Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Dezvăluire Bloomberg despre România! 1 miliard de euro a cheltuit BNR pentru stabilizarea monedei numai în luna martie
Publicația Bloomberg relatează că România a cheltuit aproximativ 1 miliard de euro pentru a-și susține moneda națională în contextul declinului global din luna martie. Banca Națională a României a cheltuit în luna martie peste 1 miliard de euro (aproximativ 1,2 miliarde de dolari) pentru a proteja moneda națională de presiunile generate de turbulențele de pe piețele globale, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte masuri. În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, spune publicația. Autorul recomandă: Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei Ipocrizia lui Bolojan. Premierul a spus într-un interviu că stă într-un apartament modest „de 65 de mp”, când de fapt locuiește în fosta vilă a lui Băsescu, de câteva sute de metri pătrați. Vilă în care Bolojan a locuit ilegal, până i-a schimbat destinația printr-o hotărâre de guvern secretă
Ipocrizia lui Bolojan. Premierul a spus într-un interviu că stă într-un apartament modest de 65 de mp”
Prezent la un interviu, Ilie Bolojan a fost întrebat ce ține în cutiile de pantofi, aluzie la dosarul lui Cristian Anton și la mita găsită de procurori în cutiile de pantofi. Replica lui Bolojan nu s-a lăsat așteptată, dar, surpriză, a fost o replică manipulatoare, menită să inducă opinia publică în eroare. Ilie Bolojan: „În apartamentul meu de 65 mp de la bloc nu ai mult loc pentru pantofi, mai ales dacă ai și cărți”, a spus Bolojan la EuropaFM. Fără nicio tresărire, Bolojan practic s-a folosit de moment pentru a da un răspuns populist și neadevărat. Premierul României a fost implicat încă de la preluarea mandatului într-un scandal imobiliar. Locuiește de luni bune nu într-un apartament de „65mp, de la bloc”, ci în uriașa vilă de protocol a RAAPPS, din exclusivista zona a capitalei, Primăverii, în casa fostului președinte, Traian Băsescu. Vila din Nikolai Gogol are aproximativ 300 de metri pătrați plus curte, departe de suprafața modesta asupra căruia insistă Bolojan, într-un exces de falsă modestie. Mai mult, așa cum Gândul dezvăluia în octombrie anul trecut Bolojan a locuit ilegal în vilă, pentru că aceasta avea un regim special în cadrul RAAPPS. Era destinată exclusiv foștilor șefi de stat. În data de 23 octombrie, Bolojan i-a schimbat destinația, printr-o hotărâre de guvern ținută la secret, astfel încât sa între în legalitate. Bolojan nu a lămurit niciodată acest abuz pe care l-a comis. Și Bolojan și purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Ene Dogioiu, au fugit mereu de întrebările Gândul pe aceasta tema. La data la care Bolojan schimba încadrarea imobilului, 23 octombrie 2025, Gândul o confrunta pe Dogioiu cu abuzul șefului sau. Dogioiu, fără răspuns la întrebarea Gândul Întrebată de reporterul Gândul despre această hotărâre de guvern, purtătoarea de cuvânt a refuzat să răspundă. De menționat că hotărârile de guvern clasificate au un regim secret/nepublic. Gândul: Vă rog să ne mai precizați și dacă pe agenda ședinței de astăzi a existat o hotărâre de guvern prin care s-a schimbat destinația unei vile de protocol din strada Gogol? Ioana Dogioiu: Agenda publică a ședinței de guvern ați avut-o la dispoziție. Ce e pe agenda publică a ședinței de guvern, ați avut la dispoziție. La patru luni distanță de la acest moment neelucidat încă, Bolojan induce opinia publica în eroare, spunând ca locuiește într-un apartament de 65 de mp. În declarația de avere figurează, ce-i drept, un apartament cu aceasta suprafață, dobândit în 2008., Doar că apartamentul se află în Oradea și nu are cum să servească drept reședință actuală a premierului, de vreme ce acesta stă în București, în uriașa vilă din Gogol, pe care a dobândit-o ilegal. AUTORUL RECOMANDĂ:
Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică”
