Etichetă: Z

Încă o încercare eşuată de eliminare a pensiilor speciale pentru aleşii locali. Comisia a amânat proiectul USR

Proiectul de lege al deputaţilor USR, Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cu privire la eliminarea pensiilor speciale destinate aleşilor locali a avut parte marţi de cel mai scurt timp de dezbatere în comisie. După 3 minute, lucrările au fost închise. Propunerea legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor ai consiliilor judeţeni a celor de la USR a fost amânată marţi, în urma unei şedinţe fulger, din cauza lipsei avizelor altor comisii abilitate. Partenerii de coaliţie ai USR consideră că proiectul, în sensul înaintat de cei doi deputaţi, este doar un noc de imagine fără să aştepte o finalitate concretă a acestuia. În caz contrar, atunci totul ar fi trebuit să pornească de la nivelul Comisiei Europene. „Prezenta propunere legislativă abrogă Articolul 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care reglementează pensia specială a aleşilor locali. Este o acţiune necesară şi urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României şi de obligațiile asumate la nivel european. Conform Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, tuturor persoanelor care au deținut funcțiile de primari, viceprimari, preşedinți şi vicepreşedinţi de consilii județene începând cu anul 1992, li s-a acordat dreptul la o pensie specială în cuantum calculat drept 0,40% * numărul lunilor de mandat până la un maxim de 144 * indemnizația brută aflată în plată. Aşadar, spre exemplu, un fost preşedinte al Consiliului Județean ar avea dreptul la o pensie specială de minim 6.260 RON / lună (48 luni * 0.40% * 32.603 RON) şi maxim 18.780 RON / Iună (144 luni * 0.40% *32.603 RON), de aproape 7 ori mai mare ca pensia medie normală în România, de doar 2.816 RON”, se arată în documentul USR. Proiectul are Avizul Legislativ, însă trebuie reformulat pentru a putea fi pe deplin agreat şi Avizul Consiliului Economic şi Social. Cei doi iniţiatori ai proectului recunosc că proiectul nu ar avea „un impact imediat de reducere a cheltuielilor bugetare curente (întrucât dreptul este suspendat)”, consideră că gestul lor „reprezintă un semnal politic esențial şi absolut necesar transmis electoratului.” „Prin tăierea acestui privilegiu care, deşi nu este în vigoare, este prevăzut de lege, clasa politică demonstrează, în sfârşit, că este într-adevăr pregătită să renunţe la propriile privilegii şi nu doar să pună povara deficitului creat doar pe umerii contribuabililor. Dat fiind că acest drept nu este activ, el reprezintă, din punct de vedere tehnic şi financiar, cel mai simplu privilegiu de tăiat, devenind astfel testul de credibilitate al angajamentului asumat de a pune interesul public deasupra oricărei forme de sinecură”, mai reiese din textul proiiectului de lege. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan, acuzat că protejează privilegiile primarilor. Guvernul amână proiectul de lege care desființează pensiile speciale pentru aleșii locali Nicuşor Dan a promulgat legea pensiilor speciale. „Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată”

Bogdan Ivan: Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezenat, luni, măsurile pe care Guvernul vrea să le ia pentru protecția populației în fața creșterii prețurilor carburanților. Oficialul a subliniat că, deși nu vor absorbi complet șocul exploziei prețului la țiței, acestea vor temporiza creșterea de prețuri. Măsurile vin în contextul în care, luni dimineața, motorina standard a depășit 10 lei/litru în unele benzinării din țară, iar benzina standard a ajuns la 9,23 lei/litru.  Bogdan Ivan a transmis că măsurile au fost propuse în urma consultării cu piața și cu specialiștii din doemniu „tocmai pentru a limita aceste creșteri”. De asemenea, ministrul Energiei a subliniat că banii încasați la buget după majorarea prețurilor trebuie să se întoarcă la firme și la populație. „Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a spus Bogdan Ivan. Conform oficialului, măsurile prevăd declararea stării de criză în domeniul combustibililor, limitarea exporturilor de diesel din România, limitarea adaosului comercial al companiilor din industria petrolieră la 50% din media anului 2025, crearea unui mecanism de reducere a speculei și eliminarea obligativității de minim 8% bio-combustibil la benzină. Bogdan Ivan a amintit și alte măsuri luate de Guvern: o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și de 2,6 lei pe litru reducere de acciză pe fiecare litru de motorină consumată de agricultorii din România. „Și un element extrem de important care trebuie obligatoriu să facă parte din agenda discuțiilor și a deciziilor Guvernului în etapa următoare, îl reprezintă faptul că în această perioadă, odată cu creșterea prețurilor la combustibil, automat și bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor, fiecare ban care ajunge suplimentar în bugetul de stat trebuie întors înapoi la firmele românești și la populație. Iar acest lucru este evident, poate să fie stabilit printr-o schemă adoptată ulterior de reducere fie a anumitor taxe, fie a contribuției pe care o plătim fiecare la litru de carburant””, a mai spus ministrul Energiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică” Prețurile carburanților din România continuă să crească. Motorina standard a depășit pragul de 10 lei/l în unele stații. Cât costă litrul de benzină

