Se dezbate legalizarea prostituției în România. Câte țări din Europa au prostituția legalizată
În Parlamentul României, a fost dezbătut din nou, un proiect de lege care propune legalizarea și reglementarea serviciilor sexuale contra cost. Inițiativa legislativă a primit marți un nou Aviz Negativ, dar este urmărită în continuare scoaterea fenomenului din economia subterană și fiscalizarea sa. Prostituția ar putea deveni o sursă de venit pentru bugetul României, la fel ca în cazul altor țări europene, dar Parlamentul respinge din nou ideea legalizării. Astfel, țara noastră nu reușește să fiscalizeze o industrie care oricum alimentează economia subterană. În România, prostituția a fost incriminată după venirea regimului comunist și a fost dezincriminată abia după anul 2000. Potrivit Codului Penal din 2014, prostituția a devenit contravenție în loc de infracțiune și sancționată cu amendă. Proiectul propus de deputatul PNL, Ion Iordache, nu este prima astfel de inițiativă din ultimii ani. O altă tentativă de legalizare a serviciilor de natură sexuală a fost respinsă de Parlamentul României în 2011, inițiatorul de la acel moment fiind Silviu Prigoană. Chiar dacă a declanțat opoziții de fiecare dată, în special din partea bisericii Ortodoxe Române, legea prostituției, așa cum a mai fost denumită, are ca scop instituirea unui cadru juridic în care serviciile sexuale să fie prestate legal de persoane fizice autorizate care ar urma să plătească taxe, impozite și contribuții sociale. Mai mult decât atât, spațiile ar trebui să păstreze distanța față de școli, biserici și parcuri, iar controalele medicale periodice, inclusiv pentru bolile cu transmitere sexuală ale lucrătorilor, ar deveni și ele obligatorii. „Instituirea unui cadru juridic care reglementează desfășurarea activităților de natură sexuală ar urmări în principal: protejarea sănătăţii fizice şi psihice, a integrităţii şi a demnităţii persoanelor care desfăşoară activităţi de natură sexuală; prevenirea şi combaterea exploatării sexuale, a abuzului, a constrângerii şi a traficului de persoane în legătură cu aceste activităţi; asigurarea exercitării activităţilor de natură sexuală în condiţii de legalitate şi asigurarea unui cadru fiscal transparent pentru veniturile obținute din activităţile reglementate prin prezenta lege”. Ce încasări ar avea bugetul României dacă prostituția ar fi legală În România, fenomenul există, chiar dacă este practicat „la negru” și alimentează economia subterană. De altfel, în Nota de fundamentare a proiectului de lege, veniturile la buget din impozitarea prostituției sunt estimate la aproximativ 150 de milioane de lei anual. Aceste venituri ar proveni din taxarea activității autorizate și ar contribui la bugetul de stat fără să genereze cheltuieli majore suplimentare însă, lipsa legalizării nu aduce niciun leu la bugetul statului. Dacă aruncăm o privire spre restul statelor Europene, este clar că nu există un model unic. Unele state au ales să legalizeze, să reglementeze prostituția și să o trateze ca pe o activitate economică. În țări precum Germania, Olanda sau Austria, există bordeluri autorizate, controale medicale și obligații fiscale. Aici, ideea de bază este simplă: dacă fenomenul există oricum, este mai mai sigur să fie adus în legalitate, monitorizat și fiscalizat. În aceste state, autoritățile susțin că reglementarea ajută la reducerea criminalității și la protejarea lucrătorilor sexuali. La polul opus se află modelul nordic, adoptat de țări precum Suedia sau Franța. În aceste state prostituția nu este incriminată pentru cei care o practică, dar este pedepsită pentru clienți. Logica acestui sistem este de a reduce cererea și, implicit, fenomenul. În tot acest timp, România rămâne un simplu spectator în fața abuzurilor. Cu câți bani contribuie prostituția la bugetele altor state europene Germania se remarcă drept cea mai mare piață legală din lume, cu venituri estimate la aproximativ 