Șeful Agenției Internaționale de Energie, Fatih Birol, a avertizat că, în luna aprilie, multe țări vor fi nevoite să recurgă la raționalizare energetică, din cauza accentuării crizei de petrol, pe fondul războiului dintre Iran și SUA. Acesta a precizat că lipsa motorinei reprezintă o problemă în Asia și este posibil ca și Europa să fie afectată. notează myind.net. În paralel, premierul României a anunțat că țara noastră a limitat exportul de motorină și că ar urma să scadă acciza pentru acest tip de combustibil. Criza enregiei la nivel global s-ar putea accentua în luna aprilie, din cauza războiului dintre Statele Unite și Iran, care continuă să afecteze rezervele de petrol la nivel global, a transmis Șeful Agenției Internaționale de Energie, Fatih Birol. Acesta este de părere că multe țări vor recurge la raționalizare energetică, peste doar câteva săptămâni, când efectele crizei combustibilului va fi resimțită major. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Șeful Agenției Internaționale de Energie avertizează asupra creșterii inflației De la declanșarea crizei de petrol, șeful Agenției Internaționale de Energie a mai propus, ca măsură de economisire a rezervelor globale, munca de acasă și reducerea vitezei, în cazul șoferilor, dar și evitarea utilizării obiectelor de uz casnic, cum ar fi cuptorul. Acesta a explicat că, în luna martie, impactul real al conflictului din Orientul Mijlociu asupra rezervelor de petrol, a fost parțial întârziat, deoarece mai multe transporturi de petrol și gaze naturale trecuseră prin Strâmtoarea Ormuz, înaintea escaladării conflictului. În luna aprilie, importurile vor scădea dramatic, avertizează Fatih Birol. „În luna aprilie nu vom mai avea nimic. Scăderea importului de petrol va fi de două ori mai mică decât în luna martie. Vor fi afectate și transporturile de gaze de gaz natural lichefiat. Această situație se va reflecta în inflație. Va opri evoluția economică în multe state, în special cele cu o economie care se află încă în dezvoltare. Multe state vor apela la raționalizarea energetică”, a declarat Fatih Birol. Situația rezervelor de gaz natural ar fi mai grave decât la începutul războiului din Ucraina Șeful Agenției Internaționale de Energie a subliniat că rezervele de gaz natural lichefiat au fost foarte afectate, în urma blocării Strâmtoarei Ormuz de către Teheran, ca ripostă la ofensiva Statelor Unite și Israelului. Acesta a precizat că situația gazului natural este mai gravă decât la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, când rezervele au fost reduse simțitor. „Cea mai mare problemă este lipsa motorinei. Ar putea afecta și Europa” Fatih Birol a declarat că va elibera mai mult petrol din rezervele globale, însă a precizat că lipsa carburanților diesel și al combustibilului pentru avioane a început să se facă simțită în Asia. Această situație va cuprinde, în scurt, timp și Europa, a mai precizat expertul. „Cea mai mare problemă de astăzi este lipsa combustibilului pentru avioane și a motorinei. Acestea sunt principalele provocări și le vedem deja în Asia, dar în curând, în aprilie sau poate la începutul lunii mai, vor ajunge și în Europa”, a mai adăugat șeful AIE. România limitează exportul de motorină În România, premierul Ilie Bolojan a anunțat, recent, la Digi 24, că România va limita exporturile la motorină, potrivit șefului Executivului. „Am intervenit pentru a limita exporturile de motorină și țiței și am prelungit schemele de sprijin pentru transportatori. Pentru că ne apropiem de o zonă de platou și deja vedem unde s-au oprit prețurile, pe de o parte ne propunem ca acolo unde e posibil să intervenim”, a mai spus Bolojan, porrivit sursei citate. Bolojan a anunțat că ar urma să scadă prețul motorinei De asemenea, șeful Executivului ar urma să scadă acciza la motorină, însă nu a anunțat cu cât va fi redus acest tarif. „Vom reduce în perioada următoare valoarea accizei din preţul combustibilului, în aşa fel încât să ajutăm cumpărătorii să achiziționeze combustibil mai ieftin. În primul rând ne vom concentra pe motorină”, a declarat prim-ministrul. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Guvernul Bolojan inventează “compensarea voluntară” pentru prețurile la pompă. Ce presupune Ce face statul cu averea încasată din criza carburanților? Economist: Să vină cu măsuri complementare, menite să ajute categoriile defavorizate Ședința coaliției s-a încheiat. Nicio măsură pentru reducerea prețului carburanților
Peștele din Nistru este periculos?