China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului.  În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”.  Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili  pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride.  Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie,  în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran

Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă

Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg.  Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate.  În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat)  într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție,  le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză

Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernuyl Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu. Restul este prețul petrolului pe piața internațională.  Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre mpsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial. Pe fondul conflictului dintre Statele Unite-Israel și Iran, criza energetică pare să nu se mai oprească, iar prețurile benzinei și motorinei depășesc orice praguri, deși cotațiile internaționale ale țițeiului au fluctuat. Situația a provocat un val de nemulțumire în rândul românilor, șoferii au plătit din ce în ce mai mult la pompă, iar diferența s-a simțit de la o zi la alta. Prețul de la pompă are mai multe componente, dar din care marja de profit a comerciantului este de 5-7%, dintr-un preț de 10 lei. Practic, operatorul câștigă mai puțin de 1 lei la un preț la benzinei de 10 lei, din care plătește angajați, costuri operaționale, întreținere, mentenanță etc. Pe de altă parte, statul câștigă peste 60% din prețul de 10 lei, dacă se iau în considerare și taxele aplicate activității de distribuție și rafinare, independente de taxele deja aplicate „la pompă”. Prețul petrolului: 2,8-3,2 lei (28-32%) Accize: 3,3-3,5 lei (33-35%) TVA: 1,74 lei (17,4%) Rafinare + distribuție: 1-1,2 lei (10-12%) Adaos comercial 0,5-0,7 lei (5-7%) Prețurile carburanților în România au crescut chiar și atunci când cotațiile internaționale ale petrolului au scăzut. Totuși, prețul la pompă, cel pe care îl văd consumatorii afișat, nu este influențat proporțional și în timp real cu majorarea prețului barilului de țiței deoarece orice distribuitor are rezerve proprii, care au fost achiziționate la prețurile din urmă cu 2 sau chiar 3 săptămâni. Practic există un element de speculă, de pe urma căruia profită și statul. Motorina standard a atins pragul de 10 lei. Cum a reacționat Guvernul Bolojan? Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu care a provocat blocarea uneia dintre cele mai importante rute de tranzit a petrolierelor, Strâmtoarea Ormuz, prețurile combustibililor din România au ajuns la cote alarmante. Astăzi, de exemplu, prețurile la motorina standard au atins pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce benzina a depășit pragul de 9 lei/litru cu aproximativ 26 de bani. Așadar, după mai multe zile consecutive de scumpiri, piața carburanților s-a stabilizat la un nivel ridicat, cu prețuri identice în aproape toate benzinăriile. În doar câteva săptămâni, creșterile au fost de până la 2 lei pe litru, iar România a ajuns printre cele mai scumpe piețe din regiune și este depășită în acest moment doar de Grecia și Albania. În timp ce alte state au luat deja măsuri pentru a limita creșterea prețurilor carburanților, oficialii români au amânat o posibilă intervenție, deoarece statului îi convine să își mărească încasările la buget. Abia după ce motorina standard a atins pragul critic de 10 lei pe litru, Guvernul Bolojan a anunțat că va interveni pentru ca prețurile la pompă să nu crească și mai mult. Astfel, Executivul a transmis că va declara, marți, situație de criză pe piața carburanților și va limita prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile. „În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicatul transmis de Guvernul României. Accizele și TVA-ul, principalele componente din prețul carburanților Deși primul reflex este acela de a pune scumpirile pe seama contextului internațional, vina se află de fapt la autorități, deoarece peste jumătate din prețul combustibililor este format din accize și TVA. Practic, vorbim despre sumele încasate de statul român care ajung în visteria națională, nu despre bani cu care se îmbogățesc benzinăriile, petroliștii sau companiile de transport. Aproximativ 52% din prețul la pompă al motorinei, respectiv 57% în cazul benzinei, provine din accize și TVA. În cazul benzinei, costul carburantului procesat reprezintă efectiv doar puțin peste 30% din costul unui litru de benzină la pompă, în timp ce cheltuielile benzinăriei respective reprezintă aproximativ 15% din cost. Prețul unui litru de carburant este influențat de: Costurile de producție/import; accize (taxe de stat); TVA; marja de profit a distribuitorilor (benzinăriilor); Influența piețelor internaționale (cotația petrolului Brent); alți factori care se schimbă constant (cerere/ofertă, curs valutar). Acestea sunt principalele motive pentru care prețul unui litru de benzină sau motorină nu are legătură doar cu prețul țițeiului Brent sau doar cu prețul petrolului procesat din export sau cel din producția internă. Deși România este un exportator de benzină, este dependentă de importurile de motorină, motiv pentru care sensibilitatea crește în cazul combustibilului diesel, în special în contextul evoluțiilor internaționale. Câți bani intră în visteria statului dintr-un singur plin de combustibil Deși diferențele dintre benzinării sunt minime, pentru șoferi impactul rămâne semnificativ. Un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 460 de lei, în timp ce pentru un plin de motorină șoferii trebuie să scoată din buzunare, de astăzi, aproximativ 500 de lei. Ca să exemplificăm mai ușor câți bani încasează statul din prețul combustibililor, o să folosim exemplul în care, la o alimentare de 50 de litri de motorină, un șofer plătește 500 de lei. Calculele estimative, realizate de Gândul,

