Etichetă: Z

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a atras atenția asupra unuia dintre cele mai sensibile dezechilibre ale economiei românești, deficitul de balanță de plăți. Oficialul avertizează că necorectarea acestuia poate anula progresele recente în ceea ce privește credibilitatea României, accesul la finanțare externă și ratingul de țară.  În cadrul unei conferințe de presă dedicate lansării volumului „Crizele și tentația autoritaristă”, Mugur Isărescu a analizat situația economică actuală a României. Acesta a avertizat asupra faptului că dacă nu corectăm deficitul bugetar, vom pierde tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile. „Atenție la deficitul acesta! Nu se poate să nu-l corectăm. Dacă nu îl corectăm, pierdem tot ce-am câștigat în ultimele luni de zile: credibilitate, accesibilitate pe piețele externe, rating de țară și așa mai departe”, a declarat guvernatorul BNR. De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României a rememorat, cu ocazia acestei declarații, începutul activității de guvernator, când fostul președinte comunist era convins că trebuie să scoată România din Fondul Monetar Internațional. „Eu n-am apucat să intru în clădirea asta, că am și primit sarcina să facem rost de bani. N-aveam atunci datorie externă, dar nu ne împrumută nimeni, pentru că maniera în care fostul regim plătise datoria externă ne izolase definitiv de lumea internațională și de lumea capitalurilor. Dar a trebuit să reluăm relațiile cu Fondul”, a spus mai spus Mugur Isărescu.  În finalul conferinței, Isărescu a transmis un mesaj de apreciere pentru academicianul Daniel Dăianu și pentru contribuția sa la dezbaterea economică, atât în plan intern, cât și internațional. „Acum, la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe și fiscale. Să-i urăm succes! Îl felicit pentru lucrare, este excelentă după mine. Îl îndemn, ca și până acum, să continue. Este cunoscut nu numai în plan intern, ci și pe plan internațional”.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală

Ministerul Finanțelor nu s-a înțeles cu băncile. A respins toate ofertele la licitația de obligațiuni de stat prin care voia să atragă 600 mil. lei

Ministerul Finanțelor (MF) a respins, joi, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitației pentru o emisiune de obligațiuni de stat cu maturitatea de 109 luni, prin care intenționa să atragă 600 de milioane de lei, considerându-le la un nivel neacceptabil al prețului ofertat.  Potrivit datelor oficiale, băncile care au participal la licitație au transmis oferte în valoare totală de 320,5 milioane de lei. Din această sumă, 120,5 milioane de lei au reprezentat oferte necompetitive, iar 200 milioane de lei oferte competitive, toate depuse în nume și cont propriu. „În conformitate cu prevederile art. 3, alin. 4 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 318 din 16 martie 2022, Ministerul Finanţelor respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, a anunţat ministerul Finanțelor. Ministerul Finanţelor a planificat, în luna martie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 8 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitaţiile de referinţă, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma totală de 8 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark este cu 300 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în luna februarie 2026, de 7,7 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Decizia de astăzi, de respingere a ofertelor, apare într-un context de volatilitate pe piața titlurilor de stat și de creștere a randamentelor cerute de investitori, pe fondul tensiunilor de pe piețele internaționale generate de creșterea abruptă a prețului petrolului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget. Cum împarte Guvernul Bolojan banii statului Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”

Nicușor Dan, victima unei gafe medicale fără precedent? Detaliul uluitor din campania de donare de sânge a președintelui

