Etichetă: Z

Început de an dezastruos pentru turismul românesc. INS confirmă declinul: Sosirile şi înnoptările turiștilor au scăzut în ianuarie 2026

Austeritatea continuă să lovească în turismul românesc în 2026, iar cifrele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) confirmă trendul. Sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au scăzut cu 7,3%, respectiv cu 8,5% în luna ianuarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.  Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în prima lună a anului au însumat 785.800 persoane, din care cele ale turiștilor români au reprezentat 81,6%, iar sosirile turiștilor străini 18,4%. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în ianuarie 2026 au însumat 1,486 milioane, în scădere cu 8,5% față de cele din luna ianuarie 2025. Sursa: Institutul Național de Statistică Din numărul total de înnoptări, cele ale turiștilor români au reprezentat 78,2%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 21,8%. Situația nu este mai bună nici la numărul de înnoptări petrecute de turiști în unitățile de cazare. Durata medie a șederii în ianuarie 2026 a fost de 1,8 zile la turiștii români și de 2,2 zile la turiștii străini. „Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna ianuarie 2026, a fost de 20,4% din total structurilor de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), în scădere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2025”, se arată în comunicatul transmis de INS. Capitala conduce clasamentul la numărul de turiști Pe județe, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat în ianuarie 2026 valori mai bune în București, 124.000 de persoane, Brașov, 122.100 de persoane și Prahova, 49.900 de persoane. La capitolul înnoptări în astfel de structuri, clasamentul a rămas neschimbat, iar pe țări, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au provenit din Italia, 17.300 de persoane, Republica Moldova, 11.300 de persoane și Israel, 11.000 de persoane. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale INS confirmă declinul turismului românesc. Numărul turiștilor străini și al nopților petrecute în structuri de cazare a scăzut în 2025

Purtătorul de cuvânt al MAE neagă că ar fi întrerupt ieri conferința la întrebările jurnaliștilor

MAE susține astăzi un briefing de presă de urgență cu privire la evoluția situației de securitate din Orientul Mijlociu. Evenimentul e susținut de purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea. Întrebat de o jurnalistă de ce a oprit ieri transmisiunea live pe Facebook și pe canalul de Facebook al Ministerului Afacerilor Externe, la momentul întrebărilor jurnaliștilor, purtărorul de cuvânt al MAE a negat și a dat vina pe „o chestiune tehnică”. „A fost o chestiune tehnică a colegilor. Înregistrarea a fost live la toate televiziunile și este integral pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe și pe YouTube-ul Ministerului de Externe. Și dacă verificăm acum, este pe YouTube-ul Ministerului de Externe.” Purtătorul de cuvânt al MAE a precizat că, în acest moment, aproximativ 14.000 de persoane (rezidenți și turiști) din Orientul Mijlociu se află în evidența serviciilor consulare și a celulei de criză. „Dintre cei care au fost inițial în atenția celulei de criză, fie că au anunțat prezența pe spațiu, fie că au și cerut asistență consulară pentru repatriere sau de altă natură, circa 1.500 – din datele noastre – au revenit în România, 1.000 și ceva cu mijloace facilitate puse la dispoziție de România, 500 și ceva prin mijloace proprii. Avem în continuare circa 400 de persoane prioritare numai în Emiratele Arabe Unite, deci numai în Dubai și mai puțin în Abu Dhabi, dar numai în acest stat avem 400 de cazuri prioritare”. Andrei Țărnea a explicat că autoritățile monitorizează permanent riscurile de securitate. „Deci în acest moment nu este clar dacă este vorba de o lipsă de comunicare sau dacă vorbim de un mesaj care are legătură cu situația din Ucraina. Vom continua să monitorizăm aspectele de securitate. Ceea ce este evident e că rămâne o presiune semnificativă pe siguranța zborurilor,” a transmis purtătorul de cuvânt MAE , Andrei Țărnea. AUTORUL RECOMANDĂ: MAE a tăiat sunetul la transmisiunea conferinței de presă de astăzi, când a ajuns la întrebările presei. Ulterior, a tăiat imaginea și a oprit emisia. Ieri, ministra de Externe Oana Țoiu a fugit din conferința de presă Purtătorul de cuvânt al MAE a reacționat în cazul fetei minore a lui Victor Ponta. „Orice persoană, nu mă intereseză numele ei, nu a fost lăsată să urce fiindcă nu îndeplinește criteriile”

