Etichetă: Z

România primește azi prima tranșă din programul SAFE

Prima tranșă din programul SAFE, de 2,5 miliarde de euro – adică 15% din totalul de 16,7 miliarde de euro – a fost alocată astăzi, 26 august, către statul român. Prin programul Security Action for Europe (SAFE), sunt oferite împrumuturi către statele membre ale Uniunii Europene cu scopul finanțării achizițiilor comune de muniție, rachete sau sisteme de apărare aeriană și terestră. Pe 30 iulie, a fost adoptat de Senat proiectul de lege pentru aprobarea acordului de împrumut SAFE dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 de euro. Acesta a primit 83 de voturi pentru, 35 împotrivă, respectiv 2 abțineri. „Această finanțare va consolida capacitățile de apărare și baza industrială ale României”  „Plata de astăzi, în valoare de 2,5 miliarde de euro către România, în cadrul inițiativei SAFE, reprezintă o etapă importantă pentru apărarea europeană și pentru o Europă mai suverană. Această finanțare va consolida capacitățile de apărare și baza industrială ale României, contribuind totodată la securitatea generală a Europei. SAFE este o dovadă clară a angajamentului nostru ferm față de securitatea europeană, precum și față de reziliența și apărarea Flancului nostru Estic”, a declarat Andrius Kubilius, comisarul pentru Apărare și Spațiu. Radu Miruță și Andrius Kubilius „Vor urma și alte plăți, pe măsură ce etapele convenite sunt atinse și implementarea avansează” „Această plată survine în urma parcurgerii tuturor etapelor procedurale necesare și reflectă angajamentul UE de a oferi sprijin practic și în timp util prin intermediul inițiativei SAFE. Vor urma și alte plăți, pe măsură ce etapele convenite sunt atinse și implementarea avansează”, reiese din comunicatul Comisiei Europene.

Fragment de dronă, descoperit, azi, pe plaja din Olimp. Este posibil să aibă încărcătură explozivă

Autoritățile au intervenit în această dimineață, 26 august 2026, în stațiunea Olimp, județul Constanța, după semnalarea unei drone, notează ziuaconstanta.ro. Zona a fost încercuită și izolată pe o rază de aproximativ 500 de metri, pentru desfășurarea verificărilor în condiții de siguranță. Există posibilitatea ca aceasta să conțină încărcătură explozibilă. Știre în curs de actualizare. România, sub presiunea incidentelor cu drone România a înregistrat, în mai puțin de o săptămână, o succesiune intensă de incidente cu drone, de la aparate care au pătruns în spațiul aerian național până la fragmente cu încărcătură explozivă descoperite pe litoral și o dronă maritimă neutralizată în apropierea infrastructurii energetice din Marea Neagră. Seria recentă de incidente vine într-un context în care atacurile cu drone din apropierea frontierei româno-ucrainene au devenit aproape recurente. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 25 august, de la începutul războiului din Ucraina au fost gestionate 125 de situații de atac în apropierea frontierei, 43 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național și 68 de situații în care au fost identificate drone sau fragmente de drone. Patru drone au fost doborâte. Numai în 2026, MApN contabilizează 25 de pătrunderi neautorizate și 32 de cazuri în care au fost găsite drone sau fragmente.

Tanczos: Ajutoare pentru crescătorii de suine și bovine

Tanczos Barna a anunțat, într-o postare pe Facebook, că Ministerul Agriculturii va acorda sprijin financiar crescătorilor de bovine și suine. Fermierii vor putea depune cereri începând cu data de 1 septembrie 2026.  Loading … Schemele de ajutor prevăd un sprijin de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și de 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție. În cazul crescătorilor de bovine, Ministerul va aloca 68 de euro/cap de bovină sau bubalină, a mai anunțat Tanczos Barna. „Sprijin pentru crescătorii de suine și bovine: cererile vor putea fi depuse începând cu 1 septembrie! Schemele de sprijin inițiate de Ministerul Agriculturii pentru crescătorii de suine și bovine au fost promulgate, iar acum putem trece imediat la implementarea lor. Vorbim despre două sectoare importante, afectate de creșterea costurilor în contextul crizei din Orientul Mijlociu, iar obiectivul nostru este ca sprijinul să ajungă cât mai repede la fermieri. Astăzi am stabilit măsurile necesare pentru ca, începând cu 1 septembrie 2026, fermierii să poată depune cererile pentru acordarea ajutorului. APIA va publica în cursul acestei săptămâni Ghidul solicitantului, cu toate informațiile necesare privind depunerea cererilor. Sprijinul acordat: pentru sectorul suin: 11,9 euro/loc de cazare pentru porcul gras și 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție – scroafe și scrofițe; pentru sectorul bovin: 68 de euro/cap de bovină sau bubalină”, a scris Tanczos Barna în postarea sa de pe Facebook.

Fragmente de dronă lângă Cazinoul Constanța. Intervenția autorităților este în desfășurare

Un fragment de dronă a fost găsit în zona cazinoului Constanța, relatează Antena3 CNN.  Conform informațiilor de la fața locului, intervenția autorităților este în plină desfășurare în acest moment și se încearcă recuperarea fragmentelor dintre stabilopozi. Sursa foto: Antena3 CNN Nu este clar ce parte din structura dronei a fost desprinsă și a ajuns în zona Cazinoului Constanța. Sursa foto: Antena 3 CNN România, sub presiunea incidentelor cu drone România a înregistrat, în mai puțin de o săptămână, o succesiune intensă de incidente cu drone, de la aparate care au pătruns în spațiul aerian național până la fragmente cu încărcătură explozivă descoperite pe litoral și o dronă maritimă neutralizată în apropierea infrastructurii energetice din Marea Neagră. Seria recentă de incidente vine într-un context în care atacurile cu drone din apropierea frontierei româno-ucrainene au devenit aproape recurente. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 25 august, de la începutul războiului din Ucraina au fost gestionate 125 de situații de atac în apropierea frontierei, 43 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național și 68 de situații în care au fost identificate drone sau fragmente de drone. Patru drone au fost doborâte. Numai în 2026, MApN contabilizează 25 de pătrunderi neautorizate și 32 de cazuri în care au fost găsite drone sau fragmente. 20 august: dronă prăbușită în Tulcea și dronă maritimă cu exploziv în Marea Neagră În noaptea de 19 spre 20 august, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în apropierea localității Grindu, județul Tulcea. Zona a fost securizată de MApN și Poliția de Frontieră, iar resturile au fost recuperate. Fragmentele găsite nu prezentau risc pirotehnic, iar cazul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În aceeași zi a avut loc un incident distinct și mai puțin obișnuit, pe mare. O navă comercială a semnalat o dronă maritimă de mici dimensiuni aflată în derivă, în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Două avioane F-16 românești au fost trimise în zonă, iar unul dintre ele a deschis focul cu tunul de bord și a lovit ținta. Drona nu a fost însă distrusă complet, astfel că o echipă EOD a Forțelor Navale a neutralizat-o ulterior. Verificările au confirmat că aparatul avea încărcătură explozivă. Incidentul a atras atenție internațională inclusiv din cauza apropierii de infrastructura energetică offshore. Reuters a relatat că ministrul Apărării a afirmat că Ucraina a confirmat că drona nu aparținea forțelor sale. Președintele Nicușor Dan a atribuit responsabilitatea Rusiei și a condamnat intensificarea unor asemenea incidente; Rusia nu făcuse atunci un comentariu public asupra cazului. 