O anchetă publicată de jurnaliștii de la Fanatik scoate la iveală un detaliu uluitor care transformă un demers nobil într-un scandal de proporții chiar în inima Administrației Prezidențiale. Celebrul clip de promovare a campaniei de donare de sânge, în care protagonist a fost chiar președintele Nicușor Dan, conține un detaliu care ridică semne grave de întrebare despre siguranța medicală. Mai exact, unul dintre dispozitivele folosite pentru procesarea sângelui, surprins în prim-plan la finalul înregistrării, pare să fie ieșit din garanție încă din anul 2020, deși suntem în plin an 2026. ”Astăzi, Sala Unirii din Palatul Cotroceni s-a transformat într-un spațiu al solidarității. Administrația Prezidențială a găzduit o inițiativă de donare de sânge cu scopul de a atrage atenția asupra acestei realități constante – nevoia critică de rezerve de sânge în sistemul medical. Dincolo de statutul oficial, suntem în primul rând o comunitate, iar puterea exemplului este poate cel mai important mesaj pe care îl putem transmite. De aceea, încurajez, de mulți ani, donarea periodică de sânge”, a scris președintele pe contul lui deFacebook. Dispozitivul de sigilare a probelor, expirat de 6 ani Miezul problemei identificate de jurnaliști se află în cadrele care prezintă eprubetele și pungile de sânge colectate în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni. În imagini apare clar un „echipament pentru sudarea tubulaturii”, dispozitiv critic ce asigură închiderea etanșă a pungilor prin căldură controlată pentru a preveni contaminarea. Pe eticheta lipită vizibil pe aparat, datele sunt implacabile: data punerii în funcțiune este 20 noiembrie 2018, iar cea a ieșirii din garanție este 20 noiembrie 2020. Dacă imaginile sunt reale, înseamnă că echipa mobilă a Ministerului Apărării a folosit un echipament care ar fi trebuit scos din uz acum mai bine de șase ani. Sursa foto: Fanatik Sursa foto: Fanatik Riscuri de contaminare a sângelui donat Utilizarea unui astfel de dispozitiv ieșit din garanție nu este doar o eroare birocratică, ci un risc medical real. Dacă aparatul nu mai funcționează la parametri optimi, el poate eșua în sigilarea etanșă a probelor, ceea ce duce la contaminarea bacteriană sau la distrugerea celulelor sanguine din cauza temperaturii incorecte. În mod normal, orice probă prelucrată cu un echipament suspect este considerată nesigură din punct de vedere clinic și trebuie retrasă imediat din circuitul de transfuzii pentru a nu pune în pericol viața pacienților. Această situație pune Administrația Prezidențială într-o postură extrem de dificilă, care oscilează între o eroare medicală gravă și un dezastru de imagine. Dacă aparatura a fost, într-adevăr, folosită în starea prezentată, incidentul ar putea declanșa anchete stricte din partea Direcției de Sănătate Publică. Pe de altă parte, dacă echipa de comunicare a președintelui a inserat la montaj imagini mai vechi fără să verifice detaliile de pe etichete, atunci vorbim despre o gafă de PR monumentală, care afectează întreg demersul simbolic al șefului statului. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan a donat sânge la Palatul Cotroceni. Președintele apare întins pe un pat medical, în Sala Unirii, zâmbind la cameră

Pregătiți-vă pentru un nou val de scumpiri! După ce a explodat prețul carburanților, urmează cel al pâinii. Alimentul de bază este așteptat să crească cu 10%

Veștile proaste continuă să îi lovească pe români. După explozia prețului carburanților, prețul pâinii și al produselor de panificație din România ar putea crește până la finalul acestei luni, cu până la 10%. Scumpirea vine pe fondul majorării prețului la carburanți și a lipsei de măsuri guvernamentale pentru protejarea industriei alimentare, spune președintele organizației patronale Rompan, Aurel Popescu.  „Se pare că da (să ne aşteptăm la scumpirea pâinii şi a produselor de panificaţie n.r.), pentru că, din păcate, Guvernul văd că nu s-a gândit la industria alimentară şi este foarte grav ceea ce se întâmplă. (…) Noi suntem cei care băgăm mâna în buzunarul cetăţeanului. Noi avem 15-20% ponderea cheltuielilor energetice în total preţ de cost şi atunci nu putem susţine treaba aceasta mult timp. Noi deja contabilizăm plusurile de costuri care au apărut şi foarte curând o să trebuiască să ieşim să facem ce trebuie, adică să ne punem de acord. Până la sfârşitul lunii, cred, maxim”, a precizat Aurel Popescu. Liderul patronatului din industria morăritului și panificației spune că scumpirea alimentului de bază este posibilă cu un procent de „o cifră”, însă mărirea ar putea fi și mai mare dacă se va ajunge ca litrul de motorină să se vândă cu prețuri în intervalul de 12-15 lei. „În momentul de față cred că este cu o cifră, dar dacă se preconizează ce se spune, că e 12 – 15 lei litrul de motorină, se schimbă datele problemei și nu vreau să arunc în aer nu știu ce”. „Este clar că trebuie redus preţul la pompă” De asemenea, Aurel Popescu spune că pentru a limita impactul asupra consumatorilor, Rompan a propus Guvernului mai multe măsuri, inclusiv reducerea accizelor și a TVA pentru combustibil, accesul industriei alimentare la energia la preț de producător și acordarea de scheme de sprijin similare celor destinate altor sectoare. „Este foarte simplu. Noi i-am propus Guvernului trei modalităţi: unu să reducă acciza şi taxa pe valoarea adăugată pentru combustibil şi se întâmpla la toată lumea şi era toată lumea cât de cât liniştită. A doua variantă, să fim cu furnizori care sunt şi producători de energie, cum este Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi de gaze, cum e Romgazul. Şi atunci, dacă am avea preţul de producător, poate reuşim să ţinem pe loc şi preţurile la alimente. Şi a treia variantă, este clar că trebuie redus preţul la pompă şi aşa cum se dau tichete pentru agricultori, cum se dau pentru transportatori, se pot da şi pentru industria alimentară”, a mai spus preşedintele Rompan. Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25% Austria anunță că reduce temporar taxele pe benzină și motorină. În România nu se poate. Cu cât estimează cancelarul austriac că vor scădea prețurile