16 miliarde de euro anual. Din aceste venituri, gradul de fiscalizare este de aproximativ 5%, astfel că statul obține aproximativ 200-500 de milioane de euro pe an din această industrie. În plus, legalizarea completă și infrastructura dezvoltată, inclusiv bordelurile de mari dimensiuni, au transformat industria într-un adevărat sector economic. În Olanda, unde prostituția este legală și reglementată, veniturile directe sunt estimate la aproximativ 840 de milioane de euro pe an. În cazul acestui stat, gradul de fiscalizare este cuprins între 10 și 15%, astfel că bugetul de stat se îmbogățește cu câteva sute de milioane de euro. Cele mai recente date arată că bugetul de stat al Olandei a încasat aproximativ 100 milioane de euro din activitățile sexuale. În cazul altor state europene, precum Austria și Belgia, deși prostituția este legală, nu există cifre oficiale, iar o parte semnificativă din câștiguri rămâne „neobservată”. Astfel, experiența europeană demonstrează că inudstria nu poate fi „albită” complet, dar arată că o parte din banii obținuți pot fi aduși în fiscalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Sănătății nu ar vota legalizarea prostituției: „Înainte de toate, ar trebui să protejăm minorii exploatați sexual” Nou aviz negativ la Legea Prostituţiei. Proiectul iniţiat de liberalul Ion Iordache are deja cinci comisii împotrivă Partidul lui Marine Le Pen vrea să redeschidă bordelurile din Franța, pe modelul de la 1946. Cum ar fi schimbată legea prostituției
Victor Ponta: USR-ul trebuie să-și găsească în permanență dușmani pentru că nu știu ce să facă cu o țară
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cum USR-ul caută mereu dușmani pentru că nu sunt capabili să conducă țara. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Următoarea lor țintă… Eu le-am zis foștilor mei colegi magistrați, anul trecut, pe vremea asta, le-am zis zic vedeți că voi sunteți… Ei nu sunt în stare să gestionez o țară, să o ducă țara bine. Și atunci trebuie să identifice un dușman. De obicei dușmanul era PSD-ul, dar acuma că sunt cu PSD la guvernare…” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cum USR-ul caută mereu dușmani pentru că nu sunt în stare să conducă țara. Acesta a început prin a spune că USR-ul a depus un proiect de lege pentru ca primarii să nu mai primească pensii. Politicianul susține că s-a opus acestei inițiative. I s-ar fi spus că va trece neobservată legea, deci este inutil să se împotrivească. Ponta susține că acest partid nu este capabil să conducă. În căutarea de dușmani, PSD-ul a fost mereu în fruntea listei, adaugă acesta. „Ei numai asta pun. Ei nu vor independență. Hai să îți spun alta. Au făcut un proiect de lege… USR-ul a depus la Camera Deputaților un proiect în care au spus să nu le mai dăm pensii deloc la primari, că ei nu prea au primari. Și Fritz bănuiesc că are pensie din Germania. Nu le mai dai… O lege a pensiilor primarilor, s-o abrogăm. Și eu le-am zis celor de la PSD: ce tare, când vine la vot, ca să o pocnim? Să le dăm, să arăt că-mi apăr primarii? Da, ba nu vine la vot. Cum nu vine la vot? Nu vine la vot. Păi și ce facem cu ea? Cum, nu ne apărăm primarii? Că și eu… PSD-ul are cei mai mulți primari. Trece tacit. Cum să treacă, mă? Cum să lase PSD-ul să treacă tacit o inițiativă a USR-ului care omoară pe primarii noștri? Asta e. Și mă uitam, zic, mă, dar ce ne ține? Dar de ce nu vorbiți tare, în primul rând? Adică ce credeți… Următoarea lor țintă… Eu le-am zis foștilor mei colegi magistrați, anul trecut, pe vremea asta, le-am zis zic vedeți că voi sunteți… Genul lor de putere user-ist, legionar, comunist, PCR-ul, ei trebuie să… Ei nu sunt în stare să gestioneze o țară, să o ducă țara bine. Și atunci trebuie să identifice un dușman. De obicei dușmanul era PSD-ul, dar acuma că sunt cu PSD la guvernare… Cât să-l bați pe PSD? E greu, tot îi cari pumni, ăla stă acolo, încasează, nu zice nimic…”, a explicat politicianul.
Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în februarie 2026, cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 668,718 miliarde lei. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut depozitele au crescut cu 6,7% (-2,4% în termeni reali), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). BNR anunță că depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,6% în totatul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și au depășit 458,781 miliarde lei. De asemenea, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,4% față de luna ianuarie, până la 270,218 miliarde lei și cu 6,7% (-2,4% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Și depozitele în lei ale altor sectoare au crescut cu 1% față de luna anterioară până la aproape 188,563 miliarde lei, iar raportat la februarie 2025 au înregistrat un avans de 1,7% (-7% în termeni reali). Sursa: Banca Națională a României Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, care reprezintă 31,4% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,5% față de luna ianuarie și au ajuns până la nivelul de 209,936 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie a anului anterior, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). De asemenea, depozitele în valută ale gospodăriilor, exprimate în lei, au rămas neschimbate față de luna precedentă și au consemnat o creștere marginală de doar 0,02%, până la 142,726 miliarde lei. Raportat la aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator a fost de 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 449,017 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în februarie 2026 cu 0,6% faţă de ianuarie 2026, până la nivelul de 449,017 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,2% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (-2,3% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei (-5,2% în termeni reali) şi cu 14,2% a componentei în valută exprimată în lei (11,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Sursa: Banca Națională a României RECOMANDAREA AUTORULUI: În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme. Depozitele în lei au crescut în decembrie 2025 până la 266,626 miliarde lei Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
Victor Ponta: Fiica mea este singurul român din istorie care a fost alungată dintr-un consulat
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Victor Ponta a vorbit despre cazul fiicei sale, despre care spune acesta că ar fi fost exclusă dintr-un grup de români evacuați din Dubai, în urma pornirii ostilităților în Orientul Mijlociu, la ordinul ministrei de externe, Oana Țoiu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta susține că nu ar fi fost nevoie de niciun fel de cerere specială sau intervenție la consulat pentru ca fiica sa să fie repatriată. Acesta afirmă că există deja o prevedere legală în vigoare care ar impune consulatelor să ajute orice copil minor neînsoțit să se întoarcă cât mai repede, în siguranță, în țară. „Deci probabil că prin 2037, când o să fie Irina deja matură, o să o cheme să o audieze. Că altfel e simplu, e o prevedere legală, Hotărârea 443 din 2004, care așa se numește: «Hotărâre privind repatrierea minorilor neînsoțiți aflați în străinătate». Spune așa, fii aten. Nu trebuie să fii pe nicio listă, nu trebuie să sune nimeni, nu trebuie să fie nimic. Dacă un român minor, un copil minor, merge la orice consulat din această lume, din Noua Zeelandă, ciocăne la ușă, este obligație, nu-l mai lași să plece de acolo. Repede, să-l ducă acasă.” Într-o notă ironică, Ponta afirmă că fiica sa ar fi fost singurul român din istorie alungat din consulat la nevoie, susținând în continuare că oficialii consulatului ar fi fost influențați de intervenția ministrei de externe, Oana Țoiu. „Din păcate, fiica mea e singurul caz din istoria României în care l-au gonit din consulat… Nu, nu l-au gonit, exagerez. Oamenii de acolo chiar s-au purtat frumos, dar mureau de frica lui Țoiu.”