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina
Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, după declarațiile lui Trump privind NATO: Nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă
Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, spune că o eventuală retragere a SUA din NATO nu ar fi un câștig pentru Washington, ci ar însemna pierderea rețelei de alianțe, cel mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are în lume. Acesta menționează, de asemenea, că România a fost prinsă în cel mai prost moment, relatează Mediafax. Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”. „Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării. Acesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”. Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor. Pierde doar Europa sau și SUA? Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. El crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește. „Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor. Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor. Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”. Mihai Fifor acuză ”mascarada” pusă la cale de Iohannis Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii „Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai
Valentin Stan: Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă iranienii nu sunt de acord cu cererile americanilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Strâmtoare Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă Iranul nu e de acord cu cerințele SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Atât micuțul Rubio, cât și micuțul Trump, cât și micuțul Hegseth au spus așa… Patru, șase săptămâni. Suntem abia la sfârșitul lunii. Da, și în 2 săptămâni forțele americane pentru desant vor fi concentrate în zonă. Peste 2 săptămâni am spus că să încheie această cimilitură. Ai înțeles? Cum se încheie? Ori cum spune Trump, se stinge lumina în Iran, ori vorbim de Strâmtoarea Trump. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă Iranul nu e de acord cu cerințele SUA. Acesta a început prin a spune că Rubio, Trump și Hegseth au anunțat că între patru și șase săptămâni va dura războiul. Istoricul amintește că în curând se termină luna. Acesta susține că ar mai fi 2 săptămâni în care forțele americane se vor concentra pe zona Orientului Mijlociu. Mergând pe firul administrației americane, Stan susține că în maxim 2 săptămâni războiul din Iran se va termina. Acesta se leagă și de o declarație făcută de Trump. Istoricul susține că dacă nu vor merge lucrurile conform planului americanilor, Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump. Atât micuțul Rubio, cât și micuțul Trump, cât și micuțul Hegseth au spus așa… Patru, șase săptămâni. Suntem abia la sfârșitul lunii. Da, și în 2 săptămâni forțele americane pentru desant vor fi concentrate în zonă. Cam pe atunci se va încheia această cimilitură. Adică în maximum 2 săptămâni. Atenție, ai auzit cum i-a spus Trump Strâmtorii Ormuz? Peste 2 săptămâni am spus că se încheie această cimilitură. Ai înțeles? Cum se încheie? Ori cum spune Trump, se stinge lumina în Iran, ori vorbim de Strâmtoarea Trump.
Premierul Australiei estimează cât ar putea dura criza petrolieră și dă recomandări populației: Deplasați-vă la muncă cu trenul sau autobuzul
Anthony Albanese i-a îndemnat pe australienii de rând să nu mai folosească în exces carburanții pe fondul crizei petroliere din Strâmtoarea Ormuz. „Dacă poți să iei trenul, autobuzul sau tramvaiul pentru a merge la muncă, fă-o”, a spus premierul australian. Premierul a anunțat că au fost adoptate noi legi în Parlamentul Australian pentru a plafona taxa pe carburanți timp de trei luni. Premierul Australiei: Criza ar putea dura „luni” Anthony Albanese a precizat că Australia ar putea trece printr-o criză energetică ce ar putea dura câteva „luni”. „Realitatea este că șocurile economice cauzate de acest război vor fi cu noi pentru câteva luni”, a adăugat șeful guvernului australian. ULTIMA ORĂ Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat 00:29 MISIUNE SPAȚIALĂ 🚨 2 ore până la marea lansare NASA spre Lună. Urmărește live pe Gândul evenimentul istoric 23:23 Recent, premierul australian (din Partidul Laburist) a celebrat Paștele Evreiesc alături de evreii din Australia. El a anunțat că toți angajații de 18-20 de ani vor fi plătiți cu salarii de anajați obișnuiți. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată „soluție populistă”