Sorin Grindeanu anunță că încep lucrările pentru Varianta Ocolitoare Timișoara Vest

Proiectul Varianta Ocolitoare Timșoara Vest face un pas decisiv către realitate. Sorin Grindeanu a anunțat că a fost emisă oficial autorizația de construire pentru acest segment de drum esențial, care va închide practic inelul de centură al municipiului Timișoara. Noua șosea va avea o lungime de aproximativ 14 kilometri și va fi construită la profil de patru benzi. Aceasta va face legătura între sectoarele de nord și sud ale centurii actuale.  „Ministerul Transporturilor a emis astăzi Autorizația de Construire pentru acest nou drum care va completa Centura Municipiului Timișoara. Cei aproximativ 14 km noi de drum național, construiți la profil de 4 benzi (2 benzi pe sens) vor face legătura între sectorul nordic al centurii municipiului Timișoara și Varianta de Ocolire Timișoara Sud,” a transmis Grindeanu pe Facebook.  Liderul PSD a menționat că pe traseu vor fi construite 4 noduri rutiere, două pasaje și un pod. •⁠ Nod rutier la intersecția cu DN69 (E671) și cu Drumul Național Centura Timișoara (DNCT), •⁠ ⁠Nod rutier la intersecția cu DN6, •⁠ ⁠Nod rutier la intersecția cu DN59A, •⁠ ⁠Nod rutier la intersecția cu Radiala Nouă de Vest (C30), •⁠ ⁠pasaj peste DN59 și peste linia CF100 (750 m), •⁠ ⁠pasaj peste DN6 și linia CF133 (450 m), •⁠ ⁠pod peste râul Bega și peste rezervoarele de nămol (450 m). Termenul stabilit pentru finalizarea lucrărilor este de 24 de luni din momentul demarării șantierului. Grindeanu consideră această lucrare vitală pentru fluidizarea traficului din județul Timiș și pentru atragerea unor noi oportunități economice. „Acest proiect, care va aduce județului Timiș noi oportunități de dezvoltare economică, trebuie finalizat în termen de 24 de luni. Construcția VO Timișoara Vest are o valoare de 1,41 miliarde lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. Deși nu mai dețin funcția de ministru al Transporturilor, voi continua să promovez și să susțin marile proiecte de infrastructură, care în opinia mea sunt esențiale pentru redresarea și dezvoltarea economică a României!”

Varujan Pambuccian a ajuns în biroul lui Grindeanu pentru discuțiile pe buget: Nu am glob de cristal

Liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților, Varujan Pambuccian, și-a făcut apariția la noua ședința a coaliției de guvernare, solicitată de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Pambuccian s-a prezentat la ședința solicitată de liderul PSD și, înainte de a asista la discuțiile dintre liderii partidelor din coaliție, acesta a avut un scurt dialog cu jurnaliștii. ”(n.r. ce se va discuta?) Nu știu, o să vedem. (n.r. ce se întâmplă cu acest blocaj?) Nici asta nu am de unde să știu, n-am glob de cristal”, a fost scurtul dialog dintre Varujan Pambuccian și jurnaliști. Liderii puterii, chemați de Sorin Grindeanu la discuții în această dimineață Sorin Grindeanu a solicitat această întâlnire în încercarea de a depăși blocajul generat de amendamentele PSD și de parcursul proiectului de buget în Parlament. Discuțiile asupra bugetului pentru 2026 au fost suspendate miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe, pe fondul unor noi tensiuni politice în interiorul coaliției. În același timp, ședința de plen reunit programată pentru seara respectivă a fost amânată. Negocierile ar urma să fie reluate joi dimineață, de la ora 10:00, în condițiile în care calendarul inițial de adoptare a bugetului a fost deja dat peste cap.

Cum arată forțele militare ale României și pe ce loc se află Armata la nivel global. Punctele forte și punctele slabe ale Apărării

În contextul escaladării conflictului dintre Isarel-SUA și Iran, apare tot mai des întrebarea: Cât de capabile sunt forțele militare ale României în cazul unui posibil război la nivel global? Deși sunt voci sceptice care spun că România are o armată slabă și susțin că am fost acceptați în NATO datorită poziției noastre strategice, adevărul este că țara noastră nu este un stat peste care se poate trece cu vederea atunci când vine vorba despre forțele militare. În acest sens, Global Firepower a realizat un clasament al celor mai puternice armate din lume pentru anul 2026 și arată diferențe uriașe între marile puteri militare și statele cu capacități militare mai reduse.  Analiza prezintă o imagine detaliată a forțelor armate ale principalelor state și ia în calcul aspecte precum dimensiunea armatei, bugetele militare și echipamentele din dotare.  În 2026, România se află pe locul 52 în topul țărilor cu cele mai puternice armate din lume, din 145 de state cuprinse în clasamentul realizat de publicația specializată în apărare Global Firepower. Important de menționat este faptul că Global Firepower (GFP) nu este o sursă oficială, dar analizează indicele de putere militară (PowerIndex) pe baza a peste 60 de indicatori, inclusiv numărul de militari activi, diversitatea armamentului, resursele naturale, capacitatea logistică, infrastructrua strategică și oferă o perspectivă asupra capacităților militare convenționale ale statelor analizate. Deși a pierdut un loc în clasament, din punct de vedere militar, România rămâne lider regional, Ungaria fiind pe locul 57, Bulgaria pe locul 62, iar Serbia pe locul 63. Care este statul cu cea mai puternică forță militară Statele Unite, Rusia și China rămân printre cele mai puternice forțe militare ale lumii și continuă să domine clasamentul realizat de Global Firepower. În 2025, bugetul Apărării al SUA a depășit 830 de miliarde de dolari, cel mai mare din lume. Armata americană are aproximativ 1,3 milioane de militari activi, la care se adaugă încă 800.000 de rezerviști. Forțele aeriene și navale sunt printre cele mai dezvoltate din lume. Aviația militară a Statelor Unite dispune de aproximativ 1.800 de avioane de vânătoare, 900 de avioane de atac și aproximativ 1.000 de elicoptere de atac. În același timp, flota navală include 11 portavioane, 9 nave de desant portelicoptere, 83 de distrugătoare, 27 de corvete și 66 de submarine. Forțele Terestre americane au aproape 4.000 de tancuri, aproximativ 1.500 de piese de artilerie autopropulsate și aproximativ 1.700 de lansatoare multiple de rachete. Din anumite puncte de vedere, forțele militare ale României stau foarte bine, potrivit analizei GFP. De exemplu, la capitolul fregate, România are trei astfel de nave și se află pe poziția 16 din 145, iar la capitolul corvete pe 8 din 145, cu șapte astfel de nave aflate în serviciu activ. De asemenea, țara noastră ocupă locul 13 la artilerie tractată, locul 21 la sisteme MLRS (lansatoare multiple de rachete) și locul 23 la rețeaua feroviară. Sursa: Global Firepower Din punct de vedere financiar, România are un buget militar de aproximativ 10,23 mld. dolari, adică locul 34 din 145. De asemenea, la indicatorul privind paritatea puterii de cumpărare, țara noastră se află pe locul 35 la nivel global, cu o valoare estimată la aproximativ 774 mld. dolari. Sursa: Global Firepower De altfel, Armata României are aproximativ 75.000 de militari în serviciu, aproximativ 55.000 de rezerviști și aproximativ 15.000 de membri ai forțelor paramilitare. În plus, România deține arme și platforme capabile.  Forțele Aeriene române au în dotare aproximativ 32 de avioane de tip F-16 și 60 de elicoptere. Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale Forțele Terestre au aproximativ 250 de tancuri și aproximativ 240 de lansatoare multiple de rachete. Sursa foto: Mediafax De asemenea, Forțele Navale ale României au în dotare 3 fregate și 4 corvete. De asemenea, în România există un scut anti-rachetă (platformă Aegis Ashore) foarte performant, la Deveselu. Acesta are rolul de a intercepta rachetele balistice care vizează flancul estic al NATO. Care sunt punctele slabe ale Apărării În contrast, stăm foarte prost la 9 capitole, conform analizei Global Firepower. Forțele militare ale României nu dispun de avioane de atac la sol, submarine, distrugătoare și elicoptere de atac, motiv pentru care ocupăm poziția 145 din 145 posibile. De asemenea, analiza evidențiază faptul că nivelul datoriei externe este unul extrem de ridicat, aproximativ 145 mld. dolari, motiv pentru care țara noastră se situează pe locul 104 din 145. Indicatorul este important deoarece, pe termen lung, spațiul fiscal pentru investiții în domeniul apărării ar putea fi afectat. Ce investiții urmează să facă România în apărare Este important de precizat că România continuă programele de înarmare, inclusiv cu bani europeni prin programul SAFE. În total acesta costă 9,6 miliarde de euro, iar România va lua transportatoare blindate de personal 8×8 / Piranha 5, vedete de intervenție pentru scafandri, nave de patrulare maritimă, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme de rachete Naval Strike Missile (NSM), armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO, mașini de luptă pentru infanterie pe șenile, sisteme de apărare antiaeriană, radare și sisteme de rachete sol-aer și muniții. Armata României continuă să se mențină la mijlocul clasamentului global și are anumite puncte forte din punct de vedere al infrastructurii logistice și al unor capabilități terestre și navale. Totuși, lipsa unor platforme militare moderne, precum avioanele de atac dedicate, rămâne una dintre principalele provocări pentru modernizarea forțelor armate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul anunț al Armatei Române despre războiul din Orientul Mijlociu: „Nu este o amenințare militară la adresa teritoriului național” România găzduiește cel mai mare exercițiu militar al Forțelor Terestre ale SUA din Europa. Când are loc și ce testează NATO

Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,1% în februarie 2026, în creștere față de 2,0% în ianuarie, arată datele publicate de Eurostat. România continuă să fie țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată aceleași date publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene.   Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Danemarca, 0,5%, Cipru, 0,9% și Cehia 1,0%. La polul opus, cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în România, 8,3%, Slovacia, 4,0% și Croația, 3,9%. Față de luna precedentă, inflația anuală a scăzut în 11 state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în 12. Sursa: Eurostat La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a crescut până la 1,9% în februarie 2026, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană. Datele Eurostat mai arată că ce a mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 pp), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 pp). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor din România În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a scăzut ușor la 9,31% în luna februarie, de la 9,62% în luna ianuarie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,37%, mărfurile nealimentare cu 9,41%, iar mărfurile alimentare cu 7,89%. „Indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflației de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflației în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) față de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, se arată în comunicatul INS.  RECOMANDAREA AUTORULUI: INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor O nouă „victorie” marca Bolojan la început de 2026. România este în continuare campioana inflației din Uniunea Europeană

Sute de mineri au ieșit pe străzile din Târgu-Jiu în a treia zi de proteste. Protestatarii au adus în fața sediului CE Oltenia coroane funerare și candele

Peste 1.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia au ieșit miercuri, pentru a treia zi la rând, pe străzile din Târgu-Jiu. Minerii protestează împotriva concedierilor pregătite de CE Oltenia și cer demiterea conducerii și a Consiliului de Supraveghere a companiei de stat. De asemenea, oamenii au venit cu coroane funerare pe care scria „Odihnă veșnică CEO” și le-au așezat în fața sediului.  Minerii și energeticienii continuă protestele de amploare și sunt nemulțumiți din cauza siguranței locurilor de muncă. Aproximativ 1.5000 de angajați, care au contracte de muncă pe perioadă determinată vor fi disponibilizați de la Complexul Energetic Oltenia în două etape, de la 1 aprilie și 1 mai. Aceștia se tem că în noul Contract Colectiv de Muncă nu vor fi incluse măsuri de protecție socială. Conducerea Complexului Energetic Oltenia a transmis că negocierile pentru noul contract vor începe după aprobarea bugetului, iar alte disponibilizări nu sunt programate pentru următorii trei ani. Răspunsul nu i-a liniștit însă pe mineri, care au pornit în marș pe străzile din Târgu-Jiu și au cerut demisia conducerii complexului energetic și a Guvernului. Minerii au venit la protest cu coroane funerare și candele pentru cei trei directori ai Complexului Energetic Oltenia, Plvaeti, Trufelea și Bălășoiu. Aceștia au scandat „Demisia” și „Jos Guvernul, jos, că e mincinos”. De asemenea, sindialiștii spun că „actualul directorat și-a pierdut toată legitimitatea” și solicită demiterea directoratului și a Consiliului de Supraveghere. Sursa Foto: Pandurul „Solicităm ferm menținerea salariaților tineri în companie și adoptarea unor măsuri echitabile, inclusiv activarea prevederilor legii pensionării aplicabile înainte de septembrie 2024 ca soluție pentru echilibrarea situației din CEO”, cer minerii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sute de mineri au mărșăluit pe străzile din Târgu-Jiu în a doua zi de proteste. Ce îi nemulțumește pe oameni Minerii au protestat în fața Guvernului. Muncitorii au reclamat probleme majore la Complexul Energetic Oltenia și au strigat „Demisia”

Cât ai câștiga pentru job-ul tău, dacă te-ai muta în străinătate

Diferențele salariale dintre România și marile economii occidentale rămân semnificative, chiar și pentru același nivel de experiență. O analiză orientativă arată cât ar putea câștiga un român la început sau la un nivel mediu de carieră dacă ar alege să lucreze în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite. Diferențe uriașe de salarii între România și țările din Europa sau SUA De la IT și medicină până la meserii tehnice sau din servicii, veniturile cresc considerabil peste graniță. Însă nu lipsesc surprizele. Pentru funcția de Software Developer, în România salariul net este de aproximativ 2.000 de euro. În străinătate, veniturile cresc treptat: 2.500 de euro în Italia, 2.600 în Spania, 3.800 în Germania, 4.200 în Anglia și ajung până la 6.500 de euro în SUA. Un medic specialist câștigă în România în jur de 2.400 de euro net, însă diferențele sunt uriașe peste hotare. În Italia poate ajunge la 3.500 de euro, în Spania la 3.800, în Germania la 5.500, în Anglia la 6.000, iar în SUA poate atinge chiar 12.000 de euro lunar. 1.400 de euro penru un inginer civil în România În sistemul medical, și asistenții sunt mult mai bine plătiți în afară. Dacă în România salariul este de aproximativ 1.000 de euro, acesta crește la 1.800 de euro în Italia și până la 4.500 de euro în SUA. Diferențe importante apar și în domeniul tehnic. Un inginer civil pornește de la circa 1.400 de euro net în România, dar poate câștiga între 2.200 și 5.500 de euro în străinătate, în funcție de țară. În educație, un profesor de liceu câștigă aproximativ 900 de euro în România, însă veniturile pot urca la 3.200 de euro în Germania sau 3.800 de euro în SUA. Și în zona financiară, un contabil pleacă de la circa 1.100 de euro în România, dar poate ajunge la aproape 4.800 de euro în SUA sau peste 3.000 de euro în vestul Europei. Salariile din HoReCa pot ajunge la 3.500 de euro peste ocean În transporturi apar însă și situații mai nuanțate. De exemplu, un șofer de TIR poate câștiga aproximativ 1.200 de euro în România, dar ajunge la 2.400 în Italia și 4.500 în SUA. Totuși, există și cazuri în care diferențele nu sunt foarte mari sau chiar surprinzătoare: în Spania, salariul estimat este de aproximativ 2.200 de euro, sub unele oferte din alte țări. Meseriile tehnice precum electrician sau instalator aduc în România în jur de 1.000 de euro net, dar pot depăși 3.000 de euro în Anglia și 4.000 de euro în SUA. În sectorul HoReCa, diferențele sunt mai mici, dar tot vizibile. Un chelner câștigă aproximativ 700 de euro în România, comparativ cu 2.800 de euro în SUA. Un bucătar ajunge de la 900 de euro în România la circa 3.500 de euro peste ocean. Recomandarea autorului: Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie Accident cu șase mașini pe Șoseaua Ștefan cel Mare. Un autoturism s-a răsturnat, iar o femeie a ajuns la spital. Cum s-a întâmplat totul