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri
Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud. În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel. Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Minerii din Târgu-Jiu protestează în fața Guvernului. Cei 1000 de manifestanți își exprimă revolta față de concedierile anunțate
Aproximativ o mie de mineri de la Complexul Energetic Oltenia protestează astăzi în fața Guvernului. Oamenii au venit la București pentru a-și striga nemulțumirile legate de viitorul lor profesional și de lipsa unui contract colectiv de muncă. Manifestația este autorizată până la ora 17:00 și adună angajați de la exploatările din Rovinari și Turceni, dar și susținători din Capitală. UPDATE 3. Un alt miner, prezent la protest, a declarat că principala nemulțumire o reprezintă concedierea celor 1800 de angajați, dar și faptul că șefii C.E. Oltenia susțin că nu au bani pentru salariile personalului rămas. „În primul rând, după ce vor pleca cei 1800 de salariați din minerit vor rămâne foarte puțini. Și din punctul nostru de vedere, noul contract pentru care ei zic că n-au buget, n-au nimic. Aceasta e a doua oară când venim la București. Nu ne ascultă nimeni, nici conducerea noastră de la CEO. Nu cerem să ni se mărească salariile, ci să ne ție locurile de muncă”, a afirmat protestatarul. UPDATE 2: Nelu Roșca, președintele sindicatului liber Cariera Roșuța, din Gorj a declarat, în exclusivitate, pentru Gândul că statul datorează companiei C.E. Oltenia 182 de milioane de euro. „Ne datorează din 2023, 182 de milioane de euro aport de capital. Avem o tranșă restantă de anul trecut de 430 de milioane, care, culmea, nici anul ăsta n-au fost trecuți în bugetul Ministerul Energiei pentru a fi acordați acestei companii. Am avut în derulare un program de reorganizare și restructurare în care în conținutul său aveam identificare a unui mecanism de compensare pentru acoperirea plății certificatelor de carbon, lucru pe care domnii politicieni n-au dorit să-l facă și nu doresc. Vor să ne țină ca monedă de schimb, trecându-ne în PNNR. Acești guvernanți ne-au condamnat și ne condamnă în continuare pe români la disperare și la sclavie. Grija și preocuparea lor este să adune bani din cârca minerilor și a românilor, ca să dea străinilor. Pentru că în felul ăștia arată zlugărnicia față de șefii lor din Uniunea Europeană”, a declarat liderul sindical. UPDATE 1. Aproximativ 1000 de protestatari s-au strâns în fața Guvernului, pentru a-și exprimă revolta față de reducerea de personal anunțată de conducerea CE Oltenia. Printre mesajele de pe pancartele acestora se regăsesc: „Condamnați Gorjul la moarte economică”, „Restructurare responsabilă, nu închidere. Salvați CEO”, „Gorjul trăiește prin C.E. Oltenia”. Manifestanții solicită suspendarea deciziei de concediere pentru cei 1.800 de angajați și reevaluarea planului de restructurare în raport cu noile orientări europene privind tranziția energetică. Știrea inițială Principala teamă a minerilor este pierderea locurilor de muncă. Situația este urgentă pentru aproximativ 1.800 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia care au contracte pe perioadă determinată. Pentru aceștia, data de 1 aprilie ar putea reprezenta ultima zi de muncă, dacă autoritățile nu găsesc o soluție rapidă. Reprezentanții companiei admit că negocierile pentru noul contract sunt blocate în acest moment din cauza lipsei bugetului. Protestatarii solicită premierului Ilie Bolojan să renegocieze condițiile asumate prin PNRR cu Comisia Europeană. Minerii cer ca planul de închidere definitivă a activității miniere, stabilit pentru anul 2030, să fie revizuit. Mii de angajați riscă să rămână pe drumuri de la 1 aprilie Protestul de astăzi din fața Guvernului este punctul culminant al unor tensiuni care durează de mai bine de două săptămâni în județul Gorj. După ce au ieșit zile la rând în stradă pentru a protesta față de concedierile pregătite și au cerut demiterea conducerii, dar și a Consiliului de Supraveghere a companiei de stat, aproximativ 