Ion Cristoiu: Liderii români au impresia că bomba nucleară e o oală de ciorbă. Țoiu duce bomba nucleară în servietă

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum liderii români confundă bomba nucleară cu o oală de ciorbă care poate fi plimbată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Iar ăștia din România au impresia că bomba nucleară e o oală de ciorbă. Este o bombă nucleară… Al doilea lucru, nu ai cum să aduci bomba aici. E o bombă nucleară… Ce e aia, e ulcior? Adică în momentul în care într-un siloz apare o creștere de temperatură, în acel moment se intervine. Ori, dacă eu o plimb bomba aia prin România cu servieta… O duce Țoiu în servietă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum liderii români confundă bomba nucleară cu o oală de ciorbă care poate fi plimbată. Acesta a început prin a spune că forța nucleară franceză nu este integrată în NATO. Jurnalistul a explicat că puterea nucleară stă în silozuri. Nu poate fi plimbată bomba nucleară cu servieta Oanei Țoiu. „Sunt chestiuni neserioase. Nici nu trebuia discutat asta. Țoiu a venit cu aceste lucruri. Încă o dată, ai deja o umbrelă nucleară americană. Ei (n.r. umbrela nucleară franceză) nu sunt integrați în NATO. Forța lor nucleară nu e încadrată în NATO și noi nu înțelegem. Apelăm la două umbrele nucleare? Iar ăștia din România au impresia că bomba nucleară e o oală de ciorbă. Este o bombă nucleară… Al doilea lucru, nu ai cum să aduci bomba aici. E o bombă nucleară… Ce e aia, e ulcior? Toate puterile nucleare stau în silozuri. Și nu sunt pe ideea că o duce cât mai aproape de graniță. O trag de acolo, cu rachete, se lansează de acolo din silozuri. Și pentru descurajarea nucleară, fundamental e o supraveghere generală. Adică în momentul în care într-un siloz apare o creștere de temperatură, în acel moment se intervine. Ori, dacă eu o plimb bomba aia prin România cu servieta… O duce Țoiu în servietă.”, a explicat jurnalistul.

BNR a anunțat noul curs valutar. Moneda națională câștigă teren în fața euro, dar pierde în raport cu francul și dolarul

Cursul valutar a rămas stabil joi, în ciuda turbulențelor de pe piețele financiare internaționale pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Banca Națională a României (BNR) a publicat cursul valutar oficial, iar cifrele arată că leul a pierdut teren în raport cu francul elvețian.  În raport cu francul elvețian, leul a pierdut aproape doi bani, astfel că un franc a ajuns să fie cotat la 5,6250 lei. De asemenea, leul a pierdut aproape un ban în raport cu dolarul american, cotat la 4,3883 lei și a câștigat teren în raport cu moneda europeană, cotată la 5,0937 lei. Banca Națională continuă să fie atentă la stabilitatea monedei naționale și intervine pe piață în cazul în care este necesară menținerea cursului. Pe de altă parte, indicele ROBOR la 3 luni, folosit la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populație înainte de luna mai 2019, dar și pentru creditele companiilor în lei, a fost cotat joi la 5,89%, în scădere cu 0,84% față de nivelul înregistrat miercuri, 4 martie. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR ține cu dinții de curs. Moneda națională câștigă teren în raport cu euro și dolarul BNR a publicat noi cifre dezastruoase. Leul s-a depreciat puternic în raport cu moneda europeană

Oana Țoiu recunoaște că a discutat cu consulul din Dubai despre fiica lui Ponta, dar susține că nu a cerut excluderea ei din autocar

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a publicat o serie de precizări referitoare la operațiunile de repatriere din Dubai, în contextul acuzațiilor privind excluderea fiicei lui Victor Ponta din transportul organizat de stat. Aceasta a susținut că zborul de evacuare a fost ocupat la capacitate maximă și că locurile destinate cetățenilor români au fost utilizate integral. Oana Țoiu a afirmat că solicitarea de asistență pentru minora neînsoțită nu a fost identificată în bazele de date oficiale și a subliniat că toți cetățenii trebuiau să se înscrie în prealabil prin canalele comunicate de minister la începutul crizei. Țoiu a respins informațiile că Irina Ponta ar fi fost dată jos din autocar. „Cetățenii români s-au înregistrat în prealabil în bazele de date anunțate de Ministerul Afacerilor Externe de la începutul crizei și la adresa de mail oficială a consulatului. Pe aceste canale nu a putut fi identificată cererea de asistență a părinților pentru minora neînsoțită, nici autonotificarea în aplicația de călătorii privind prezența pe spațiul respectiv. Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare (Informația că o minoră a fost dată jos din autobuz pe drum sau din avion pe aeroport este o informație falsă).” În ceea ce privește procesul de decizie, Țoiu a confirmat că a purtat o discuție cu consulul general din Dubai în momentul în care grupurile de evacuare erau deja stabilite. Ministra a spus că nu a solicitat modificarea listelor de pasageri și că nu a cerut detalii despre identitatea persoanelor sau a părinților acestora. Totuși, ministra a recunoscut că în cadrul acelei discuții, consulul i-a semnalat existența unui „caz special al unei minore neînsoțite”: „Am discutat cu consulul despre zborul de evacuare la momentul la care grupul era complet și în Dubai, și în Abu Dhabi, și în Muscat. Nu am cerut modificarea niciuneia dintre deciziile anterioare de alocare și nici nu am pus nicio întrebare ce implică nume și prenume ale pasagerilor sau nume și prenume ale părinților acestora. Am întrebat însă ceva ce ține de responsabilitatea instituțională, dacă echipa din teren a reușit să includă pe toată lumea din criteriile stabilite, dacă a reușit să sune la toate cazurile medicale semnalate și dacă mai avem cunoștință despre alte grupuri de copii. Consulul a fost cel care a menționat că, în afara informărilor oficiale de până atunci, are și cazul special al unei minore neînsoțite. Răspunsul meu a fost că, în orice modificare pe care ar urma să o facă la componența grupului deja stabilit sau în orice plan de evacuare prezentat oricui, să se asigure înainte că și ceilalți din categoriile vulnerabile cu grad de risc înscrise în grija consulară pe canale formale au acces la aceeași informație și tratament egal.” Aceasta a adăugat că fiica lui Victor Ponta dispunea de alte variante sigure pentru a se întoarce în țară încă din ziua precedentă. „Zborul de evacuare gratuit nu a avut modificări, din informațiile pe care le am, față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora neînsoțită a avut la dispoziție încă de ieri opțiuni sigure de repatriere. Prioritatea noastră rămâne să asigurăm sprijinul echitabil și acces transparent la informații pentru întoarcerea românilor în siguranță, atât prin eforturi pentru creșterea numărului de zboruri comerciale, prin prioritizarea persoanelor în funcție de gradul de vulnerabilitate, cât și prin accesul echitabil la informație relevantă pe canalele formale.” AUTORUL RECOMANDĂ

Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate

Kuweit a început să reducă dramatic producția de petrol după ce stocurile de țiței s-au epuizat, a raportat vineri Wall Street Journal , care a citat persoane familiarizate cu situația din țară. Kuweit, o țară membră-fondatoare a OPEC, a fost atacată în ultima săptămână de Iran, iar economia este grav afectată de închiderea Strâmtorii Ormuz. Cele mai mari turbulențe pe piața globală de la pandemia de COVID-19 încoace De la regionalizarea conflictului, s-au înregistrat turbulențe majore pe piața globală de țiței după ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz. Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan. Tancurile petroliere și navele de marfă sunt blocate într-o coadă de câteva mile lungime.  Având în vedere că strâmtoarea se ocupă de aproximativ 20% din comerțul global de petrol, întreruperea provoacă creșterea prețurilor la petrol și gaze la nivel global. Prețul barilului de petrol a ajuns la 93,75 de dolari. Între timp, sute de mii de călători întâmpină dificultăți în Orientul Mijlociu după ce au fost anulate mii de zboruri ca urmare a escaladării conflictului dintre Israel și Iran la scară regională, fiind atacate și alte state arabe. Aproape 14.000 de zboruri planificate din aeroportule a 10 țări au fost anulate de când SUA și Israel au bombardat Iranul, iar acesta din urmă a trecut la represalii. Pe 6 martie, 10 țări și-au închis parțial sau în totalitate spațiul aerian, potrivit CNN .Zborurile efectuate la Aeroportul Internațional din Dubai au scăzut cu 85% din 28 februarie. Peste 300.000 de cetățeni britanici locuiesc sau sunt în tranzit în țările din Golful Persic, în timp ce Departamentul de Stat al SUA a raportat că 17.500 de cetățeni americani au reușit să se întoarcă în SUA. Sursa Foto: Shuterstock Autorul recomandă: Trump: Evacuăm mii de oameni din Orienul Mijlociu

Alexandru Rogobete: Screeningul nu înseamnă boală. Acesta se face la oameni sănătoși

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a vorbit despre cum screeningul este destinat oamenilor sănătoși, de asta timpii de așteptare nu sunt o tragedie. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Alexandru Rogobete: „În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice… Dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, opt luni.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Alexandru Rogobete a vorbit despre cum procedura de screening este destinată oamenilor sănătoși. Acesta a început prin a spune că nu este indicat să comparăm timpul de așteptare din România cu cel din alte state europene. În România, adaugă ministrul, se ajunge chiar repede. Acesta a ținut să menționeze că screeningul nu înseamnă boală. Această procedură este una destinată oamenilor sănătoși. Din acest punct de vedere, susține Rogobete, timpul de așteptare este relevant doar când există deja un diagnostic pus, ceea ce exclude procedura de screening. „De asta este posibil acum să dăm drumul la aceste programe, pentru că am cumpărat 125 de mamografe. Vorbesc despre ultimii doi-trei ani în care s-au dotat peste 60 de spitale cu laboratoare performante de citologie, s-a investit în imagistică, RMN-uri, CT-uri de înaltă performanță. Toate ca să avem unde să scanăm pacienții aceștia. În primul rând, nu cred că ar fi bine să comparăm timpul de așteptare la un RMN din România cu alte țări europene. În România se ajunge repede. Există țări, nu dăm nume ca să nu intrăm în discuții diplomatice, dar există țări în care pacienți asigurați așteaptă pentru un RMN 6 luni. Pentru un consult dermatologic, știu caz concret, s-au așteptat opt luni. Sunt oameni, români care vin din alte țări în România pentru că au acces mai rapid în sistemul de sănătate. Deci nu timpul de așteptare e neapărat discuția. Haideți să lămurim, pentru că oamenii trebuie să înțeleagă un aspect important. Screeningul se face programat. Screeningul nu înseamnă boală. Screeningul se face la pacienți sănătoși, la oameni sănătoși. Vă dau un exemplu, că vă programează pentru mamografie peste șase luni, nu e o tragedie. Pentru că asta înseamnă screeningul. Screening înseamnă că ai o programare și că ești programat ca în decurs de 12 luni să faci acea investigație. Timpul de așteptare contează în momentul în care s-a pus diagnosticul. Dacă un om se duce la doctor pentru că are un simptom, acolo se pune deja un pre-diagnostic. Ăla nu mai e screening, acolo se intră deja în mecanism de diagnostic.”, a explicat Ministrul Sănătății.

Carnea de miel se scumpește de Paște 2026

Paștele din 2026 aduce prețuri mai mari pentru carnea de miel, un produs esențial pe mesele românilor. În unele magazine, kilogramul cu os se vinde deja cu până la 70 de lei, iar fermierii avertizează că scumpirile ar putea continua, afectând atât piețele, cât și supermarketurile. Creștere de preț vizibilă în magazine și piețe Carnea de miel urmează și în acest an o tendință de scumpire, observată în numeroase orașe din România. Bucățile cu os sau carcasele se vând între 50 și 70 de lei pe kilogram, în funcție de magazin și regiune. În supermarketuri, diferențele de preț sunt vizibile: în unele lanțuri, carnea cu os ajunge la 70 de lei/kg, în timp ce alte magazine o vând cu 48–60 de lei/kg. Părțile mai puțin solicitate, precum organele, se vând mai ieftin, între 25 și 40 de lei/kg. Diferențe regionale de preț În marile orașe, variațiile sunt moderate, influențate de cerere, transport și producători locali: București–Ilfov: mielul în viu se vinde cu 25-28 lei/kg, carcasa între 55-65 lei/kg. Constanța și Iași: miel în viu 22-25 lei/kg, carcasa 50-55 lei/kg. Craiova: printre cele mai accesibile prețuri, carcasa poate coborî până la 45 lei/kg. Timișoara și Cluj-Napoca: carnea de miel depășește media națională, cu valori de peste 60 lei/kg pentru carcasă în apropierea sărbătorilor, conform Capital. Fermierii explică scumpirile Reprezentanții agricultorilor avertizează că sectorul zootehnic se confruntă cu presiuni care influențează direct costul produselor. Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a transmis în ianuarie: „2026 trebuie abordat cu responsabilitate, dar şi cu determinare. Avem nevoie de politici coerente, stabilitate legislativă, finanţare previzibilă şi o viziune naţională care să aşeze agricultura în centrul dezvoltării României”. Un păstor a explicat situația sezonului: „Seceta din vara trecută şi iarna geroasă din acest an le-au dat peste cap planurile crescătorilor… carnea de miel s-ar putea scumpi cu cel puţin 10% de Paşte”. Alți crescători rămân însă optimiști în privința ofertei: „Eu consider că vor fi miei suficienţi de buni pentru buzunarele românilor. Ei au suferit tăieri la salarii. Nu ştiu câţi îşi vor mai permite să cumpere un miel mare”. Recomandarea autorului: Orașul în care încă mai găsim apartamente ieftine cu două camere. Prețul pentru o garsonieră este de 67.000 de euro Surse Gândul: Irina Ponta a ajuns în această dimineață în țară. Fiica fostului premier a prins o cursă comercială Românii încep să se întoarcă din Dubai. Un avion a aterizat în această dimineață la București: ”Au fost momente înfricoșătoare”

CTP îl acuză pe Nicușor Dan de „complicitate” cu PSD. „I-o fi luat Dumnezeu mințile?”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a lansat un nou atac dur la adresa președintelui Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook în care îl acuză de „complicitate” cu PSD. Jurnalistul critică reacția șefului statului în legătură cu lista de propuneri pentru conducerea marilor parchete și sugerează că poziția acestuia ar indica o apropiere tot mai vizibilă de social-democrați. Critici dure după declarațiile lui Nicușor Dan despre șefii parchetelor În mesajul publicat pe rețeaua socială, CTP afirmă că reacțiile unor susținători ai președintelui sunt exagerate și spune că nu face afirmații fără argumente. El susține că a analizat de mai multe ori deciziile luate de Nicușor Dan și consideră că acestea au fost puține și, în opinia sa, greșite. „Unii dintre fanii până-n pânzele negre ai președintelui Dan, pentru care și-au extirpat spiritul critic, dacă l-au avut, au reacționat ca niște religioși habotnici în fața unei blasfemii la clasificarea dlui Dan ca «prost» de către sussemnatul”, a scris Cristian Tudor Popescu. Gazetarul face referire și la declarația recentă a președintelui privind lista de propuneri înaintată de ministrul Justiției pentru conducerea parchetelor. „Iată încă una, la zi: «Sunt în complet dezacord cu ce se speculează în mass media în legătură cu lista de propuneri ale ministrului Justiției pentru PG, DNA, DIICOT. Dar nu vreau să mă antepronunț». Deci, dl Dan se antepronunță agresiv, fără rest («în complet dezacord»), iar în fraza următoare neagă antepronunțarea! – i-o fi luat Dumnezeu mințile?”, a scris CTP. „Asta nu mai e apropiere, e complicitate” În aceeași postare, Cristian Tudor Popescu susține că modul în care Nicușor Dan tratează subiectul numirilor din justiție ar arăta o apropiere tot mai mare de PSD. „Spuneam că acceptarea sau nu a acestei liste e un turnesol pentru apropierea lui N. Dan de PSD, pe care, de altfel, o observ cu tristețe de multă vreme. Or, asta nu mai e apropiere, e complicitate”, a mai afirmat jurnalistul. AUTORUL RECOMANDĂ

Șefii Vămii Constanța Sud, prinși în flagrant. Interceptări DNA: Mi-a trimis 2.200 ăștia-s numai pe ianuarie

Interceptările din dosarul de corupție deschis de procurorii Direcția Națională Anticorupție arată modul în care s-ar fi cerut bani pentru urgentarea formalităților vamale în Portul Constanța. Ancheta îi vizează pe Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, funcționari din cadrul Autorității Vamale Române, reținuți de procurori după ce ar fi fost prinși în flagrant pentru luare de mită, relatează Mediafax. Denunțul care a declanșat ancheta Dosarul a fost deschis după un denunț depus la DNA în toamna anului 2025. Ulterior, ancheta a fost susținută de interceptări ambientale și de declarațiile unui colaborator cu identitate protejată. Cei doi suspecți activează în cadrul Autoritatea Vamală Română – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Potrivit procurorilor, Christian Gudu a fost reținut în jurul orei 23:35, iar Lică Octavian Parfene începând cu ora 01:50. Anchetatorii susțin că cei doi ar fi cerut bani pentru a urgenta formalitățile vamale în cazul unor containere importate prin Portul Constanța. Potrivit documentelor din dosar, un martor cu identitate protejată a reclamat că persoane din conducerea Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud ar fi solicitat sume de bani pentru ca operațiunile vamale să fie realizate „cu ușurință și cu prioritate”. În declarațiile date procurorilor, martorul a explicat că ar fi fost abordat de conducerea vămii după numirea acesteia în funcție și că i s-ar fi propus un sistem de plăți pentru fiecare container importat. „Sunt intermediarul unor importatori de mărfuri străini care aduc marfă în România din China prin Portul Constanța. Îl cunosc pe șeful Vămii Constanța Sud Agigea, numitul Octav, de foarte mulți ani, pentru că eu îmi desfășor activitatea în acest domeniu de mult timp. După numirea lui ca șef, din luna octombrie 2025, m-am întâlnit cu acesta și era însoțit de adjunctul său, al cărui nume nu îl cunosc, dar pe care îl pot recunoaște. Octav mi-a făcut o propunere ca pentru fiecare container care intră în Vama Constanța Sud Agigea să îi dau o anumită sumă de bani pentru ca formalitățile vamale să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate, adică acestea să fie urgentate. Adjunctul lui Octav a asistat la toate aceste discuții. I-am spus lui Octav că mă voi gândi și îl voi contacta pentru răspuns. Un sistem cunoscut în piață este că dacă nu se acceptă propunerile lui Octav și nu faci o înțelegere cu el, adică să plătești o sumă de bani pentru fiecare container importat, Octav pune piedici și întârzie foarte mult formalitățile vamale”, se arată în declarațiile martorului. Sumele de bani și discuțiile interceptate Documentele din dosar arată că, în decembrie 2025, ar fi fost remise mai multe sume de bani prin intermediul unui intermediar. Potrivit procurorilor, în baza unei înțelegeri prealabile ar fi fost plătite sume de 1.750 de euro, iar ulterior 2.800 de euro, pentru urgentarea formalităților vamale aferente unor importuri realizate printr-o firmă de comisionariat vamal. Într-un alt episod investigat, intermediarul ar fi remis 1.350 de euro, bani proveniți de la un colaborator al anchetatorilor. Din dialogul consemnat în dosar reiese că persoana care a primit banii știa proveniența acestora și ar fi cerut ca suma să nu fie oferită în dolari. Înregistrările ambientale realizate de anchetatori surprind mai multe discuții despre sume de bani și despre containerele importate, interceptările fiind folosite ca probe în dosarul instrumentat de DNA. CULEA MIHAI: ’Trăiți! Salut, șefu’! GUDU CHRISTIAN: Ce faci? CULEA MIHAI: Bine! Șefu’ nu e? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]…? A! Vine! CULEA MIHAI: …[neinteligibil]… mi-a trimis …[neinteligibil]… GUDU CHRISTIAN: Da? CULEA MIHAI: Îi am la mine. Vi-i dau sau cum…? GUDU CHRISTIAN: O.K.! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: A! Da? Hm? GUDU CHRISTIAN: Mai târziu! …[vorbește în șoaptă]… Mai târziu! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Eu îs… eu am probațiunea de făcut! GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Mă-nțelegi? Și eu am fugit de la probațiune acuma. Și nu ș… ce fac… plec înapoi? Când să vin? GUDU CHRISTIAN: Vii mai târziu. Fă-ți treaba tu și vii mai târziu! Vino după amiază! CULEA MIHAI: Hm! GUDU CHRISTIAN: Două, trei. CULEA MIHAI: Pe la două, trei? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Am înțeles! Da. Da. Bine! Să trăiți! Pa! GUDU CHRISTIAN: Hai! Ciao! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Poftim? GUDU CHRISTIAN: A știut exact despre ce e vorba. CULEA MIHAI: Deci… deci, mi-a trimis 2.200… GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Ăștia-s numai pe ianuarie. GUDU CHRISTIAN: Îhî! Bine! Vorbim după aia! Într-un alt moment surprins de camerele de supraveghere, anchetatorii descriu un schimb care ar fi avut loc între două persoane. Înregistrările arată cum cei doi interlocutori se apropie unul de celălalt și se poate observa cum GUDU Christian desface sacoșa și o ține desfăcută în dreptul lui CULEA Mihai. GUDU CHRISTIAN: Cum ești? Ia o banană! CULEA MIHAI: Stai așa puțin! În urma acestui schimb de replici, CULEA Mihai duce mâna în partea stângă a hainei sale, se percep sunete specifice deschiderii fermoarului de la haină, apoi se poate observa mâna acestuia revenind la poziția inițială. În continuare, GUDU Christian coboară ușor mâna dreaptă spre partea dreaptă a gecii sau a pantalonilor. GUDU CHRISTIAN: Ia! CULEA MIHAI: Mersi! GUDU CHRISTIAN: Ia-le… ia-le p-amândouă! CULEA MIHAI: Mersi! Bogdaproste! Potrivit anchetei, gesturile surprinse în înregistrare ar coincide cu momentul în care ar fi fost remisă o sumă de bani. „În jurul orei 17:30 am ajuns din nou la sediu, la intrarea din spate, iar în momentul în care intram în clădire, GUDU CHRISTIAN cobora scările, având în mâna dreapta o sacoșă din plastic în care avea banane. Menționez că GUDU CHRISTIAN mă căutase la biroul meu cu puțin timp înainte, lucru pe care l-am aflat de la soția mea, care m-a sunat când ajunsesem în parcare. Și GUDU mi-a zis că mă căutase. Interacțiunea cu GUDU CHRISTIAN a fost foarte scurtă, în jur de 30 de secunde, acesta spunându-mi «să-i dau ăia», cu referire la suma de 2.200 de euro și a trecut punga de plastic în mâna stânga. Am scos suma de bani din buzunarul din stânga al gecii, prevăzut cu fermoar, și, în același timp, GUDU CHRISTIAN mi-a spus «ia o