Când va intra în vigoare acordul de liber schimb al UE cu MERCOSUR. Ursula: Va contura viitorul Europei

Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările sud-americane membre MERCOSUR a fost semnat la 17 ianuarie 2026 și ratificat din 17 martie 2026.  Cele două părți s-au angajat să reducă treptat taxele de import pentru 91-92% din exporturi, pe o perioadă de 15 ani. De asemenea, vor crește cotele de import pentru o gamă mai largă de produse. „Prioritatea de acum este transformarea acordului UE-Mercosur într-un rezultat concret, ceea ce le va da exportatorilor UE o platformă necesară pentru a obține noi oportunități pentur comerț, creștere și locuri de muncă”, a spus comisarul european pe comerț, Maros Sefcovic. UE-MERCOSUR: Cel mai mare acord comercial din istorie Odată ratificat, va deveni cel mai mare acord comercial din istorie, cu efecte pe o suprafață de 16 milioane de km pătrați, populată de 785 milioane de oameni. Cei 27 de membri ai Uniunii Europene vor putea să-și reducă dependența economică față de China și SUA. Parlamentele din statele sud-americane Uruguay, Brazila, Paraguay și Argentina au ratificat deja acordul. Bolivia, care este cel mai nou membru MERCOSUR, nu a participat la negocieri, dar va lua parte la acordul încheiat cu UE în următorii ani, potrivit Associated Press. Câteva țări membre s-au opus Fermierii și ecologiștii din UE s-au opus acordului de liber schimb cu Mercosur, ceea ce a dua la întârzierea semnării acordului în decembrie 2025. Chiar și președintele Franței, Emmanuel Macron, a considerat acordul  „o surpriză neplăcută”. Franța, Ungaria și Polonia s-au opus și au condus o campanie pentru a întârzia sau tempera acordul, având drept clauze protejarea consumatorilor și a producătorilor agrari. Ursula von der Leyen a intervenit și a apărat acordul, considerat „vital” pentru supraviețuirea Uniunii Europene într-o „nouă dezordine mondială”. „Este vorba de reziliență, este vorba despre creștere și despre Europa care își conturează viitorul”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene într-o conferință de presă din februarie. Acordul UE-MERCOSUR va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Sursa Foto: Facebook Autorul recomandă: Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar

Avertisment de ultimă oră pentru România și țările membre U.E. în contextul crizei de pe piața energetică. „Să înceapă pregătirile pentru iarnă”