Misiune imposibilă pentru cei care vor să participe la licitațiile ANAF. Vezi cât e de greu să-ți faci un cont pe platformă și care sunt pașii până la comorile statului
Agenția Națională de Administrare Fiscală, împreună cu Ministerul Finanțelor au lansat platforma digitală „eLicitațiiANAF”, destinată vânzării bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea privată a statului. Practic, ANAF a lansat un magazin virtual unde sunt listate mașini, bijuterii scumpe, ceasuri de lux, apartamente sau alte active confiscate ori asupra cărora s-a pus sechestru. Fiscul se laudă că site-ul a avut 14 milioane de accesări în primele 24 de ore de la lansare, iar Gândul a încercat să parcurgă toți pașii necesari pentru înscrierea la o licitație și a descoperit că, dincolo de entuziasmul uriaș, platforma ridică obstacole serioase prin care statul se faultează de unul singur. Promisiunea ANAF versus realitatea din platformă Platforma, așa cum o prezintă ANAF, funcționează în două etape. Bunurile sunt mai întâi listate pentru 30 de zile într-o categorie numită „Publicitate bunuri”. După aceste zile urmează desfășurarea licitației în care cei interesați pot lăsa online oferte pentru fiecare bun care intră în această etapă. Deși mecanismul prezentat de ANAF pare extrem de simplu, în practică, bătaia cea mai mare de cap o oferă tocmai crearea unui cont de utilizator. Orice persoană interesată de un produs listat pe platformă este nevoită să-și creeze un cont, dar nu unul simplu cu username, parolă și e-mail, ci un cont creat prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), sistemul digital al ANAF care vine la pachet cu propriile proceduri birocratice. Câți pași trebuie să urmeze un utilizator ca să-și creeze un cont În realitate, înscrierea pe platformă presupune parcurgerea unui traseu digital cu mai multe etape decât s-ar aștepta majoritatea celor interesați. Aceștia sunt nevoiți să acceseze mai întâi site-ul ANAF, apoi secțiunea „Servicii Online” din meniul principal și opțiunea „Înregistrare utilizatori”. În noua pagină, utilizatorul urmează să dea click pe butonul din secțiunea Spațiul Privat Virtual (SPV), iar din cadranul numit „Persoane Fizice” urmează să aleagă butonul „Înregistrare utilizatori persoane fizice”. În continuare, într-o nouă fereastră deschisă, utilizatorul trebuie să aleagă opțiunea „Înregistrare cu parolă în nume propriu”. În ultima etapă, se va deschide un formular care necesită completarea cu datele personale, dar există posibilitatea ca numele de utilizator ales să fie deja înregistrat de altcineva, caz în care platforma va afișa o eroare și o sugestie de modificare. Dacă username-ul este în regulă, urmează ca ANAF să trimită un cod pe e-mail care trebuie introdus în platformă împreună cu un alt cod de securitate. După crearea contului, urmează înregistrarea pentru validarea identității, iar utilizatorul trebuie să acceseze un nou link primit pe e-mail. Aici va fi nevoit să selecteze manual, pe rând, fiecare județ și fiecare zi în care are disponibilitate. După alegerea datei și orei, utilizatorul este nevoit să se prezinte online pe un nou link trimis pe e-mail. Mai mult decât atât, contul nu devine activ pe loc. După trimiterea datelor, urmează o perioadă de verificare din partea autorităților, care poate dura de la câteva ore până la câteva zile, în funcție de volumul solicitărilor. Abia după confirmare, utilizatorul poate depune garanția de participare și se poate înscrie efectiv la licitații. Cât trebuie să scoți din buzunar ca să participi la o licitație Procesul nu se termină aici pentru cei interesați să liciteze. După obținerea unui cont pe platformă, utilizatorii trebuie să plătească taxa de participare pentru fiecare bun la care vor să depună o ofertă. Taxa de participare este 10% din prețul de pornire al produsului. De exemplu, dacă cineva vrea să liciteze pentru un ceas Rolex de 110.000 lei, atunci trebuie să plătească un avans de 11.000 de lei către ANAF. În cazul în care licitația nu este câștigată, utilizatorul urmează să primească înapoi banii în cont după 5 zile. În cazul în care licitația este câștigată, dar utilizatorul decide că nu mai vrea bunul respectiv, taxa de participare se reține. Cum a prezentat ANAF platforma de licitații Înainte de a ajunge la licitație, fiecare bun trece printr-o perioadă de publicitate de 30 de zile, în care este vizibil pe platformă. În această fereastră, cei interesați pot vedea detaliile, pot solicita o vizionare, care se face în prezența unui funcționar ANAF și se pot familiariza cu produsul. Abia după ce expiră cele 30 de zile, obiectul intră automat în secțiunea de licitație. Odată intrat în secțiunea „Explorați licitațiile”, respectivul bun este listat pentru o perioadă de 5, 7 sau 10 zile, în funcție de valoarea estimată. În această perioadă, participanții se înscriu, plătesc taxa de participare și depun oferte. De fiecare dată când cineva face o ofertă mai mare, ceilalți participanți sunt notificați automat și pot să își reînoiască oferta. După câștigarea licitației, bunul poate fi achitat prin trei modalități de plată: card bancar online, transfer bancar prin orice metodă electronică sau mandat poștal. În cazul bunurilor sechestrate pentru datorii fiscale, câștigătorul licitației poate achita prețul fie integral, fie în rate. Deși platforma ar trebui să accelereze vânzarea bunurilor confiscate, în practică, procedurile complicate și timpii de așteptare riscă să țină departe exact publicul de care statul are nevoie pentru a-și valorifica aceste active. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF lansează o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate. Ce reguli trebuie să respecte românii interesați ANAF scoate la licitație un Ferrari F430 Spider. Care este prețul de pornire și ce dotări are bolidul Scandal la ANAF înainte de lansarea eLicitații: sute de bunuri dispărute, inclusiv 200 de mașini care ar fi trebuit sechestrate
Noul ambasador SUA a vizitat trupele din Baza Mihail Kogălniceanu
Ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, a vizitat Baza Mihail Kogălniceanu de la Constanţa. Acesta l-a cunoscut şi pe locţiitorul comandantului Diviziei a 3-a Infanterie din Armata SUA, col. Timothy Gatlin. În timpul vizitei, a fost informat despre rolul strategic al bazei în securitatea regională. Ambasadorul s-a întâlnit atât cu personalul american, cât și cu cel român, dislocat la bază. Darryl Nirenberg a fost primit de mai mulţi oficiali ai Armatei SUA, dislocaţi la Kogălniceanu, cât şi de români. Vizita a avut loc în contextul împlinirii a 29 de ani de parteneriat strategic solid între SUA și România. Diplomatul a fost însoţit de atașatul pentru apărare al SUA, colonelul Robert Kammerer, de atașatul Armatei SUA, locotenent-colonelul Andrew Rember, și de purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA, Emily Zeeberg. În timpul vizitei, ambasadorul american a exprimat profunda apreciere pentru angajamentul comun față de apărarea colectivă în regiunea Mării Negre. „A fost o prioritate pentru mine să vizitez trupele noastre de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la scurt timp după sosirea mea în România. În numele președintelui Trump, sunt mândru să transmit cea mai profundă recunoștință bărbaților și femeilor care își fac datoria, în fiecare zi, pentru a menține America puternică și în siguranță”, a declarat ambasadorul Darryl Nirenberg. Ambasadorul a mulțumit României pentru găzduirea trupelor SUA și NATO, afirmând: „Contribuțiile active ale României la securitatea regională fac toate statele NATO mai puternice.” Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu rămâne un centru-cheie pentru instruirea comună, coordonarea operațională și pregătirea aliaților, reflectând cooperarea militară strânsă dintre Statele Unite, România și aliații NATO. Vizita ambasadorului Nirenberg subliniază angajamentul continuu al ambelor țări de a consolida relațiile bilaterale și de a avansa obiectivele comune de securitate, în cadrul Alianței NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI: Reprezentanții AUR s-au întâlnit cu Darryl Nirenberg, noul ambasador SUA la Bucureşti. Ce mesaj au transmis pe rețelele de socializare Primul interviu al noului ambasador SUA la București: „Parteneriatul strategic cu România nu a fost niciodată mai puternic”