european. Astfel, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu vede în terenul agricol o resursă strategică, ci pur și simplu o marfă inclusă în mecanismul pieței libere ca oricare alta. Sursa acestei situații paradoxale are legătură, în ceea ce privește România, cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă, cu toate că și Ungaria și Polonia sunt membre depline UE, acestea au avut grijă să reglementeze strict accesul străinilor la resursa agricolă. De la aderarea la UE, țara noastră a dat acces neîngrădit la cumpărare După expirarea perioadelor de tranziție post-aderare la UE, România le-a permis cetățenilor străini și entităților juridice străine să cumpere teren agricol, mai scrie sursa citată anterior. Deși Legea nr. 17/2014 a introdus mecanisme precum dreptul de preempțiune, condiții de rezidență sau obligația de a desfășura activitate agricolă, aceste bariere sunt relativ ușor de ocolit prin firme, structuri juridice sau intermediari. În consecință, sute de mii de hectare de teren agricol sunt controlate de investitori străini sau fonduri internaționale. Ca efect direct, prețul pământului a crescut peste capacitatea fermierilor români. Concentrarea terenurilor a accelerat. Micii agricultori sunt tot mai
Călin Georgescu, mesaj în noapte, după ridicarea controlului judiciar: Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu
Călin Georgescu a postat la miezul nopții un prim mesaj după ce instanța a deciz, vineri, ridicarea controlului judiciar într-unul din dosarele care îl vizează. Gândul a scris aici despre ridicarea măsurii preventive care îl viza pe fostul candidat le prezidențiale. „Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu, nu ca pe o biruință omenească. O rază din bucuria Învierii celei de obște. A rodit jertfa noastră: a celor care ați venit săptămână de săptămână cu flori și tricolor la București și apoi la Buftea, pe ploaie, ger, vânt sau arșiță, și a celor care nu ați putut fi fizic alături de noi, dar care ne-ați sprijinit prin rugăciune, post și gânduri bune, fiecare după puterea sa. Le mulțumesc și celor care, în felul lor, ne-au pus la încercare. În acest timp am înțeles că, dincolo de încercări, suntem chemați să ne regăsim cu toții într-un ideal comun: credința și binele poporului român”, a scris Călin Georgescu pe pagina sa de Facebook. Redăm mai jos integral mesajul publicat de Călin Georgescu: Dragii mei, Mare este Numele Sfintei Treimi! Cu smerenie și recunoștință am trăit astăzi o mângâiere pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o în ajunul Sărbătorii Învierii lui Lazăr. Primim acest pas înainte ca pe o lucrare a lui Dumnezeu, nu ca pe o biruință omenească. O rază din bucuria Învierii celei de obște. A rodit jertfa noastră: a celor care ați venit săptămână de săptămână cu flori și tricolor la București și apoi la Buftea, pe ploaie, ger, vânt sau arșiță, și a celor care nu ați putut fi fizic alături de noi, dar care ne-ați sprijinit prin rugăciune, post și gânduri bune, fiecare după puterea sa. Le mulțumesc și celor care, în felul lor, ne-au pus la încercare. În acest timp am înțeles că, dincolo de încercări, suntem chemați să ne regăsim cu toții într-un ideal comun: credința și binele poporului român. Toți, deopotrivă, suntem parte și rost din lucrare. În săptămâna care urmează să rămânem uniți în post, rugăciune și dragoste pentru aproapele nostru, cu nădejdea ca Sfânta Înviere să ne regăsească un pic mai aproape de Dumnezeu… Cu dragoste, niciodată îndeajuns, Călin Georgescu. Georgescu scapă de control judiciar după mai bine de un an Măsura controlului judiciar pentru Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, a fost instituită în februarie 2025, în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. Trimiterea sa în judecată a avut loc pe 2 iulie, fiind acuzat că a promovat în spațiul public cultul unor persoane responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și idei sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată, prin cinci acte materiale. În paralel, Georgescu este judecat și într-un alt dosar, unde este acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat. În această cauză, procurorii urmează să decidă dacă mențin trimiterea în judecată, cu excluderea anumitor declarații conform hotărârii judecătorilor, sau dacă vor relua ancheta.
Guvernul Bolojan vrea din nou să se împrumute de la români. Ce dobânzi neimpozabile oferă statul
Ministerul Finanțelor lansează nouă ediție TEZAUR cu dobânzi neimpozabile de până la 7,50% pe an. Subscrierile sunt de peste 7,75 miliarde lei în primul trimestru din 2026. Anunțul oficial a fost făcut vineri. Astfel, în perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată. Programul TEZAUR se bucură de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depășit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumă considerabilă care reflectă încrederea românilor în acest instrument de economisire, anunță Finanțele. Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat Între 6 aprilie 2026 – 6 mai 2026, prin platforma Ghișeul.ro; Între 6 aprilie 2026 – 7 mai 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online; Între 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului; Între 6 aprilie 2026 – 7 mai 2026 în mediul urban și 6 aprilie 2026 – 6 mai 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A. Avantajele investiției în Programul TEZAUR Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A. Reamintim că începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță. Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal. Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos: Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader. Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii. Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari. Validați și salvați documentul PDF inteligent. Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul „Depunere formulare” de pe același site. După încărcarea cu succes a documentului, transferul sumelor se va procesa în cel mai scurt timp posibil. Consultare ghid. Recomandarea autorului: Bolojan îți cere bani împrumut, dar riști să îți dea înapoi mai puțini, că ți-i mănâncă inflația. Guvernul a scos la vânzare titluri de stat cu dobândă care va fi înghițită de creșterea prețurilor
Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat
Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020. El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc, va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19
Sindicatul angajaților din TVR acuză represalii din partea directorului Adriana Săftoiu după dezvăluirile din Gândul. Plata salariilor ar fi fost oprită: Nu meritați!
Un adevărat scandal a izbucnit în spațiul public, după ce Gândul a scos la iveală că Adriana Săftoiu, șefa TVR, a făcut cumpărături în valoare de peste 11.000 de lei, cu un card de protocol al instituției pe care o conduce. Ce a cumpărat Adriana Săftoiu din bani publici. Gândul are facturile În istoricul tranzacțiilor făcute de Adriana Săftoiu cu cardul de protocol al instituției pe care o conduce figurează două achiziții, în aceeași lună, februarie, la diferență de 3 zile. Sumele variază între 236 de lei și 706 lei. Un total de aproape 1.000 de lei. Nu știm ce a cumpărat PDG-ul TVR, dar „raftturile” lui Pătraru sunt pline de cafea, ceaiuri vinuri și alte produse așa cum figurează pe platforma on-line. Pare ca produsele au trecut de controlul calității. O luna mai târziu Săftoiu decidea să-l readucă pe Patraru la TVR. Produse, în mare parte comestibile, a cumpărat din abundență Adriana Săftoiu, din decembrie anul trecut pana în luna martie a acestui an. Burgeri, mâncare vietnameza și mese de protocol de tot felul. Totalul de cheltuieli „de protocol” se apropie de 11.000 de lei. Sumele pentru mese variază de la 100 de lei până la peste 500 de lei. Inclusiv bacșișul pentru chelneri l-a trecut tot pe cheltuiala instituției. Pe istoricul cardului apar chiar și retrageri de numerar făcute de Săftoiu. Adriana Săftoiu a avut o primă reacție după dezvăluirile Gândul. Aceasta a declarat că nu a folosit cardul de protocol al instituției în nume personal și susține că se folosește de acel card pentru diverse cumpărături, dar că nu ea este cea care a gestionat achizițiile, conform știripesurse.ro. Săftoiu mărturisește că ea obișnuiește să mănânce la cantina instituției. „Nu îl am la mine, l-am lăsat la cabinet să fie folosit atunci când este nevoie. Se folosește pentru protocol, atunci când sunt invitați. Am cerut și eu la departamentul economic să văd valoarea cardului. Am văzut că au ales burgări vegetarieni. Nu știu să vă spun exact unde au fost folosiți. S-au folosit în interiorul televiziunii, la fel cum și în cadrul Consiliului de Administrație la finalul ședințelor există un protocol. Aici aleg eu de cele mai multe ori chiar cantina televiziunii”, a declarat Adriana Săftoiu, pentru știripesurse. AUTORUL RECOMANDĂ
Pe un clujean îl caută întreg Guvernul Bolojan să-l angajeze după ce a făcut în 2 ore un soft mai bun pentru ANAF decât a făcut statul în ani de zile
Un IT-ist din Cluj-Napoca a demonstrat că este mai priceput decât autoritățile române, după ce a construit, în numai două ore, o versiune alternativă a platformei ANAF demoanaf.ro. Acesta a fost, ulterior, contactat de vicepremier, ministrul Economiei și conducerea Fiscului, iar portalul construit de acesta a generat discuții aprinse. Antreprenorul în IT, Daniel Tamaș, din Cluj – Napoca, a ajuns rapid în atenția celor mai de sus oameni din Guvern și Finanțe, după ce a construit în doar două ore, un portal alternativ la ANAF, care este mult mai eficient. Clujeanul a dovedit autorităților că cetățenii pot avea parte de servicii profesioniste, dacă există pricepere și bunăvoință. Clujeanul, care a construit o platformă concurentă la ANAF în numai 2 ore, contactat urgent de vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Finanțelor Cum au decurs discuțiile dintre IT-istul clujean și vicepremierul Oana Gheorghiu Clujeanul a declarat că a fost contactat de vicepremierul Oana Gheorghiu, oficiali din Ministerul Finanțelor Alexandru Nazare și reprezentanți ai ANAF Cluj. „De dimineață, am avut o primă surpriză și anume ocazia să povestesc cu doamnele Oana Gheorghiu, viceprim-ministru, și Mădălina Marcu, secretar de stat, cărora le mulțumesc pentru deschidere și viziune. Ulterior chiar cu membrii din conducerea ANAF la Cluj și în final, acum pe seară, cu Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, căruia de asemenea îi mulțumesc pentru deschidere”, a declarat acesta, pe social-media. Clujeanul, care a construit o platformă concurentă la ANAF în numai 2 ore, contactat urgent de vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Finanțelor „M-am săturat să aud explicații de ce nu se poate, când de fapt se poate” Daniel Tamaș a precizat că a construit platforma ca o reacție la birocrația din cadrul instituțiilor statului. „Am construit azi în 2 ore un portal ANAF modern. Cu date reale. Funcțional. Mobile-first. Rapid. Nu pentru că e treaba mea — ci pentru că m-am săturat să aud explicații de ce nu se poate, când de fapt se poate. Sau că se poate, dar trebuie 492 de comisii și neasumări”, a afirmat Daniel Tamaș. „Anaf.ro pică exact atunci când ai nevoie să depui o declarație” Acesta a explicat și care sunt beneficiile portalului creat de el, în comparație cu cel oficial al ANAF. „anaf.ro se încarcă în 10-15 secunde, are URL-uri din 2003, nu funcționează pe mobil și pică fix când ai nevoie să depui o declarație. demoanaf.ro ia exact aceleași date publice (API-urile ANAF, BNR) și le servește într-o interfață modernă, rapidă și accesibilă. Verificare CUI, curs valutar, calendar fiscal, validare e-Factura, coduri CAEN, IBAN-uri trezorerie — totul sub 2 secunde”, a argumentat IT-istul. „Costul e ridicol de mic. Singurul lucru care lipsește e voința” Clujeanul a subliniat că intenția sa nu a fost aceea de a critica, ci de a demonstra, concret, că lucrurile pot fi făcute mult mai bine. „Nu e o critică. E o invitație deschisă: uite cum ar putea arăta. Tehnologia există. Costul e ridicol de mic. Singurul lucru care lipsește e voința. Proiectul e independent, și nu e afiliat cu ANAF sau Ministerul Finanțelor. Doar un cetățean care construiește lucruri și care crede că merităm servicii digitale la standarde europene”, a mai adăugat acesta. FOTO: Facebook Recomandarea autorului: Saci de aur confiscați de ANAF de la casele de amanet. Inspectorii au vizat și casele de schimb valutar. Câte zeci de milioane de lei au confiscat Procurorii DNA au găsit în casa șefului Autoritatății Rutiere Române 350.000 de euro. Cristian Anton a fost reținut ANAF scoate la licitație un Ferrari F430 Spider. Care este prețul de pornire și ce dotări are bolidul
Ion Cristoiu: PSD nu vrea prăbușirea Coaliției. Vrea aceeași Coaliție cu un alt premier de la PNL
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre faptul că PSD nu vrea prăbușirea Coaliției, ci vrea un alt premier de la PNL. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Deci hai să spune ce se întâmplă așa de fapt. Unu, Partidul Social Democrat nu vrea prăbușirea Coaliției. Da? El vrea aceeași Coaliție cu un alt premier, chiar de la PNL.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre faptul că PSD nu vrea prăbușirea Coaliției, ci vrea un alt premier de la PNL. Acesta face o comparație cu momentul alegerilor din decembrie 2024. Unde, Partidul Social Democrat a ieșit pe primul loc. Jurnalistul explică cum la acel timp fostul președinte, Klaus Iohannis, a format majoritar Guvernul PSD, pe locul doi PNL și pe locul trei USR. „Păi acum am trecut, hai să ne… Deci hai să spune ce se întâmplă așa de fapt. Unu, Partidul Social Democrat nu vrea prăbușirea Coaliției. Da? El vrea aceeași Coaliție cu un alt premier, chiar de la PNL. Pentru că, repet acum la tine, deci am zis și în pastilă și zic. În decembrie 2024 poporul român la votat pe Călin Georgescu. Deci o parte a politici. Așa a votat el. Călin Georgescu în primul tu, în al doilea tur îl votau tot pe Călin Georgescu. Și la alegerile parlamentare PSD… Locul doi AUR. Da? Când a venit Klaus Iohannis totuși, fie-i numele lăudat în decembrie 2024. Nu? A a format un guvern PSD, că el câștigase. Pe locul trei s-a clasat un PNL și pe locul patru USR. Nu știu cât are 7% ?”, a declarat jurnalistul.