1000 de mineri au venit la București pentru a cere salvarea locurilor de muncă și renegocierea planului de închidere a CE Oltenia. Conflictul a izbucnit după ce conducerea companiei a început să trimită primele decizii de concediere pentru salariații angajați pe perioadă determinată. Miza imediată a protestului este soarta a aproximativ 1.800 de angajați. Aceștia au fost încadrați în ultimii ani pe perioadă determinată, cu promisiunea că vor fi păstrați în sistem. Totuși, un memorandum guvernamental adoptat recent prevede eliminarea acestor posturi pentru a reduce cheltuielile companiei. Primele contracte încetează oficial pe 1 aprilie, iar restul pe 1 mai. În timp ce sindicatele și unii primari din Gorj acuză Guvernul Bolojan de lipsă de soluții, partidele aflate la putere și cele din opoziție își aruncă reciproc vina pentru semnarea planurilor de închidere a mineritului. Protestatarii avertizează că, fără o intervenție directă a premierului Ilie Bolojan la Comisia Europeană, regiunea Gorjului se va confrunta cu un dezastru economic total după anul 2030. AUTORUL RECOMANDĂ: Minerii au protestat în fața Guvernului. Muncitorii au reclamat probleme majore la Complexul Energetic Oltenia și au strigat „Demisia” Angajații CE Oltenia intră în greva foamei. 1.500 de mineri riscă să rămână pe drumuri de la 1 aprilie Culisele protestelor de la Târgu Jiu. Acuzații grave la adresa PNL și USR: „S-au cățărat pe suferința oamenilor, în ajunul sărbătorilor pascale!” Rădăcinile scandalului „CE Oltenia”, adânc înfipte în mandatul lui Virgil Popescu, ex-ministru liberal al Energiei
Leul se ține pe picioare în lupta cu dolarul și euro. Care sunt cotațiile de ultimă oră ale BNR
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Cifrele arată că moneda națională se ține pe picioare în lupta cu dolarul american și cu moneda europeană, dar și în raport cu francul elvețian. Leul românesc a câștigat aproape patru bani în raport cu dolarul american, astfel că moneda americană a ajuns să fie cotată la 4,3982 lei, cel mai scăzut nivel înregistrat din 11 martie 2026 și până în prezent. Valoarea leului a crescut și în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,0962 lei, în scădere cu 0,27 bani (-0,05%) față de cotația precedentă, de 5,0989 lei. De asemenea, moneda națională s-a apreciat în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,5818 lei, în coborâre cu 1,03 bani (-0,18%), față de 5,5921 lei, cotația anterioară. Singura pierdere înregistrată de moneda națională a fost în raport cu lira sterlină, care a fost cotată la 5,8929 lei, în creștere cu 0,0067 bani. De asemenea, preţul pentru un gram de aur a crescut cu 16,9 lei, astfel că acesta a ajuns să fie cotat la 626,1841 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
ANAF lansează o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate. Ce reguli trebuie să respecte românii interesați
ANAF, împreună cu Ministerul Finanțelor, anunță lansarea platformei digitale „eLicitațiiANAF”, destinată vânzării bunurilor sechestrate sau intrate în proprietatea privată a statului. Platforma este dezvoltată în cadrul procesului de modernizare a administrației fiscale și este realizată cu finanțare prin PNRR. Noua platformă va fi disponibilă din 30 martie 2026 și va facilita accesul publicului la informații despre bunurile care urmează să fie valorificate online. Astfel, oricine va putea licita, cu oferte în timp real și prelungire automată a licitației când apar oferte de ultim moment, de pe telefon sau calculator, spune ANAF. Până acum, valorificarea acstor bunuri se realiza prin licitații publice organizate la sediul organelor fiscale, ceea ce oferea doar posibilitatea participării în format fizic. „Prin lansarea platformei eLicitațiiANAF facem un pas important în direcția modernizãrii și digitalizãrii administrației fiscale, în sensul posibilitãții participãrii la procedura de valorificare a bunurilor ce fac obiectul executãrii silite și al valorificãrii bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, de cãtre A.N.A.F., prin mijloace