Comisia Europeană anunță toate statele membre ale U.E. să-și pregătească încă de pe acum stocurile de energie pentru iarna care vine, în contextul crizei de combustibil generată de conflcitul din Orientul Mijlociu, transmite instituția într-un comunicat oficial. Comisia Europeană avertizează asupra volatilității pieței de energie și invită statele membre să înceapă apovizionarea cu energie pentru sezonul rece. „Securitatea aprovizionării cu energie a UE este în continuare protejată în acest stadiu datorită dependenței limitate de importurile din această regiune și încărcăturilor de GNL care au trecut prin strâmtoarea Ormuz înainte de conflict. Însă pregătirile coordonate și în timp util sunt esențiale pentru a se asigura reconstituirea corespunzătoare a stocurilor de gaz pentru următorul sezon de încălzire, adaptarea la circumstanțele pieței și aplicarea mecanismelor de flexibilitate”, transmite C.E. „Este esențial să facem tot posibilul pentru a ne proteja cetățenii și întreprinderile” Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, subliniază că asigurarea din timp a stocurilor de combustibil va ajuta la o mai bună gestionare a tarifelor de piața de energie, în contextul unui context volatil. „Suntem mult mai bine pregătiți în comparație cu 2022, datorită opțiunilor politice colective, eforturilor coordonate de diversificare și introducerii accelerate a energiei autohtone. Însă este clar că suntem expuși la volatilitatea pieței mondiale și trebuie să ne asigurăm că acționăm deja în ceea ce privește pregătirea pentru iarnă și că facem acest lucru într-un mod coordonat. Începerea cât mai curând posibil a injecțiilor în instalațiile de stocare ne-ar permite să beneficiem de o perioadă de injectare mai lungă și să ne adaptăm la circumstanțele pieței pentru a atenua presiunea asupra prețurilor și pentru a evita perioada aglomerată de la sfârșitul verii. În aceste vremuri dificile, este esențial să facem tot posibilul pentru a ne proteja cetățenii și întreprinderile”, a precizează oficialul. Într-o scrisoare adresată tuturor miniștrilor energiei din UE, comisarul a reamintit faptul că Regulamentul UE privind înmagazinarea gazelor le oferă statelor membre o mai mare flexibilitate în atingerea obiectivelor lor de constituire a stocurilor, pentru a putea reacționa rapid la condițiile de piață în schimbare. Această flexibilitate, inclusiv posibilitatea de a reduce obiectivul de constituire de stocuri sau de a-l atinge într-un interval de timp mai lung în anumite condiții, poate contribui la reducerea cererii de gaz în perioadele în care oferta este tensionată și la scăderea presiunii asupra prețurilor la gaz în Europa. FOTO: Envato Recomandarea autorului: După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică” Lupte în Orient, ziua 24. Trump se răzgândește și amână loviturile asupra infrastructurii energetice a Iranului 5 zile. Cum au reacționat piețele

Victor Ponta anunță ce măsuri ar lua dacă ar fi consilierul lui Nicușor Dan: Aș da buzna în biroul președintelui

Printr-o postare pe pagina sa de Facebook, Victor Ponta a transmis că, dacă ar fi consilierul președintelui Nicușor Dan, i-ar sugerea șefului statului să se informeze cu privire la efectele războiului Israel–Iran–SUA asupra Rusiei, Chinei și Europei, după care l-ar întreba pe acesta ce strategie are România într-un asemenea context complicat. ”Sunt consilier onorific al mai multor președinți și știu ce informații și analize se cer pe zona internațională. NU sunt consilier al președintelui Nicușor Dan, dar dacă aș fi, cu siguranță, în această dimineață aș da buzna în biroul lui și aș insista să citească trei știri: despre efectele războiului Israel–Iran–SUA asupra Rusiei, Chinei și Europei. După aceea, aș întreba dacă România are o strategie în acest context atât de complicat”, a scris Victor Ponta pe pagina sa de Facebook. În continuare, fostul premier a subliniat că, în timp ce războiul cu Iran se prelungește, România face ”circ” de susținere SUA în Parlament și că țara noastră a devenit cel mai apropiat susținător al Ucrainei, chiar când Rusia ”câștigă miliarde datorită crizei din Golf”. În final, Ponta a punctat că avem un buget ”neserios și nesustenabil”, dar și o coaliție de guvernare ”isterică și nefuncțională”. ”1. Războiul cu Iranul se prelungește, iar prețurile la energie vor continua să crească. Noi facem in Parlament un “circ” de susținere a SUA pe care nu l-a cerut nimeni din America ( in loc sa aplicam discret si inteligent Parteneriatul care exista din 2011) 2. Am devenit cel mai apropiat si vocal susținător al Ucrainei tocmai când Rusia câștigă miliarde datorită crizei din Golf și când America nu mai oferă absolut niciun ajutor financiar și militar Ucrainei. 3. Păstrăm față de China atitudinea mioapă, aberantă și total contraproductivă a regimului „Iohannis”, tocmai în momentul în care toți liderii europeni (și, foarte probabil, în curând și președintele Trump) merg în vizite la Beijing pentru a dezvolta relațiile economice și politice. Suntem pe contrasens total pe trei direcții esențiale. Între timp, avem un buget neserios și nesustenabil și o coaliție de guvernare isterică și nefuncțională. Oare nu ar trebui să facem și altceva decât „o analiză”? Și nu ar trebui să terminăm „analiza” mai repede, înainte să ne lovească cele trei trenuri cu care suntem pe contrasens? Norocul meu că nu sunt consilierul președintelui României”, a încheiat Victor Ponta.

Ministrul Energiei explică măsurile anunțate de Guvern în criza carburanților: Vor fi actualizate la fiecare 5 zile în funcție de contextul internațional

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis, în cadrul unei conferințe de presă, că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională.  Bogdan Ivan a spus că noile măsuri vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Oficialul a subliniat că este vorba despre o perioadă de criză de șase luni, care poate fi prelungită cu încă trei luni. „În momentul de față, vorbim despre o perioadă de criză de șase luni de zile, care succesiv se poate prelungi încă trei luni de zile și care, dacă vor dispărea aceste conjuncturi internaționale care au creat declararea situației de criză, vom elimina de îndată această situație”, a precizat ministrul Energiei, care a spus că măsurile au fost luate împreună cu Ministerul de Finanțe. De asemenea, ministrul Energiei a declarat că măsurile au o logică extrem de clară și de coerentă. „Pe de-o parte, de a ne proteja piața internă, de a ne asigura că în situația în care vedem deja că avem state în care prețul carburanților este unul mai ridicat decât în România, este evident că poate să existe o tendință a companiilor de a se îndrepta spre alte piețe, pentru a obține un profit mai bun. Vreau să-i protejăm pe românii și companiile din România. Și gândim anticipativ aceste măsuri, pentru a limita cât mai mult acest efect negativ, care poate să aibă multiple valențe. Pentru că nu vorbim doar despre variabile simple, ci despre multiple variabile extrem de complicate și de complexe”. Bogdan Ivan a mai spus că măsurile anunțate de Guvern pentru protecția populației și firmelor în contextul majorării prețurilor la combustibili vor fi actualizate săptămânal în funcție de situația internațională. Acesta a prezentat impactul pe măsurile care au fost decise în zona protecției transportatorilor, care ajunge la aproximativ 600 de milioane, la fel ca măsurile anunțate pentru fermieri. „În același timp venim cu principiul în care săptămânal, dacă va fi cazul, odată la 5 zile, să se actualizeze toate aceste măsuri în funcție de contextul internațional. Pentru că vorbim de o dinamică în continuă mișcare la nivel internațional”, a explicat Ivan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan: „Odată cu creșterea prețurilor la combustibil, bugetul de stat a avut o creștere a încasărilor. Fiecare ban trebuie întors la firmele românești și la populație” Bolojan declară stare de criză pe piața țițeiului: „Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”

Începe şedinţa de Birou Permanent Naţional la PSD. Se decide soarta premierului Ilie Bolojan şi dacă social-democraţii rămâne la guvernare

PSD are şedinţă, luni, în cadrul Biroului Permanent Naţional. Va fi decisă soarta rămânerii la guvernare, prin referedum, dar şi poziţia faţă de USR şi premierul Ilie Bolojan.  De asemenea, va fi şedinţă şi la PNL, de la ora 17.00, când se va întruni Biroul Politic Naţional. Liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, aşteaptă de la colegii din conducerea partidului un răspuns cu privire la menţinerea în funcţie a premierului Ilie Bolojan. Potrivit ultimelor sondaje, Sorin Grindeanu se bucură de o cotă de încredere de doar 12%, în timp ce premierul Ilie Bolojan ar atinge un 25%. Vineri, după ce parlamentarii au reuşit să voteze bugetul României, Grindeanu a spus că sunt în continuare multe motive pentru înlocuirea premierului Ilie Bolojan, deși PSD a arătat că nu are suficiente voturi în legislativ pentru a-și vota politicile sociale. El a susținut că PSD nu va vota guvern minoritar și nu va face alianță cu AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soarta lui Bolojan, în mâinile social-democraților. PSD decide luni când încep consultările interne pentru ieșirea de la guvernare AUR anunță că va contesta la CCR legea bugetului de stat pe 2026. Simion: ”Guvernarea nu are nicio țintă. Suntem pe o cale greșită”