21 august: fragment de dronă la Portul Midia O zi mai târziu, un obiect plutitor a fost observat la numai aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia, județul Constanța. Scafandrii EOD ai Forțelor Navale au stabilit că era un fragment de dronă. Acesta nu conținea încărcătură explozivă și a fost predat Gărzii de Coastă. 22 august: fragmente cu exploziv pe plaja Tuzla Pe 22 august, alte fragmente de dronă au fost semnalate prin 112 în zona plajei Tuzla. De această dată, specialiștii militari au confirmat existența unei încărcături explozive, care a fost neutralizată prin detonare controlată. Primele verificări ale MApN au indicat că fragmentele proveneau de la o dronă de fabricație ucraineană. Ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Acest element este important pentru interpretarea seriei de incidente: nu toate dronele sau fragmentele ajunse pe teritoriul ori în apele României pot fi atribuite Rusiei. Originea trebuie stabilită separat în fiecare caz. 23 august: două drone Gerbera, una cu exploziv Pe 23 august au fost raportate două noi situații în Marea Neagră. În zona Costinești, un obiect plutitor semnalat la 112 a fost identificat de militarii EOD drept corpul unei drone de tip Gerbera. Aparatul nu avea încărcătură explozivă și a fost preluat de Garda de Coastă. În aceeași zi, în zona Gura Portiței, militarii au verificat un alt obiect plutitor. Acesta s-a dovedit a fi tot un fragment de dronă aeriană de tip Gerbera, dar, spre deosebire de cel descoperit la Costinești, avea încărcătură explozivă. Dispozitivul a fost neutralizat la fața locului. 24 august: o dronă intră dinspre Republica Moldova și ajunge până în Vrancea Cel mai semnificativ episod al începutului de săptămână s-a produs în dimineața de 24 august. În jurul orei 06:00, sistemele radar românești au detectat semnale intermitente în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul. Ulterior, unul dintre semnale a apărut în zona Târgu Bujor, județul Galați, ceea ce a determinat transmiterea unui mesaj RO-Alert și ridicarea de la sol a două F-16 românești și a unui elicopter IAR-330 SOCAT. Inițial, căutările aeriene nu au identificat un punct de impact. Ulterior însă, elemente de dronă au fost descoperite în curtea unei proprietăți din Ciușlea, județul Vrancea. MApN a precizat că aparatul nu avea încărcătură explozivă și că, „cel mai probabil”, fragmentele proveneau de la drona care pătrunsese în România în acea dimineață dinspre Republica Moldova. Faptul că resturile au fost găsite în Vrancea este relevant: incidentul nu mai privește exclusiv fâșia imediată de frontieră din Tulcea și Galați, ci indică posibilitatea ca un aparat să înainteze semnificativ în interiorul teritoriului național înainte de prăbușire. Un nou episod în seara de 24 august Seria nu s-a oprit aici. La ora 22:37, radarele MApN au detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 km nord-vest de Insula Șerpilor, care se deplasau spre frontiera României. Două avioane F-18 spaniole aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în cadrul misiunilor NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizare. Populația din nordul județului Tulcea a primit RO-Alert. La 22:58, țintele au dispărut de pe radar și au fost raportate explozii pe partea ucraineană. În acest caz, MApN a precizat că nu a fost detectată nicio pătrundere în spațiul aerian al României.

BNR se delimitează de opiniile personale ale angajaților, după afirmațiile controversate ale consilierului lui Isărescu, care a spus că vom ajunge să mâncăm scoarță de copac

Banca Națională a României transmite, într-un comunicat, că opiniile exprimate pe conturile personale  de oficiali BNR care nu au „mandat oficial de comunicare și reprezentare” ad-hoc nu reprezintă poziții oficiale ale băncii centrale. Precizarea vine după mesajul controversat publicat duminică pe Facebook de Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu. „Atragem atenția că mesajele și opiniile exprimate de angajați ai BNR pe conturile personale de pe rețelele sociale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X etc.) reprezintă opinii personale și nu constituie luări de poziții oficiale ale băncii centrale”, a transmis BNR.  Loading … Comunicatul băncii centrale vine la puțin timp după ce Rădulescu a susținut, în termeni alarmiști, că România riscă să ajungă în categoria „junk” și a criticat dur pozițiile PSD și ale sindicatelor în negocierile privind Legea salarizării. Reamintim că Rădulescu a afirmat duminică, pe pagina sa de Facebook, că menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă. Asta „când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB”, a scris consilierul lui Mugur Isărescu. „Domnilor, treziți-vă! Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre – iar asta pentru mulți ani de aici înainte! (…) Jumătate din datoria noastră publică este în valută. La cursul de azi, cam 30% din PIB. Doar că, după ce țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar se va duce de-a berbeleacul, iar datoria în valută se va umfla”, continuă Rădulescu. Comunicatul integral transmis de BNR: „Punctele de vedere oficiale ale BNR sunt exprimate exclusiv de către membrii Consiliului de administrație al BNR sau de alți reprezentanți ai băncii centrale care au mandat oficial de comunicare și reprezentare din partea instituției, asumat explicit în momentul expunerii publice”, transmite BNR. „Mesajele și punctele de vedere oficiale ale Băncii Naționale a României sunt comunicate exclusiv prin intermediul canalelor și conturilor oficiale de comunicare ale instituției: website-ul www.bnr.ro, conturile oficiale ale instituției de pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram, Bluesky și YouTube. Atragem atenția că mesajele și opiniile exprimate de angajați ai BNR pe conturile personale de pe rețelele sociale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X etc.) reprezintă opinii personale și nu constituie luări de poziții oficiale ale băncii centrale. Pentru informații și poziții oficiale din partea băncii centrale, recomandăm consultarea exclusivă a canalelor oficiale de comunicare ale BNR și urmărirea declarațiilor exprimate în spațiul public de către reprezentanții BNR care au un mandat oficial de comunicare asumat explicit în momentul expunerii publice”, precizează banca centrală în comunicat.

Mii de camere video în București după vandalismul de la Basarab

Bucureștiul ar putea avea un sistem de supraveghere cu mii de camere. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că autoritățile lucrează deja la studiul de fezabilitate. Decizia vine după ce Pasajul Basarab a fost vandalizat, chiar în timpul lucrărilor de reabilitare. De altfel, edilul a încărcat și o serie de fotografii cu zona care a fost vandalizată.  Loading … Mii de camere de supraveghere în București. Planul lui Ciprian Ciucu după vandalizarea Pasajului Basarab Mii de camere de supraveghere ar urma să fie montate în București Ciprian Ciucu a precizat, într-o postare pe Facebook, că ar urma să fie instalat un sistem de monitorizare cu mii de camere. Momentan, anunță el, se lucrează la studiul de fezabilitate. „Nu îmi făceam mari speranțe că Pasajul Basarb, aflat după mulți ani în reabilitare pentru a putea fi recepționat și administrat cum se cuvine, va rezista prea mult tagging-ului de proastă calitate. Ei bine, nu a rezistat nici măcar până la finalizarea reparațiilor. 😕 Oamenii care au muncit să îl curețe trebuie să o ia de la capăt pentru că… Camere vor fi. Nu se monteaza la bucată, ci un ca sistem de monitorizare cu mii de camere. Pentru a fi eficient din punct de vedere economic. Acum lucram la studiul de fezabilitate, urmează proiectul tehnic”, a notat Ciprian Ciucu pe Facebook. Ce se întâmplă cu circulația pe Pasajul Basarab De altfel, cetățenii au parte de o altă veste legată de Pasajul Basarab din București. Traficul pe sensul Bd. Titulescu-Șos. Grozăvești al Pasajului Basarab a fost redeschis din 20 august, iar lucrările au fost mutate pe celălalt sens de mers, Grozăvești-Titulescu. Au fost anunțate lucrările de frezare și reparare a asfaltului degradat. Echipele vor interveni și la rosturi, parapeți, borduri, stâlpi și sistemele de scurgere. Lucrările se desfășoară în două schimburi, inclusiv sâmbăta. Etapa ar urma să fie finalizată până pe 6 septembrie, iar traficul să fie redeschis complet din 7 septembrie 2026. Vezi AICI mai multe detalii. Sursă foto: Facebook Ciprian Ciucu

BNR schimbă regulile de creditare. Băncile vor putea acorda împrumuturi garantate cu titluri Fidelis. Ce sumă poți obține dacă ai 100.000 de lei în titluri de stat

BNR deschide o nouă supapă de lichiditate pentru deținătorii de titluri de stat. Românii care au cumpărat titluri de stat Fidelis ar putea folosi aceste investiții ca garanții pentru a obține credite de la bănci, potrivit unui proiect de act normativ prin care BNR modifică regulile de creditare. Banca Națională propune ca finanțarea garantată cu astfel de active să poată ajunge la cel mult 80% din valoarea lor de piață. La plafonul maxim prevăzut de proiect, volumul cumulat al titlurilor Fidelis emise din 2020 până acum – de 71,6 miliarde lei – ar putea susține, teoretic, credite în valoare totală de până la 57 miliarde de lei. „În cazul creditelor prevăzute la art. 171, la evaluarea capacității de rambursare, împrumutătorii pot lua în considerare și veniturile aferente titlurilor constituite drept garanție ”, se arată în proiectul legislativ aflat în etapa de consultare publică.  Loading … Titlurile de stat devin un instrument de garantare a creditului BNR propune practic ca titlurile de stat tranzacționabile să poată fi transformate în garanții pentru credite. Proiectul de modificare a Regulamentului BNR nr. 17/2012 introduce explicit posibilitatea ca băncile să acorde „credite garantate cu titluri emise de administrații centrale și bănci centrale din Uniunea Europeană”.  Acestea sunt acceptate drept garanție dacă sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din UE și îndeplinesc condițiile stabilite de BNR. Cu alte cuvinte, un investitor ar putea ajunge să aibă nu doar un titlu de stat care îi produce dobândă și pe care îl poate vinde la bursă, ci și un activ pe care îl poate folosi pentru a obține lichiditate fără să îl vândă. Este o noutate avantajoasă pentru clienții din zona de private banking, care își doresc credite de valori mari, pe care normele actuale ale BNR nu le permit. Practic, titlurile de stat devin un instrument de garantare identic cu ipoteca pe un imobil sau colateralul pe un depozit bancar de valoare identică cu cea a creditului. Noul proiect al BNR este o completare la norma actuală ce acoperă un gol existent, care  limitează acordarea de credite către clienții de tip Private Banking sau Affluent Banking, în baza veniturilor lor din investiții financiare și a garanțiilor reprezentate de același titluri. Acum BNR propune modificări prin care acest lucru este posibil, dar definește strict lista tipurilor de active financiare acceptate, la titlurile de stat locale si cele emise de state UE. Împrumuturi bancare de până la 80% din valoarea titlurilor de stat din portofoliu Totuși, banca nu va putea acorda un credit care să reprezinte întreaga valoare de piață a titlurilor. Plafonul maxim propus este de 80% din valoarea garanției. De exemplu, pentru titluri de stat evaluate la 100.000 de lei, finanțarea garantată ar putea ajunge, în condițiile generale, la cel mult 80.000 de lei. Băncile vor trebui să urmărească atent valoarea acestor garanții. Evaluarea titlurilor va fi făcută zilnic, astfel încât eventualele scăderi de preț să poată fi identificate rapid. O altă condiție importantă este ca perioada rămasă până la scadența titlurilor să fie cel puțin egală cu durata creditului. Cu alte cuvinte, garanția nu ar trebui să ajungă la maturitate înainte ca împrumutul să fie rambursat. În cazul în care titlurile de stat folosite drept garanție sunt cumpărate chiar cu banii obținuți prin credit, limita trebuie redusă cu cel puțin 10 puncte procentuale. Pentru titluri denominate în euro sau dolari americani, reducerea este de minimum 10 puncte procentuale, iar pentru alte valute, de cel puțin 20 de puncte procentuale. Un „boost” pentru piața Fidelis Dacă băncile vor folosi efectiv noul mecanism, titlurile Fidelis ar putea deveni mai atractive pentru investitori, deoarece ar putea fi transformate în lichiditate fără vânzarea lor. Totuși, eligibilitatea nu garantează un credit de 80% din valoarea titlurilor: fiecare bancă își va stabili propriile condiții și nivelul efectiv al finanțării. Pentru Fidelis, mecanismul este relevant în condițiile în care titlurile sunt deja tranzacționate la BVB. Folosirea lor ca garanție ar putea permite investitorilor să obțină temporar lichiditate păstrându-și investiția. Veniturile din titluri de stat ar putea conta la obținerea creditului Proiectul BNR aduce o schimbare și în analiza capacității de rambursare. Băncile ar putea lua în calcul veniturile generate de titlurile constituite drept garanție. Astfel, acestea nu ar reprezenta doar active puse gaj, ci ar putea contribui și la evaluarea situației financiare a clientului. Asta nu înseamnă însă că un credit va fi aprobat automat. Decizia finală va aparține în continuare băncii, după analiza riscului și a capacității solicitantului de a rambursa împrumutul. De asemenea, BNR propune reguli stricte și pentru creditele de consum acordate în valută sau indexate la cursul unei monede străine. Cu excepția noii categorii de credite garantate cu titluri, solicitantul ar trebui să dispună de garanții reale și/sau personale reprezentând minimum 133% din valoarea finanțării. BNR introduce reguli mai flexibile pentru gradul de îndatorare De asemenea, potrivit noului proiect, BNR ar putea aproba mai multe credite peste gradul standard de îndatorare. Limita generală nu este eliminată, însă băncile ar putea face excepții pentru o anumită parte dintre creditele acordate. Pentru creditele de consum, excepția ar putea fi utilizată pentru maximum 15% din media aritmetică a volumelor trimestriale de finanțări acordate în ultimele patru trimestre. Aceeași limită de 15% ar urma să se aplice și în cazul creditelor destinate investițiilor imobiliare, la credite de până la 250.000 de euro. Este de menționat că noile reguli propuse de BNR nu înseamnă că băncile vor putea acorda liber credite persoanelor cu grad mare de îndatorare. Instituțiile de credit vor trebui să respecte plafonul de 15% și să demonstreze că persoanele incluse în această categorie au o capacitate suficientă de rambursare. În schimb, proiectul deschide o nouă posibilitate pentru cei care dețin titluri de stat, acestea putând deveni, în anumite condiții, o garanție pentru obținerea unei finanțări.

Analist economic desființează reducerea accizei la motorină

Motorina a depășit din nou pragul psihologic de 10 lei pe litru, în ciuda reducerii temporare cu 20% a accizei. Măsura ar fi trebuit să ieftinească litrul cu aproximativ 68 de bani. Analistul economic Adrian Negrescu explică de ce nu vedem încă reducerea la pompă și cât de mult mai pot crește prețurile după expirarea acestei măsuri guvernamentale. Deși este în vigoare până la finalul lunii o reducere cu 20 % la acciza pentru motorina standard, care ar fi trebuit să reducă prețul cu aproximativ 68 de bani, litrul de motorină se vinde în continuare la pompă cu peste 10 lei. Costurile de asigurare scumpesc în continuare combustibilul Analistul economic Adrian Negrescu a explicat la RFI că prețurile rămân mari din cauză că peste jumătate din costul unui litru merge către stat sub formă de taxe și impozite. La acestea se adaugă și costurile operaționale mari pentru vasele care aduc carburanți în portul Constanța. Astfel, reducerea accizei aproape că nu se simte în prețul final. „Din păcate, toată această reducere de acciză a fost contrabalansată de costurile de asigurare foarte mari, pe care, din păcate, România le plătește pentru a aduce motorină, în principal în portul Constanța. Vasele care aduc motorină intră din ce în ce mai greu în Marea Neagră, în condițiile în care riscurile de securitate sunt foarte mari, iar asta se traduce în costuri operaționale mai mari, care, bineînțeles, se văd și la pompă. Altfel spus, ce am luat pe mere am dat pe pere, din punct de vedere economic, având în vedere situația economică internațională, având în vedere nevoia noastră de a importa aproape 80 % din motorina pe care o consumăm„. Analistul economic Adrian Negrescu „Să nu ne facem iluzii” „Noi să nu ne facem iluzii, prețurile vor rămâne foarte ridicate în România, atâta timp cât mai mult de jumătate din costurile fiecărui litru de carburant reprezintă taxe și impozite plătite statului român și, mai nou, costuri semnificative operaționale pe care jucătorii din piață le au„, continuă specialistul.  Inflația va continua să crească Din nefericire și în mod previzibil, nici în viitorul apropiat nu avem șanse mari să beneficiem de o reducere a litrului pe motorină. Mai mult, scumpirea va alimenta creșterea inflației, care este deja cea mai mare din Europa. Economia autohtonă depinde mult de transport, așadar prețurile la raft vor crește inevitabil. „Din păcate, prețurile la carburanți pe care le avem în România se vor traduce într-un un punct și jumătate procentual în inflație. Altfel spus, în loc să avem o inflație de 5,5  sau 6%, undeva în luna septembrie, probabil va rămâne peste 7%, ceea ce înseamnă, bineînțeles, prețuri mai mari decât ne-am fi așteptat. E o consecință directă, în condițiile în care, din păcate, economia românească depinde foarte mult de transportul rutier, de marfă, cu benzină, cu motorină, în primul rând. Cu cât costurile carburanților sunt mai mari, cu atât, bineînțeles, și la raft vedem prețuri mai mari la produsele alimentare, nealimentare și mai ales la servicii care rămân în topul scumpirilor la nivel european, nu doar în România”

Translectrica, nevoită să suporte costuri de milioane de euro cu energia cumpărată mai scump din piața spot, după oprirea centralei de la Cernavodă

Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a calculat costurile suplimentare pe care va trebui să le suporte cu energia destinată acoperirii consumului propriu tehnologic (CPT, pierderile de curent din rețea), care nu îi va mai fi livrată de Nuclearelectrica în perioada 13 august – 31 august 2026, din cauza opririi și celui de-al doilea reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, transmite Profit.ro. În acest context, Transelectrica va trebui să cumpere energia de pe piața spot, la prețuri și de 2,5 ori mai mari. Potrivit directorului de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța, impactul financiar după oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, în perioada 13 august- 31 august va fi de aproximaximativ 2 milioane de euro. ″Avem 19 zile înmulțite cu 24 de ore pe zi, înmulțite cu cei 30 MW a căror livrare a fost suspendată, iar acest rezultat trebuie înmulțit cu diferența dintre prețul spot și prețul contractual. Să estimăm, în mod rezonabil, care ar putea fi prețul spot mediu zilnic în perioada cuprinsă între 13 august și sfârșitul lunii, adică 31 august. (…) Avem date parțiale pentru primele 14 zile din august. Aceste date provin de pe platforma europeană de transparență ENTSO-E și reprezintă prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU). În prezent, înregistrăm un nivel de 150 euro/MWh. Să presupunem că prețurile de pe piața pentru ziua următoare vor crește în continuare până la o medie de 200 euro/MWh sau, să zicem, 250 euro/MWh. Noi am plătit către Nuclearelectrica 100 euro/MWh. Prin urmare, costul suplimentar pe care îl vom suporta din cauza expunerii adiționale la prețurile spot va fi diferența dintre 250 euro/MWh și 100 euro/MWh. Așadar, 150 euro/MWh reprezintă costul suplimentar pe care va trebui să-l plătim pe durata suspendării contractului. Volumul de referință este de 30 MW înmulțit cu 19 zile și cu 24 de ore. În final, dacă efectuăm acest calcul, impactul maxim estimat ar fi de 2 milioane euro. Poate chiar mai puțin. Totul depinde foarte mult de ipoteza pe care o folosim în acest calcul estimativ, simplificat, pe care îl realizăm acum. Anticipăm evoluția viitoare a prețurilor până la sfârșitul lunii august, adică în intervalul 13–31 august. Avem, de asemenea, prețurile zilnice pentru 13 și 14 august – adică ziua de astăzi. Aceste două zile corespund unor perioade în care în sistem nu a fost injectată absolut nicio cantitate de energie nucleară. Prețurile nu au explodat peste pragul de 200 euro/MWh. În calculul anterior, efectuat aici în direct, am pornit de la ipoteza unui preț de 250 euro/MWh până la sfârșitul lunii august″, a explicat Adrian Șuța. „Deficitul rezultat va trebui compensat prin achiziții din piața spot” Nuclearelectrica (SNN) a anunțat că i-au fost emise mai multe Avize de Existență a Cazului de Forță Majoră, de către Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA). Aceste avize permit companiei să suspende executarea contractelor sale de vânzare de energie fără a suporta penalități de nelivrare și fără a fi nevoită să achiziționeze din piață energia nelivrată clienților, până la sfârșitul lunii august. Anul trecut, Transelectrica a încheiat mai multe contracte, cu mai mulți vânzători, de achiziție de energie pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în 2026, ceea ce însumează o putere de 60 MW în bandă, pentru totalul orelor anului în curs. „După activarea clauzei de forță majoră de către Nuclearelectrica, care a fost obligată să oprească ambele reactoare de la centrala nucleară Cernavodă, livrarea a 30 MW, reprezentând 50% din totalul contractat, a fost temporar suspendată între 13 august și finalul lunii, practic 19 zile. Deficitul rezultat, de 30 MW, va trebui cel mai probabil să fie compensat prin achiziții din piața spot, majorând temporar expunerea Transelectrica la prețurile din piața spot pe perioada suspendării″, a declarat directorul de Reglementare al companiei, Adrian Șuța. Motivul pentru care centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august Institutul Național de Hidrologie a estimat că debitul fluviului la intrarea în România va începe să crească în următoarele zile, de la 1.300 la 1.550 de metri cubi pe secundă până pe 29 august. Cu toate acesta, nivelul va rămâne mult sub normalul perioadei, iar Ministerul Energiei a anunțat că centrala de la Cernavodă nu va fi repusă în funcțiune până la sfârșitul lunii august

Ciprian Ciucu îi atacă dur pe foștii șefi din PNL București: Fețe triste când am câștigat alegerile

Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a lansat un atac dur la adresa unor foști lideri ai organizațiilor PNL din Capitală. El a afirmat despre aceștia că nu s-au bucurat de victoria sa la alegerile din decembrie 2025. Luni seară, după prima ședință a Biroului Politic București în noua formulă, Ciucu a precizat: „Îmi regăsesc încrederea în capacitatea de reîmprospătare a PNL București”.  Loading … Ciucu: „Am preferat să fac pașii în ordinea lor corectă” Primarul general susține că, în ultimii ani, situația din organizația liberală din Capitală „nu a fost tocmai în regulă”. Totuși, el susține că a preferat să nu deschidă public conflictul înaintea alegerilor. „Nu le-am adus în față, am preferat să îmi fac pașii în ordinea lor corectă: întâi să câștig alegerile și apoi să contribui la primenirea atât de mult cerută de dumneavoastră”. „M-am făcut că nu văd jocul de glezne din campania trecută și nici fețele triste ale unora dintre fostele conduceri ale filialelor PNL atunci când, în decembrie 2025, am câștigat alegerile în București”, a declarat Ciprian Ciucu. Ciucu a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025 cu 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din voturile valabil exprimate. Totuși, el susține că membrii de la baza organizațiilor din sectoarele 2, 3 și 4 i-au transmis, în schimb, „adevărul” și „au avut răbdare”. Reformă în PNL București Atacul lansat de Ciprian Ciucu apare la doar câteva zile după schimbarea conducerilor PNL din patru sectoare ale Capitalei. Biroul Politic Național al PNL a validat, pe 21 august, în unanimitate, patru președinți interimari: Sanda Nicola (la Sectorul 2), Dragoș Pîslaru (la Sectorul 3), Oana Gheorghiu (la Sectorul 4) și Andrei Badiu (la Sectorul 5). Aceștia i-au înlocuit pe Monica Anisie – Sectorul 2, Andrei Baciu – Sectorul 3, Ionuț Stroe – Sectorul 4 și Dan Meran – Sectorul 5. Ciucu spune că noii lideri au fost bine primiți de membrii organizațiilor locale: „Aceiași colegi și colege din filialele PNL ale sectoarelor 2, 3, 4 și 5 i-au primit cu brațele deschise pe noii președinți interimari, Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu”.