electronice. Ne dorim sã oferim tuturor persoanelor interesate de achiziționarea acestor bunuri, accesul facil, în condiții egale, într-un sistem online, dinamic, rapid și eficient”, a transmis Adrian NICA, președintele ANAF. Cum funcționează platforma Înainte de a ajunge la licitație, fiecare bun va trece printr-o perioadă de publicitate de 30 de zile, în care va fi vizibil pe platformă. În acestă fereastră, cei interesați pot vedea detaliile, să solicite o vizionare, care se face în prezența unui funcționar ANAF și se pot familiariza cu produsul. Abia după ce expiră cele 30 de zile, obiectul intră automat în secțiunea de licitație. Sursa foto: ANAF Licitația se desfășoară timp de 5, 7 sau 10 zile, în funcție de valoarea estimată a bunului și, în aceată perioadă, participanții se înscriu, plătesc taxa de participare și depun oferte. De fiecare dată când cineva face o ofertă mai mare, ceilalți participanți sunt notificați automat și pot să își reînoiască oferta. După câștigarea licitației, bunul poate fi achitat prin trei modalități de plată: card bancar online, transfer bancar prin orice metodă electronică sau mandat poștal. În cazul bunurilor sechestrate pentru datorii fiscale, câștigătorul licitației poate achita prețul fie integral, fie în rate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista rușinii 2026. Care sunt companiile, ministerele și partidele responsabile cu ”gaura neagră” din evidențele ANAF Site-ul ANAF, sub asaltul hackerilor. Un grup de infractori cibernetici susțin că au spart baza online a Fiscului
Încă o încercare eşuată de eliminare a pensiilor speciale pentru aleşii locali. Comisia a amânat proiectul USR
Proiectul de lege al deputaţilor USR, Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cu privire la eliminarea pensiilor speciale destinate aleşilor locali a avut parte marţi de cel mai scurt timp de dezbatere în comisie. După 3 minute, lucrările au fost închise. Propunerea legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor ai consiliilor judeţeni a celor de la USR a fost amânată marţi, în urma unei şedinţe fulger, din cauza lipsei avizelor altor comisii abilitate. Partenerii de coaliţie ai USR consideră că proiectul, în sensul înaintat de cei doi deputaţi, este doar un noc de imagine fără să aştepte o finalitate concretă a acestuia. În caz contrar, atunci totul ar fi trebuit să pornească de la nivelul Comisiei Europene. „Prezenta propunere legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia specială a aleşilor locali. Este o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligațiile asumate la nivel european. Conform Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, tuturor persoanelor care au deținut funcțiile de primari, viceprimari, preşedinți şi vicepreşedinţi de consilii județene începând cu anul 1992, li s-a acordat dreptul la o pensie specială în cuantum calculat drept 0,40% * numărul lunilor de mandat până la un maxim de 144 * indemnizația brută aflată în plată. Aşadar, spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Județean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni * 0.40% * 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON / Iună (144 luni * 0.40% *32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON”, se arată în documentul USR. Proiectul are Avizul Legislativ, însă trebuie reformulat pentru a putea fi pe deplin agreat şi Avizul Consiliului Economic şi Social. Cei doi iniţiatori ai proectului recunosc că proiectul nu ar avea „un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat)”, consideră că gestul lor „reprezintă un semnal politic esențial şi absolut necesar transmis electoratului.” „Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”, mai reiese din textul proiiectului de lege. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, acuzat că protejează privilegiile primarilor. Guvernul amână proiectul de lege care desființează pensiile speciale pentru aleșii locali Nicuşor Dan a promulgat legea pensiilor speciale. „Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată”