Acești pensionari români primesc 250 lei de Paște. Decizia este oficială – cine ia banii
În pragul Sărbătorilor Pascale din 2026, autoritățile locale din mai multe orașe vin în sprijinul persoanelor cu venituri reduse. Printre acestea se numără și pensionarii care pot primi ajutoare financiare sau tichete sociale pentru a face față cheltuielilor din această perioadă, conform Newsweek. Ajutor de Paște pentru pensionarii cu venituri mici. 250 de lei pentru fiecare beneficiar În unele localități din România, primăriile au început deja să anunțe acordarea unor beneficii sociale dedicate categoriilor vulnerabile. Pensionarii cu venituri reduse sunt printre principalii beneficiari ai acestor măsuri. Autoritățile recomandă tuturor persoanelor interesate să se informeze la primăria de domiciliu pentru a afla dacă se califică pentru astfel de ajutoare acordate cu ocazia Paștelui. Un exemplu concret vine din orașul Ghimbav, unde administrația locală a lansat campania „Pentru Suflet”. Prin intermediul acesteia, persoanele eligibile vor primi tichete sociale în valoare de 250 de lei, acordate înainte de Paște. Programul este gestionat de Direcția de Asistență Socială și vizează sprijinirea locuitorilor cu dificultăți financiare. Cine poate primi tichetele sociale Pentru a beneficia de acest ajutor, solicitanții trebuie să aibă domiciliul în Ghimbav și să se încadreze în una dintre următoarele categorii: pensionari cu pensii de până la 2.000 de lei pe lună persoane singure fără venit sau cu venit net de cel mult 700 de lei familii în care venitul net pe membru nu depășește 700 de lei persoane cu handicap (grad mediu, accentuat sau grav), inclusiv cele cu asistent personal beneficiari ai venitului minim de incluziune (VMI) Unde și când se depun cererile Cererile pentru acordarea tichetelor sociale pot fi depuse la sediul Primăriei din Ghimbav, situat pe strada Lungă nr. 1. Perioada de depunere este între 16 martie și 6 aprilie 2026, după următorul program: luni – joi: între orele 08:00 și 16:30 vineri: între orele 08:00 și 14:00 Solicitanții trebuie să prezinte documente justificative care să ateste veniturile și situația socială. Recomandarea autorului: Situație critică la metrou. De ce cazurile de sinucidere pun în pericol viața a mii de călători. La tragedia de zilele trecute, în „turnul de control” Metrorex se afla un singur angajat: „Trenurile se pot lovi între ele” Panică la Moscova din cauza atacurilor tot mai frecvente cu drone kamikaze ucrainene. Șoigu: „Nicio regiune din Rusia nu mai este sigură”
Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie
Comisiile reunite pentru buget din Parlament au început analiza sumelor alocate ministerelor și ordonatorilor principali de credite, pentru a face raportul necesar pentru plenul reunit. Chiar dacă joi va fi votul final pe proiectul de buget, sumele alocate pentru ministere sunt deja cunoscute, iar diferențele arată schimbarea de priorități din România. În cazul Apărării, alocările cresc spectaculos, în timp ce pentru alte domenii sensibile și cu nevoie mai mare de fonduri, precum Sănătatea, pierderile sunt notabile, iar Educația primește o creștere modestă, dar insuficientă. Unul dintre cele mai consistente bugete rămâne cel al Ministerului Apărării Naționale, care urcă de la 42,38 miliarde de lei, la 49,37 miliarde de lei, o creștere de 16,49%. Comparativ, în anii 2024, 2023 și 2022, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 42 miliarde de lei. În 2026, România continuă politica de majorare a cheltuielilor pentru apărare, într-un context regional tensionat și în linie cu angajamentele din cadrul NATO. Sursa: Ministerul Finanțelor Ministerul Sănătății pierde peste 3 miliarde de lei În contrast cu creșterea de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății suferă una dintre cele mai mari tăieri din bugetul pe 2026. Alocarea scade de la 26,14 miliarde de lei la 22,78 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12,87%, adică aproximativ 3 miliarde de lei mai puțin pentru sistemul sanitar. Reducerea apare în condițiile în care sectorul medical continuă să se confrunte cu deficit de personal și cu presiuni financiare mari pentru spitale și programe de sănătate. De altfel, bugetul pentru Sănătate în 2026 este cel mai scăzut din ultimii cinci ani. În 2022 și 2023, Ministerul Sănătății a primit 25 de miliarde de lei, iar în 2024, 24 de miliarde de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Educația, creștere modestă în 2026 În cazul Ministerului Educației, bugetul ajunge la 64,78 miliarde de lei în 2026, în creștere cu 5,78% față de anul precedent, când alocarea era de 61,24 miliarde de lei. Deși este o majorare, ritmul este mult mai redus comparativ cu creșterile spectaculoase de la alte ministere. De asemenea, de-a lungul anilor, Educația a avut evoluții ale bugetului. În 2022, bugetul a fost de 58 de miliarde de lei, în 2023 de 59,7 miliarde de lei, iar în 2024 bugetul a fost de 61 miliarde de lei. Totuși, deși au existat evoluții, investițiile în educație rămân insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului și pentru a recupera subfinanțarea acumulată în ultimii ani. Sursa: Ministerul Finanțelor Niciun guvern nu a respectat ținta de 6% din PIB pentru Educație În cazul Educației, este de remarcat faptul că, potrivit Legii Educației, aprobată la începutul anului 2011, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, România ar fi trebuit să aloce anual 6% din PIB pentru acest sector. Prevederea nu a fost respectată niciodată de la adoptar, iar aplicarea ei a fost blocată prin Ordonanțe de Urgență și alocări reale scăzute. În 2021, Educația a înregistrat unul dintre cele mai mici procente alocate din ultimele decenii, aproximativ 2,5% din PIB. În 2026, alocarea de 64,78 miliarde de lei reprezintă aproximativ 3% din PIB, adică jumătate din ceea ce se voia în acea lege. În plus, în noua Lege a Educației din 2023 s-a renunțat la alocarea celor 6% din PIB și s-a trecut la o formulă care vizează alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, dar nici acest prag nu a fost atins integral în primele bugete de după adoptare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil. Alexandru Rogobete: „Este un buget mai mare decât execuţia în anul 2025” Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie
IPS Teodosie i-a înecat în agheasmă pe mai mulți politicieni care participau la inaugurarea unui terminal al aeroportului Kogălniceanu
Marți a fost inaugurat noul terminal al Aeroportulului Internațional „Mihail Kogălniceanu”. Ceremonia s-a desfășurat cu tot tacâmul: politicieni, antreprenori, fețe bisericești, discursuri, panglici, slujbe etc. Evident, nu putea lipsi Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, și celebrul său mătăuz, pentru a sfinți ctitoria de la malul mării. Printre cei prezenți au fost primarul Constanței, Vergil Chițac, președintele CJ Florin Mitroi, preșeintele Consiliuui Județean Brașov, Adrian Veștea, prefectul județului Constanța, Adrian Picoiu, primarul Cumpăna, Mariana Gâju, secretar general la Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România, Corina Martin. Nici unul dintre ei nu a scăpat nestropit de mătăuzul ÎPS. Primarul Vergil Chițac s-a ferit în mod vădit de stropii din mâna Arhiepiscopului, cu atât mai mult cu cât apa ajunsese și pe ochelarii edilului, surprins și deranjat de moment, după cum se observă în imaginile publicate de Ziua de Constanța. Momentul a devenit deja istorie a noului terminal al Aeroportulului Internațional „Mihail Kogălniceanu”. Recomandarea autorului: Acuzații de fraudă la modernizarea aeroportului din Constanța/Ce spune MIT: „Sesizarea a fost transmisă chiar de către reprezentanții Aeroportului”
Vești proaste de la BNR. Datoria externă totală a României a crescut cu 1,9 mld. euro în ianuarie 2026. La cât se ridică povara totală
Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 1,9 miliarde de euro până la 229,3 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 1,3% față de 31 decembrie 2025, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere cu 0,6% față de aceeași dată. Conform raportului publicat de instituție, în ianuarie, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 997 de milioane de euro, comparativ cu 1.032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro. Sursa: Banca Națională a României „În luna ianuarie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 milioane euro, comparativ cu 1 032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro”, arată datele BNR. Datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2026 a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la 31 decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
România încheie un protocol istoric cu China
Actorul român în vârstă de 43 de ani și actrița din Peaky Blinders, Annabelle Wallis, vor deveni părinți, conform presei de peste ocean. Cei doi nu au făcut anunțul oficial și au refuzat să comenteze vestea. Sebastian Stan va deveni tată pentru prima dată Sebastian Stan se pregătește de lansarea filmului „Fjord”. O producție marca Cristian Mungiu, care urmărește o familie de români catolici stabiliți în Norvegia. Pe lângă această dramă cinematografică, actorul român nominalizat la Premiul Oscar se pregătește și de lansarea mult așteptatei producții Marvel „Avengers: Doomsday”. Cât despre Annabelle Wallis, actrița britanică este și ea implicată în mai multe producții mari, precum filmul de acțiune „Mutiny”, care este programat să apară în cinematografe în luna august a acestui an, și „Unabomb” de la Netflix, un proiect despre Unabomber, Ted Kaczynski. Sebastian Stan și Annabelle Wallis formează un cuplu de patru ani Sebastian Stan și Annabelle Wallis sunt împreună din luna mai 2022, atunci când au fost văzuți împreună la petrecerea de 36 de ani a lui Robert Pattinson, potrivit people.com. Cei doi actori formează un cuplu destul de discret, aparițiile publice au fost destul de rare de când relația lor s-a concretizat. Aceștia au apărut împreună la Festivalul de Film de la Cannes 2024 și Globurile de Aur 2025. Recomandarea autorului: Circ la dezbaterea pentru bugetul Apărării. Radu Miruță, acuzat de Ninel Peia că „nu știe să tragă cu arma” Ilan Laufer, prima reacție, în exclusivitate pentru Gândul, după accidentul în care a fost implicat alături de copiii săi. Ce leziuni are și în ce stare sunt minorii Nicolas Sarkozy se întoarce la închisoare. Ce nouă pedeapsă este nevoit să execute fostul președinte al Franței Monica Macovei, fostul ministru al Justiției, nu mai vrea să presteze muncă în folosul comunității. Ce a cerut instanței Oficialul iranian care l-a amenințat pe Trump cu moartea a fost ținta unui atac. În ce stare se află
Înainte de a veni în România, șeful OMV dă un sfat șoferilor: Conduceți mai puțin
Directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Cel de-al Treilea Război din Golf a împins la limită aprovizionarea cu energie a continentului european după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz. O cincime din piața globală de petrol s-a prăbușit. 10% din lirările de gaz natural lichefiat au fost afectate. După ce prețurile la petrol și gaz au crescut în mod vertiginos, directorul OMV a solicitat guvernelor să plafoneze prețurile la combustibili, specificând că cel mai mare beneficiar ar fi însuși statul austriac. Dar dacă prețurile la combustibili vor scădea, și taxele vor trebui reduse. „Rezervele vor dura doar 14 zile” Într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”, el a explicat de ce guvernele europene trebuie să-și regândească drastic abordarea. „Trebuie să punem lucrurile în perspectivă: lumea consumă aproximativ 100 de milioane de barili de petrol pe zi. Cele 400 de milioane de barili care sunt aduse acum pe piață sunt suficiente pentru aprovizionarea timp de patru zile. Dacă am înlocui doar cantitățile care vin de obicei prin Strâmtoarea Ormuz, rezervele ar dura doar 14 zile. Piețele pur și simplu evaluează situația așa cum este. Nimeni nu știe cât va dura această criză. Nici măcar noi. Ne confruntăm cu o penurie globală gravă de petrol, gaze și combustibili”, a spus directorul OMV. „Trebuie să conducem mai puțin” Stern are și „propuneri pragmatice” despre cum ar trebui să se comporte consumatorii pentru a preveni o penurie de combustibili cum s-a întâmplat în SUA, în 1973 și în 1979. „În cazul unei penurii de combustibil, este destul de clar cum ar trebui să se comporte consumatorii. Dacă există o penurie, atunci trebuie să economisim combustibil. Conduceți mai puțin, conduceți mai încet – nu există nicio modalitate de a evita acest lucru”, a spus directorul general al OMV, Alfred Stern în presa din Austria. „Prețurile mai mici, doar dacă se reduc impozitele. Dar ar fi periculos” Într-un interviu acordat emisiunii „Journal zu Gast”, directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile că firma pe care o conduce profită de pe urma actualei crize petroliere. Motorina costă deja peste 1,90 euro pe litru la unele benzinării din Austria. „Prețurile nu se stabilesc într-o rafinărie. La un preț de 1,70 euro pe litru de benzină premium, 90 de cenți ar fi folosiți doar pentru taxe și impozite. Din restul de 80 de cenți, 55 de cenți ar trebui să acopere costul integral al petrolului. Asta lasă OMV cu doar 25 de cenți”, a declarat el. Stern consideră că mai degrabă guvernul austriac beneficiază de prețurile ridicate ale petrolului. El a respins ideea unei intervenții a guvernului pe piață. „Prețuri mai mici la pompe sunt realizabile doar dacă se reduc impozitele. Astfel de măsuri ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării interne”, a spus Stern. „Dacă nu vrei să plătești, va trebui să pleci” Stern a menționat că piața globală duce în prezent lipsă de aproximativ 20% din petrol și 10% din combustibili. „Pentru a aduce cantitățile necesare în Austria, OMV trebuie să plătească prețuri competitive la bursa de la Rotterdam. Oricine din lumea asta care nu este dispus să plătească prețurile mari pe care le plătim în Europa și Austria va trebui să plece”, a declarat directorul general al OMV. Directorul OMV vine în România Mâine, președintele României, Nicușor Dan, îl primește, la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, pe directorul general al OMV, Alfred Stern. Cei doi vor discuta despre actuala criză care afectează și piața românească. Alfred Stern va discuta și cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Sursa Foto: OMV Autorul recomandă: Întâlnire de gradul zero, OMV-Petrom – Nicuşor Dan. Directorul general, Alfred Stern, cere reducerea taxelor pentru combustibili
Ce subiecte au primit elevii la simularea pentru Evaluarea Națională la matematică. Tetraedru regulat s-a numărat printre exerciții
Elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea pentru Evaluarea Națională 2026, proba Matematică. Ei au primit 18 exerciții, iar primul subiect a avut 5 itemi de tip grilă, iar unul de precizat dacă afirmația prezentă era adevărată sau falsă. Subiectul al II-lea a fost format integral din grilă, majoritatea problemelor fiind de geometrice. Pentru subiectul al III-lea, elevii au fost nevoiți să scrie pe foaia de examen rezolvarea completă. Unul din punctele de la ultimul subiect, legat de geometria în spațiu, a avut un tetraedru regulat, relatează Edupedu.ro. Miercuri, elevii vor susține proba la limba maternă. Pe data de 30 martie vor fi publicate rezultatele simulării, iar fiecare școală va avea posibilitatea de a le analiza cu elevii prin discuții sau cu părinții la ședințe, inclusiv în consiliile profesorale pentru a stabili măsuri de sprijin pentru a îmbunătăți performanțele, acolo unde este cazul. Notele nu vor fi trecute în catalog, cu excepția situațiilor în care elevii sau părinții solicită acest lucru în scris. Recomandările autorului:
Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criza. Care este explicația
România a rămas cu o singură rafinărie funcțională din trei, în plină criză de carburanți, generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Este vorba de rafinăria Petrobrazi, care va avea o producție mai scăzută, în următoarea perioadă, din cauza unor lucrări de mentenanță. Odată cu oprirea rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploiești, anul trecut, și cu intrarea în revizie a Petromidia Ploiești, producția internă de petrol a României depinde, în prezent, doar de rafinăria Petrobrazi, transmite Observatorul prahovean. Chiar și producția de carburanți, de la singura rafinărie funcțională din țara noastră, se va diminua simțitor în următoarele două săptămâni, din cauza lucrărilor de mentenanță. Potrivit reprezentanților OMV Petrom, una dintre instalațiile rafinăriei Petrobrazi va fi oprită. „Pentru o perioadă de circa două săptămâni, una dintre instalațiile din cadrul rafinăriei Petrobrazi va fi oprită pentru mentenanță planificată. Această intervenție este necesară pentru a asigura funcționarea instalațiilor în condiții de siguranță”. Cu toate acestea, compania a evitat să spună în ce măsură va fi afectată producția de carburanți. „Rata de utilizare a rafinăriei se va menține la un nivel ridicat, de peste 90% în primul trimestru, iar pentru întreg anul estimăm o rată de utilizare de peste 95%”. OMV Petrom a asigurat consumatorii că au fost luate toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Petrotel – Lukoil, închisă în contextul sancțiunilor SUA Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, una dintre cele mai mari din România, a fost oprită de la jumătatea lunii octombrie până la finalul lui noiembrie 2025 pentru revizie tehnică. Ulterior, din cauza sancțiunilor SUA, rafinăria a rămas oprită. Potrivit Ministerului Energiei, oprirea Petrotel a redus capacitatea de producție a pieței produselor petroliere cu aproximativ 21%, iar diferența a fost compensată prin importuri realizate de ceilalți operatori. Bogdan Ivan a precizat la 11 martie că a solicitat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) reluarea activității rafinăriei Petrotel a grupului Lukoil. „Vreau să vorbesc despre ceea ce am propus acolo (în CSAT – n.r.), care ține de resortul Ministerului Energiei, anume să repornim rafinăria Petrotel, care asigură 21% din capacitatea de rafinare a țițeiului din țara noastră. Deja am vorbit cu cei din America. Am pregătit documentele oficiale și urmează să primim o derogare prin care vom putea să repornim această rafinărie. Automat asigurăm și mai multă lichiditate în piață”, a declarat ministrul energiei. Rafinăria Petromidia, producătoarea a 40% din totalul de țiței la nivel național, a fost închisă Rompetrol a oprit și rafinăria Petromidia la sfârșitul lunii februarie pentru revizii. Rafinăria ar urma să-și reia activitatea în termen de 20 de zile de la începerea lucrărilor de mentenanță. Petromidia are o capacitate totală de procesare de 5 milioane de tone de țiței, adică 40% din totalul la nivel național, și asigură o treime din consumul intern de carburanți. „Vă reamintim că, în prezent, activitățile de producție din rafinăria Petromidia sunt sistate pentru desfășurarea lucrărilor de revizie programată, acestea fiind în curs, conform graficului agreat. Lucrările sunt absolut necesare pentru funcționarea optimă și în deplină siguranță a celei mai mari rafinării din țară. Oprirea este realizată în baza unui calendar clar, cu revizii generale programate la un interval de 4 ani și opriri tehnologice efectuate la un interval de 2 ani, pentru lucrări intermediare”, au confirmat reprezentanții Petromidia pentru sursa citată. FOTO: Profimedia Recomandarea autorului: Prețul carburanților, între speculă și război. Motorina ar putea ajunge la 10 lei litrul în acest weekend. Expert în energie: E vina statului că nu-i poate identifica pe comercianții care scumpesc Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în „hub regional”, dar țara nu este nici măcar independentă energetic O nouă zi, o nouă scumpire la pompă. Cu cât au crescut prețurile pentru un litru de benzină și de motorină
Radu Miruță, după avertismentul lui Traian Băsescu: Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a delcarat că armata SUA, care a solicitat acceptul pentru a disloca echipament și personal în baze militare din România, a precizat în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Reacția oficialului vine după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane aduse în România. Fostul președinte Traian Băsescu a precizat, luni, printr-o postare pe Facebook, în contextul amenințărilor venite din partea Iranului, că echipamentele pe care România a permis SUA să le disloce în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii nu înseamnă echipament militar defensiv, motiv pentru care Iranul ar putea încerca să lovească. Radu Miruță a comentat afirmațiile fostului președinte și a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. „Eu apreciez foarte mult opiniile domnului președinte Băsescu. Așa cum dumnealui a menționat, sunt aprecieri personale ale domniei sale. Pentru a clarifica niște aspecte pe care eu le-am văzut un pic diferite față de situația reală. Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri. Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a transmis ministrul Apărării, Radu Miruţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruţă, întrevedere cu noul ambasador al SUA: „Prezenţa militară americană în ţara noastră contribuie la consolidarea securităţii naţionale” A patra aeronavă americană a aterizat la Otopeni, după ce România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu de către SUA Traian Băsescu, avertisment la limita panicii după amenințările Iranului: Ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care frații Pavăl vor să preia Carrefour România. Ce condiții trebuie îndeplinite
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Pavăl Holding SRL, controlat de frații Pavăl, intenționează să preia grupul Carrefour în România, după acordul dintre cele două entități a fost notificat autorității naționale din domeniu. Consiliul Concurenței umrează să decidă dacă tranzacția îndeplinește toate condițiile obligatorii prevăzute de Legea concurenței, pentru a acorda avizul esențial pentru finalizarea acordului prin care Grupul Carrefour ar urma să fie preluat de Pavăl Holding, o operațiune evaluată la 823 de milioane de euro. Decizia autorității va stabili dacă această achizițe respectă regulile concurenței pe piața locală. Grupul Pavăl Holding este prezent în România prin mai multe companii, cea mai cunoscută fiind rețeaua de magazine Dedeman. De asemenea, grupul este implicat în comercializarea cu amănuntul de produse farmaceutice și para-farmaceutice, comercializarea de produse de larg consum, alimentare și nealimentare, în special cele destinate copiilor și mamelor/familiei, fabricarea de produse pentru construcții, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și activități de dezvoltare imobiliară, închiriere și subînchiriere de bunuri proprii sau închiriate. Ce verifică inspectorii de la Consiliul Concurenței Potrivit oficialilor, analiza autorității de concurență vizează două piețe: piața achizițiilor de bunuri de consum curent preponderent alimentare, la nivel național, unde retalierii acționează în calitate de cumpărători în relația cu producătorii sau distribuitorii, și piața comercializării cu amănuntul de consum curent preponderent alimentare, unde retailerii acționează drept furnziori pentru consumatorii finali. „Din punctul de vedere al pieței geografice, analiza ia în calcul o zonă de până la 10 minute de mers cu mașina în jurul hipermarket-urilor/supermarket-urilor și o zonă de până la 10 minute de mers pe jos și cu mașina în jurul magazinelor de proximitate. În conformitate cu prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, această tranzație trebuie autorizată de Consiliul Concurenței, care va evalua operațiunea în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. ”, se arată în comunicatul transmis de Consiliul Concurenței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Frații Pavăl continuă seria investițiilor strategice. În ce investesc proprietarii Dedeman 27 de milioane de euro Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro