Etichetă: Z

Șefii Vămii Constanța Sud, prinși în flagrant. Interceptări DNA: Mi-a trimis 2.200 ăștia-s numai pe ianuarie

Interceptările din dosarul de corupție deschis de procurorii Direcția Națională Anticorupție arată modul în care s-ar fi cerut bani pentru urgentarea formalităților vamale în Portul Constanța. Ancheta îi vizează pe Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, funcționari din cadrul Autorității Vamale Române, reținuți de procurori după ce ar fi fost prinși în flagrant pentru luare de mită, relatează Mediafax. Denunțul care a declanșat ancheta Dosarul a fost deschis după un denunț depus la DNA în toamna anului 2025. Ulterior, ancheta a fost susținută de interceptări ambientale și de declarațiile unui colaborator cu identitate protejată. Cei doi suspecți activează în cadrul Autoritatea Vamală Română – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Potrivit procurorilor, Christian Gudu a fost reținut în jurul orei 23:35, iar Lică Octavian Parfene începând cu ora 01:50. Anchetatorii susțin că cei doi ar fi cerut bani pentru a urgenta formalitățile vamale în cazul unor containere importate prin Portul Constanța. Potrivit documentelor din dosar, un martor cu identitate protejată a reclamat că persoane din conducerea Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud ar fi solicitat sume de bani pentru ca operațiunile vamale să fie realizate „cu ușurință și cu prioritate”. În declarațiile date procurorilor, martorul a explicat că ar fi fost abordat de conducerea vămii după numirea acesteia în funcție și că i s-ar fi propus un sistem de plăți pentru fiecare container importat. „Sunt intermediarul unor importatori de mărfuri străini care aduc marfă în România din China prin Portul Constanța. Îl cunosc pe șeful Vămii Constanța Sud Agigea, numitul Octav, de foarte mulți ani, pentru că eu îmi desfășor activitatea în acest domeniu de mult timp. După numirea lui ca șef, din luna octombrie 2025, m-am întâlnit cu acesta și era însoțit de adjunctul său, al cărui nume nu îl cunosc, dar pe care îl pot recunoaște. Octav mi-a făcut o propunere ca pentru fiecare container care intră în Vama Constanța Sud Agigea să îi dau o anumită sumă de bani pentru ca formalitățile vamale să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate, adică acestea să fie urgentate. Adjunctul lui Octav a asistat la toate aceste discuții. I-am spus lui Octav că mă voi gândi și îl voi contacta pentru răspuns. Un sistem cunoscut în piață este că dacă nu se acceptă propunerile lui Octav și nu faci o înțelegere cu el, adică să plătești o sumă de bani pentru fiecare container importat, Octav pune piedici și întârzie foarte mult formalitățile vamale”, se arată în declarațiile martorului. Sumele de bani și discuțiile interceptate Documentele din dosar arată că, în decembrie 2025, ar fi fost remise mai multe sume de bani prin intermediul unui intermediar. Potrivit procurorilor, în baza unei înțelegeri prealabile ar fi fost plătite sume de 1.750 de euro, iar ulterior 2.800 de euro, pentru urgentarea formalităților vamale aferente unor importuri realizate printr-o firmă de comisionariat vamal. Într-un alt episod investigat, intermediarul ar fi remis 1.350 de euro, bani proveniți de la un colaborator al anchetatorilor. Din dialogul consemnat în dosar reiese că persoana care a primit banii știa proveniența acestora și ar fi cerut ca suma să nu fie oferită în dolari. Înregistrările ambientale realizate de anchetatori surprind mai multe discuții despre sume de bani și despre containerele importate, interceptările fiind folosite ca probe în dosarul instrumentat de DNA. CULEA MIHAI: ’Trăiți! Salut, șefu’! GUDU CHRISTIAN: Ce faci? CULEA MIHAI: Bine! Șefu’ nu e? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]…? A! Vine! CULEA MIHAI: …[neinteligibil]… mi-a trimis …[neinteligibil]… GUDU CHRISTIAN: Da? CULEA MIHAI: Îi am la mine. Vi-i dau sau cum…? GUDU CHRISTIAN: O.K.! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: A! Da? Hm? GUDU CHRISTIAN: Mai târziu! …[vorbește în șoaptă]… Mai târziu! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Eu îs… eu am probațiunea de făcut! GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Mă-nțelegi? Și eu am fugit de la probațiune acuma. Și nu ș… ce fac… plec înapoi? Când să vin? GUDU CHRISTIAN: Vii mai târziu. Fă-ți treaba tu și vii mai târziu! Vino după amiază! CULEA MIHAI: Hm! GUDU CHRISTIAN: Două, trei. CULEA MIHAI: Pe la două, trei? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Am înțeles! Da. Da. Bine! Să trăiți! Pa! GUDU CHRISTIAN: Hai! Ciao! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Poftim? GUDU CHRISTIAN: A știut exact despre ce e vorba. CULEA MIHAI: Deci… deci, mi-a trimis 2.200… GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Ăștia-s numai pe ianuarie. GUDU CHRISTIAN: Îhî! Bine! Vorbim după aia! Într-un alt moment surprins de camerele de supraveghere, anchetatorii descriu un schimb care ar fi avut loc între două persoane. Înregistrările arată cum cei doi interlocutori se apropie unul de celălalt și se poate observa cum GUDU Christian desface sacoșa și o ține desfăcută în dreptul lui CULEA Mihai. GUDU CHRISTIAN: Cum ești? Ia o banană! CULEA MIHAI: Stai așa puțin! În urma acestui schimb de replici, CULEA Mihai duce mâna în partea stângă a hainei sale, se percep sunete specifice deschiderii fermoarului de la haină, apoi se poate observa mâna acestuia revenind la poziția inițială. În continuare, GUDU Christian coboară ușor mâna dreaptă spre partea dreaptă a gecii sau a pantalonilor. GUDU CHRISTIAN: Ia! CULEA MIHAI: Mersi! GUDU CHRISTIAN: Ia-le… ia-le p-amândouă! CULEA MIHAI: Mersi! Bogdaproste! Potrivit anchetei, gesturile surprinse în înregistrare ar coincide cu momentul în care ar fi fost remisă o sumă de bani. „În jurul orei 17:30 am ajuns din nou la sediu, la intrarea din spate, iar în momentul în care intram în clădire, GUDU CHRISTIAN cobora scările, având în mâna dreapta o sacoșă din plastic în care avea banane. Menționez că GUDU CHRISTIAN mă căutase la biroul meu cu puțin timp înainte, lucru pe care l-am aflat de la soția mea, care m-a sunat când ajunsesem în parcare. Și GUDU mi-a zis că mă căutase. Interacțiunea cu GUDU CHRISTIAN a fost foarte scurtă, în jur de 30 de secunde, acesta spunându-mi «să-i dau ăia», cu referire la suma de 2.200 de euro și a trecut punga de plastic în mâna stânga. Am scos suma de bani din buzunarul din stânga al gecii, prevăzut cu fermoar, și, în același timp, GUDU CHRISTIAN mi-a spus «ia o

Ministrul Investițiilor anunță că România ar urma să beneficieze de 3 miliarde de euro: Cererea de plată 4 din PNRR consider că o vom primi integral

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că România ar putea beneficia de peste trei miliarde de euro aferenți cererilor de plată 3 și 4. „Astăzi este o zi bună pentru România. Este o zi în care coaliția arată că poate livra reformele necesare. Discutăm de două decizii importante: una legată de Romsilva – această hotărâre de guvern închide jalonul 24. Cealaltă este legată de decarbonizare și modul în care închidem jalonul 119. Cu aceste două reforme pe care Guvernul le împinge mai departe și cu adoptarea bugetului, pe care o avem acum în lucru, închidem ultimele necesități de clarificare pe cererea de plată 4 și ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru adoptarea preliminară a Comisiei Europene, atât pentru cererea de plată 4, cât și pentru cererea de plată 3”, a declarat ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, după şedinţa de guvern. Ministrul a estimat că, în urma acestor cereri de plată, România ar urma să beneficieze de peste trei miliarde de euro. Banii sunt aferenți cererii de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde, dar și cererii de plată 3. Ministrul a apreciat că va exista o plată unică pentru cele două cereri. În ce privește suma de 231 de milioane de euro, bani din PNRR condiționați de îndeplinirea jalonului privind modificarea pensiilor magistraților, ministrul Pîslaru a precizat că argumentele României vor fi analizate „constructiv” de către Comisia Europeană. El a adăugat că decizia CE ar putea fi aflată până la sfârșitul acestei luni. „Avem de la Comisia Europeană o confirmare că se va uita constructiv pe argumentele pe care noi le-am pus pe masă. Evident că în acest moment așteptăm să vedem analiza Comisiei. (…) Nu vă pot confirma textual că există deja decizia Comisiei Europene pe acest subiect. Comisia Europeană a acceptat dovezile pe care noi le-am urcat în sistem, dar decizia cu privire la cuantumul acestei plăți și cuantumul întregii cereri de plată 3 urmează să aflăm după ce terminăm analiza”, a spus el. RECOMANDAREA AUTORULUI: Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?” Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează asupra fondurilor europene aferente reformei pensiilor. „Dacă întârziem promulgarea, nu mai există”

Clotilde Armand sare în apărarea Oanei Țoiu, în scandalul fiicei lui Ponta. „Îi propun un lucru simplu doamnei Sârbu: să dovedească public că Oana Țoiu a dat un ordin direct, deliberat, motivat politic”

Clotilde Armand a avut o primă reacție publică în scandalul izbucnit după ce fiica minoră a fostului premier Victor Ponta nu ar fi fost lăsată să se îmbarce în autocarul care transporta un grup de minori din Dubai spre Oman, de unde aceștia urmau să zboare către România. Armand o acuză direct pe Daciana Sârbu că își expune copilul într-un conflict politic și îi cere să aducă dovezi împotriva ministrului de Externe, Oana Țoiu. Clotilde Armand: „Cel mai mare rău față de copil l-ați făcut chiar dumneavoastră” Scandalul a izbucnit după ce fostul premier Victor Ponta a susținut că ministra de Externe ar fi dat un ordin direct ca fiica sa să nu fie lăsată să urce în autocarul care transporta mai mulți minori din Dubai către Oman, pentru zborul spre România. Informația a fost făcută publică de Dana Budeanu. Într-o postare publicată pe Facebook, Clotilde Armand a criticat-o dur pe Daciana Sârbu, sugerând că aceasta este responsabilă pentru expunerea mediatică a situației. „Doamna Sârbu, cel mai mare rău față de copilul dumneavoastră nu l-a făcut Oana Țoiu. L-ați făcut chiar dumneavoastră, aseară, la televizor. E trist să vezi cum un copil nevinovat devine muniție pentru un conflict politic. Doamna Sârbu anunță că o dă în judecată pe ministra de Externe fiindcă nu a răspuns unor «comenzi» pentru aducerea mai rapide a fiicei domniei sale din Abu Dhabi. Între timp, zeci de alți copii români așteptau să fie aduși, fără conferințe de presă și fără lacrimi la Antena 3.” Provocare pentru Daciana Sârbu: „Să dovedească public” Fostul primar al Sectorului 1 a afirmat că are încredere în ministra de Externe și a respins acuzațiile lansate în spațiul public, sugerând că acestea ar face parte dintr-un atac politic. „Cred în onestitatea Oanei Țoiu și în capacitatea ei de a nu face rău nimănui. Ceea ce distinsa doamnă Sârbu pare să uite este că Oana nu e doar un ministru — e și ea mamă. Nu poți lansa aberații despre o persoană publică, cu atacuri la persoană și linșaj pesedist, și să te aștepți să treacă drept curaj civic. Nu merge.” Clotilde Armand i-a cerut public Dacianei Sârbu să prezinte dovezi care să susțină acuzația potrivit căreia ministra de Externe ar fi dat un ordin direct în acest caz. „Îi propun un lucru simplu doamnei Sârbu: să dovedească public că Oana Țoiu a dat un ordin direct, deliberat, motivat politic. Cu probe. Nu cu lacrimi în prime time. Până atunci, restul e zgomot. Iar principalul rău față de propria fiică îl face chiar mama ei, acum, în direct.” AUTORUL RECOMANDĂ

Lupte în Orient, ziua 6. Israel: Numărul rachetelor iraniene lansate scade în fiecare zi. Trump: Suntem într-o poziție de forță

Resturile unei drone interceptate de apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite deasurpa capitalei Abu Dhabi au rănit șase persoane Resturile unei drone interceptate de apărarea antiaeriană a Emiratelor Arabe Unite deasurpa capitalei Abu Dhabi au rănit șase persoane, a anunțat biroul de presă local „Autoritățile din Emiratul Abu Dhabi au intervenit în urma unui incident care a implicat căderea de resturi în două locații din zona ICAD 2, în urma interceptării cu succes a unei drone de către apărarea aeriană. Incidentul a dus la răni minore până la moderate ale șase cetățeni pakistanezi și nepalezi”, a declarat biroul de presă din Abu Dhabi într-un comunicat. Kaja Kallas: Iranul este un „exportator de război” care caută „haos” Sefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a declarat reporterilor că „Iranul este un exportator de război” și „în acest moment, regimul [de la Teheran] încearcă să atragă cât mai multe țări în acest război”. Potrivit acesteia, Teheranul încearcă să răsândească haosul în regiune prin atacarea mai multor țăti fără discriminare, iar UE va încerca să utilizeze canale diplomatice pentru dezescaladarea situației din Orientul Mijlociu. Într-un alt discurs rostit astăzi, Kallas a declarat că conflictele în curs din Orientul Mijlociu sunt „consecința directă a erodării dreptului internațional”. Șeful Statului Major israelian declară că „a obținut superioritate aeriană aproape completă” asupra Iranului Șeful Statului Major al Israelului, Eyal Zamir, a declarat că aviația israeliană „a oținut superioritate aeriană aproape completă” asupra cerului Iranului în a șasea zi a conflictului. Potriivt acestuia, războiul decurge conform planului iar armata israeliană trece acum în faza a doua a bătăliei, care se va concentra pe submniarea regimului de la teheran. „Forțele noastre au deschis calea către Teheran în 24 de ore și au distrus 80% din sistemele sale de apărare aeriană”, a declarat miercuri Zamir în timpul unei conferințe de presă. „Forțele Aeriene Israeliene au efectuat 2.500 de atacuri și au lansat peste 6.000 de muniții”, a declarat Zamir, adăugând: „Am distrus 60% din bazele de lansare a rachetelor Iranului, dar nu am eliminat toate amenințările”. Iranienii au ieșit în stradă în semn de susținere pentru regimul de la Teheran Ministrul Apărării din Israel, Israel Katz, a declarat miercuri seara că speră ca poporul iranian va profita de operațiunea militară împotriva Iranului pentru a înlocui regimul. Între timp, iranienii au ieși în număr mare în stradă nu pentru a înlătura regimul teocratic de la Teheran sau la îndemnul lui Donald Trump, și pentru a susține regimul. Iranul lansează al 20-lea val de atacuri asurpa țintelor americane și israelene Într-o declarație publicată de agenția de știri semi-oficială Tasnim, Corpul Gărzilor Revoluționare afirmă că a lansat cel de-al 20-lea val de atacuri asupra țintelor israeliene și americane din Orientul Mijlociu. Acest val de atacuri este efectuat în memoria personalului iranian care a murit după ce un submarin american a atacat marți una dintre navele sale militare în largul coastei Sri Lankăi. Iranul afirmă că Strâmtoara Ormuz nu este închisă Misiunea Iranului la Națiunile Unite a negat acuzațiile conform cărora Teheranul a închis Strâmtoarea Ormuz, numind acuzațiile formulate până în prezent drept „nefondat și absurde”. Într-o postare pe X, misiunea Iranului la ONU a insistat că țara rămâne dedicată dreptului internațional și libertății de navigație, argumentând că Statele Unite au pus în pericol securitatea maritimă. Luni, presa de stat iraniană a relatat că Strâmtoarea Ormuz este închisă iar armata va trage asurpa oricărei nave care încearcă să treacă. 20.000 de americani au păsăsit Orientul Mijlociu în ultimele zile Departamentul de Stat al SUA a afirmat că aproximativ 20.000 de americani s-au întors acasă din Orientul Mijlociu de când Statele Unite și Israelul au lansat atacurile asupra Iranului p2 28 februarie. Alți americani au fost evacuați în țări adiacente sau se află în prezent în drum spre casă, a declarat Washingotnul, dar fără să ofere cifre în privința acestei categorii de oameni. Iranul atacă infrastructura energetică din Golf Iranul continuă să atace infrastructura energetică a țărilor din Golf, pe fondul conflictului cu Statele Unite. Tehranul vrea astfel să crească presiunea internațională asupra Washingtonului pentru a opri operațiunea împotriva regimului iranian. Mai multe rachete au lovit miercuri după-masă Bahrain Petroleum Company. Mai mult, au fost raportate mai multe explozii în Abu Dhabi, lângă Aeroportul Internațional Zayed. „O unitate din Maameer a fost vizată, iar autoritățile competente se ocupă de incident”, se arată într-o postare pe rețelele de socializare a ministrului de Interne din Bahrain. Maameer găzduiește rafinăria Bahrain Petroleum Company, împreună cu o serie de alte fabrici care produc materiale, inclusiv beton și asfalt. Marea Britanie va trimite mai multe avioane de vânătoare în Orientul Mijlociu Prim-ministurl Marii Britanii, Keir Starmer, a ținut o conferință de presă pe tema situației actuale din Orientul Mijlociu, în cadrul căreia s-a anunțat că Marea Britanie va trimite avioane de vânătoare în Qatar. Luni, Donald Trump a criticat Marea Britanie și a spus că este dezamăcit de Kier Starmer pentru refuzul său de a permite SUA să folosească bazele britanice pentru atacuri ofensive asurpa Iranului. BREAKING Iranul ar fi atacat Azerbaidjanul cu drone și rachete. Baku mobilizează armata la graniță Autoritățile de la Baku susțin că Iranul ar fi lansat drone și rachete către exclava azeră Nahicevan, într-un incident care riscă să amplifice tensiunile din regiune. Potrivit informațiilor prezentate de oficiali azeri, unul dintre aparatele de zbor ar fi lovit aeroportul din orașul Nahicevan, situat la aproximativ 10 kilometri de granița cu Iranul. Surse citate de Reuters afirmă că rachete și drone care veneau din direcția Iranului au căzut pe teritoriul Aeroportului Internațional Nahicevan. Atacul ar fi fost efectuat cu o dronă Shahed, un tip de aparat fără pilot de fabricație iraniană utilizat frecvent în conflictele din regiune. Iranul susține că a atacat grupuri kurde din Irak Iranul a transmis joi că a atacat mai multe grupuri kurde din Irak și a avertizat „grupurile separatiste” să nu întreprindă acțiuni în sprijinul alianței americano-israeliene. În atacurile iraniene, ar fi fost ucis un membru al unui grup kurd iranian exilat. „Grupurile separatiste nu ar trebui să creadă că

Din lac în puț. Financial Times avertizează că după criza petrolului, urmează o criză alimentară

Războiul din Iran a provocat o adevărată criză globală a petrolului prin închiderea strâmtorii Ormuz, iar jurnaliștii de la Financial Times atrag atenția că întreg conflictul din Orientul Mijlociu începe să genereze și o criză alimentară. De asemenea, analiștii avertizează că perturbările ar putea duce la un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, conform Mediafax. Problemele pe care le-a generat războiul cu Iranul nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Ureea, cel mai utilizat îngrășământ cu azot, stă la baza a aproximativ jumătate din producția alimentară globală. De asemenea, 45% din exporturile globale de sulf, ingredient esențial utilizat pentru producerea îngrășămintelor cu fosfat, sunt transportate prin această rută. „Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial. Dacă nu se aduce îngrășământ pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% la prima recoltă”, spune Svein Tore Holsether, director executiv al celui mai mare grup de îngrășăminte din Europa, Yara. Dacă conflictul continuă, consumatorii vor observa o creștere a prețului la pâine în șase până la 10 săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni. De asemenea, prețurile îngrășămintelor au crescut deja brusc. De exemplu, prețurile ureei granulate din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari și au ajuns la aproximativ 575-650 de dolari pe tonă, în timp ce prețurile de export din Egipt au urcat cu aproximativ 125 de dolari, până la 610-625 de dolari pe tonă. Războiul din Iran ar putea provoca un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina Specialiștii din industria îngrășămintelor spun că perturbările ar putea fi mai dăunătoare decât șocul alimentar provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, atunci când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri record. Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU susține că „de data aceasta impactul va fi mult mai extins”, iar diferența față de 2022 este că Strâmtoarea Ormuz blocată reprezintă o barieră fizică. „Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Serbiei avertizează că Europa va experimenta „iadul” dacă criza din Strâmtoarea Ormuz continuă. Care ar fi soluția Noul Nostradamus, care a prezis pandemia Covid, anunță ce soartă îl așteaptă pe Donald Trump. Catastrofele globale nu lipsesc din previziunile sale

CSM cere Guvernului Bolojan măsuri urgente pentru acoperirea deficitului masiv de personal

Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Guvernului României și Ministerului Justiției, pe data de 5 martie 2026, pentru a solicita intervenția rapidă în cazul crizei de personal din sistemul judiciar. Aceasta este a treia solicitare trimisă în cursul acestui an. CSM avertizează că sistemul funcționează cu un deficit critic de resurse umane, ceea ce pune în pericol calitatea actului de justiție pentru cetățeni. Consiliul solicită deblocarea imediată a concursurilor pentru admiterea directă în magistratură, deoarece în acest moment sunt vacante 849 de posturi de judecător la nivel național. Pe lângă lipsa judecătorilor, sistemul are nevoie de 4.874 de grefieri. Deși autoritățile au promis alocarea a 600 de posturi de grefier, în ultimii șase ani nu s-a făcut niciun demers în acest sens. „CSM a solicitat:• deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, suspendate prin act normativ, în condițiile în care la nivel național există 849 de posturi de judecător vacante (peste 15% deficit);• alocarea posturilor de grefier, necesarul stabilit fiind de 4.874 de posturi, iar în ultimii 6 ani nu a fost alocat niciunul dintre cele 600 de posturi promise;• înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului, prevăzute de lege, pentru a asigura un raport minimal de 1 asistent la 3 judecători.” Totodată, CSM cere înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului pentru a asigura un suport minim necesar activității instanțelor. „În prezent, unele instanțe funcționează în condiții extrem de dificile, existând cazuri în care activitatea este asigurată de un singur judecător sau în care peste jumătate dintre posturi sunt vacante. Presiunea asupra instanțelor este amplificată de volumul foarte mare de cauze: • 1,6 milioane de dosare nou-intrate în 2024 în materiile civilă și comercială, comparativ cu 418.544 media europeană; • 769.823 cauze în curs de soluționare în 2024, față de 358.277 media europeană.” România deține primul loc în Europa la numărul de procese noi raportate la populație. „România rămâne astfel statul european cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanță raportat la populație – 8,42 cauze la 100 de locuitori, față de 2,20 media europeană.” CSM subliniază că efortul depus de actualii magistrați și grefieri nu mai poate fi susținut fără măsuri concrete. „Efortul constant al judecătorilor și grefierilor aflați în funcție a permis până în prezent menținerea funcționării sistemului judiciar. Acest efort nu mai poate fi susținut în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlalte puteri ale statului, care să depășească retorica publică a justiției promise în beneficiul cetățeanului și să asigure, în mod efectiv, asumat și responsabil resursele umane și materiale necesare pentru realizarea actului de justiție.” AUTORUL RECOMANDĂ: Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit programul audierilor magistraților nominalizați la șefia Parchetului General, DIICOT și DNA Schimbări la vârful Justiției. Radu Marinescu propune noii șefi pentru Parchetul General, DNA și DIICOT. Cine se află pe lista ministrului

Planul premierului Bolojan pentru a opri explozia prețului la pompă: să aștepte să se redeschidă strâmtoarea Ormuz. Speranța este că într-un termen cât mai scurt să se clarifice lucrurile în această zonă și să se deschidă

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu ministrul Energiei legat de creșterea prețurilor carburanților din România, ca urmare a escaladării războiului din Iran. Conform declarațiilor premierului, planul este, în acest moment, să se redeschidă strâmtoarea Ormuz. „Ceea ce trebuia să facem, pe de o parte, și am discutat cu ministrul Ivan. Pentru a limita efectele asupra economiei românești, asupra costului aprovizionării cu motorină și benzină, suntem activi și urmărim ce se întâmplă pe piețe. Ce se întâmplă pe piața globală ne interesează. Speranța este că într-un termen cât mai scurt să se clarifice lucrurile în această zonă și să se deschidă strâmtoarea Ormuz. Facem tot ce ține de guvern pentru a limita acest efect”, a spus, joi, premierul Ilie Bolojan. El a adăugat că plafinarea prețurilor la gaze va continua după 1 aprilie, dar sub altă formă, pentru consumatorii casnici, „Unde putem să influențăm semnificativ lucrurile, unde este piața de gaz unde avem o anumită independență energetică, era normal să facem.” Despre prețurile la energie electrică, premierul a spus că a discutat cu ministrul Energiei și că va veni cu un plan până la finalul lunii martie. „Avem un plan pe care l-am discutat și pe care îl vom anunța la finalul lunii martie.” Prețul la pompă a trecut de 9 lei pe litru Prețurile carburanților au sărit de 8 lei pe litru pentru toate tipurile de combustibil, după escaladarea războiului din Iran. Motorina premium este deja la 9 lei pe litru. Iranul, în urma atacurilor americane și israeliene, a închjsi strâmtoarea Ormuz, pe care o controla și prin care trecea 20% din petrolul global. Prețul barilului de petrol a  crescut pe piața internațională. AUTORUL RECOMANDĂ:

Motorina s-a scumpit mai mult decât ar justifica criza din Iran

Așa cum a anticipat Gândul, care a scris încă de luni că prețul combustibilului va exploda, benzinarii au profitat de embargoul petrolier pus de Iran prin închiderea strâmtorii Ormuz și au umflat imediat prețurile la pompă. Însă, arată un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață, în condițiile în care țara noastră este al doilea producător european de țiței.  Deși diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru—, într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră capătă sens. Ea prefigurează scumpiri în lanț, așa cum s-a întâmplat și la declanșarea războiului din Ucraina, când în doar o lună de la invazia armatei ruse în țara vecină, prețurile la pompă au explodat, deși România nu era implicată în conflict. România are una dintre cele mai bune infrastucturi petroliere din Europa de Est, deci scumpirea nu se justifică România este al doilea producător de țiței din Europa, căci are una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, are rafinării, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și un sistem logistic de conducte apt să conecteze porturile cu rafinăriile și depozitele interne. Rafinăria Astra din Ploiești / Sursă FOTO: captură Digi 24 În mod logic, o structură de o asemenea anvergură ar fi de așteptat să stabilizeze prețurile carburanților și să atenueze fluctuațiile pieței internaționale. În cadrul studiului semnat de Asociația Energia Inteligentă – Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România – reiese, prin analiza fluxurilor de aprovizionare și a evoluției costurilor petrolului din ultimele 90 de zile, că prețul motorinei la pompă din România este peste nivelul prețului corect de piață. Diferența nu este una dramatică — aproximativ 10 bani pe litru — dar într-o economie care consumă milioane de tone de carburant anual, chiar și această marjă aparent minoră devine relevantă. Cum funcționează sistemul petrolier românesc Potrivit datelor asociației, care apără drepturile consumatorilor români de energie, aprovizionarea cu țiței și produse petroliere din România este structurată pe 3 niveluri principale: fluxul curent de aprovizionare (producție internă și importuri) stocurile comerciale ale companiilor stocurile strategice obligatorii ale statului. Este un model identic cu cel utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fiind special conceput pentru a asigura securitatea energetică. Trebuie reținut că rafinăriile românești procesează materia primă din producția internă și din importuri maritime sau regionale. Țara noastră importă o mare parte din țițeiul pe care îl procesează Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone. Producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri . Principalele surse de import sunt: Kazahstan Azerbaidjan Irak Motorina este principalul carburant al economiei românești. Consumul anual este de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local. Infrastructura de rafinare România dispune în prezent de 3 rafinării majore: Petromidia (Rompetrol) – aproximativ 4,8 milioane tone/an Petrobrazi (OMV Petrom) – aproximativ 4,5 milioane tone/an Petrotel (Lukoil) – aproximativ 2,7 milioane tone/an Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone anual, suficientă pentru a acoperi o mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Piața funcționează cu mai multe niveluri de stocuri. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod normal aproximativ 20–45 de zile de consum. În paralel, România menține stocuri strategice obligatorii conform legislației UE, care trebuie să acopere cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum . Așadar, sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic 110–130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere în România este aproximativ 3,3 milioane de tone (aproape jumătate din consumul unui an întreg al României). Fluxurile reale din ultimele luni nu justifică scumpirea de azi Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocul comercial de motorină este estimat la aproximativ 450 mii tone, echivalentul a aproximativ 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă. În fiecare lună, intrările de motorină — producția internă și importurile — sunt aproape identice cu ieșirile reprezentate de consumul intern și exporturi, ceea ce menține stocurile constante. În paralel, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900–950 mii tone de țiței, menținând un stoc de aproximativ 900 mii tone, echivalentul a aproximativ 30 de zile de funcționare. Petrolul s-a scumpit în ultimele luni, dar nu suficient cât să explice prețul de astăzi de la pompă pentru motorină, conchide studiul. „Conform calculelor AEI, preţul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la 7,64 lei/l în decembrie 2025 la un maxim de aproximativ 8,35 lei/l în prima săptămână din martie 2026. Pe baza fluxurilor logistice şi a costurilor materiei prime achiziţionate, analiza indică faptul că preţul corect al motorinei nu ar trebui să depăşească aproximativ 8,35 lei/l, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei/l. Cu toate acestea, conform datelor publicate de platforma PecoOnline, în data de 5 martie 2026, preţul mediu al motorinei în România era de 8,45 lei/l . Diferenţa este de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor”, spune Dumitru Chisăliţă, președintele AEI. Umflarea prețului se răsfrânge asupra economiei Potrivit acestuia, la un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o diferenţă de doar 10 bani pe litru poate însemna sute de milioane de lei anual. Această sumă este plătită indirectă de transportatori, agricultori, industrie şi consumatori. „Din cei 10 bani, estimăm că 3,5 bani merg la bugetul de stat şi 6,5 bani merg la companii. Dar de la începutul anului până în prezent statul din creşterea preţului la produsele petroliere, prin TVA câştigă suplimentar 8 bani la fiecare litru vândut. Într-o piaţă funcţională, variaţiile de preţ sunt normale. Dar atunci când acestea

Guvernul ia în calcul reducerea accizelor la carburanți. Ministrul Energiei: Lucrăm la mai multe scenarii, inclusiv acesta

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că se lucrează la mai multe scenarii în ceea ce privește prețurile carburanților, unul dintre acestea fiind reducerea accizelor, conform Mediafax.  Bogdan Ivan a spus că în România s-au înregistrat până miercuri creșteri ale prețurilor la motorină de 20 de bani și 25 de bani până joi dimineața, dar a subliniat că în ate țări din vestul Europei creșterile sunt mai mari. Potrivit ministrului, în această perioadă au fost luate două măsuri importante, respectiv blocarea creșterii artificiale a prețurilor și rute alternative de transport pentru combustibili. „În același timp, începând de anul trecut, după criza din octombrie, am început, împreună cu toate companiile din România, să creăm rute alternative de aprovisionare de combustibil, fără să știm că va urma acest eveniment. Și acest lucru ne-a dat flexibilitatea de a ne asigura stocuri pentru cel puțin 5 luni de zile de acum înainte, de a ne asigura rute alternative pentru luni de zile, iar în momentul de față, undeva la sub 7% din tot ceea ce consumăm în România, ca importuri, ca și petrol rafinat, ajunge să fie adus prin strâmtoarea Ormuz”, a spus Bogdan Ivan. De asemenea, ministrul spune că se lucrează la extinderea contractelor comerciale mai vechi, la scenarii prin care să fie repornite facilitățile de rafinare pe teritoriul României și la scenarii în care să fie crescute importurile de petrol pe rutele clasice Azerbaidjan și Kazahstan. Întrebat dacă se ia în calcul reducerea accziei la carburanți, Bogdan Ivan a spus că lucrează la mai multe scenarii împreună cu premierul, colegii din coaliție și ministrul Finanțelor. „Nu sunt ministrul de Finanțe. Dar este evident că împreună cu ministrul de Finanțe, împreună cu Primul Ministru, cu colegii din coaliție, lucrăm la mai multe scenarii, printre care și acest scenariu”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Energiei s-a răzgândit: „Dacă va depăși barilul 110-120 dolari, s-ar putea să ajungem și la pragul psihologic de 10 lei” Psihologia inversă a ministrului Ivan încurajează speculatorii. ”E nevoie doar de o scânteie ca să ne trezim cu cozi uriașe la benzinării”

România, cimitirul de mașini al Europei

Îmbătrânirea parcului auto al României este o realitate, fiind accentuată de numărul tot mai mare de mașini second-hand îmbătrânite care intră anual în țară. Astfel, ne aflăm departe de media UE de doar 12,7 ani. Practic, aproape două treimi din parcul auto al României înseamnă autovehicule de peste 12 ani.  Analizând datele oferite de MAI, Direcția Înmatriculări și Registrul Auto Român pentru Gândul, România are o flotă auto îmbătrânită, deși în ultimii ani mașinile pe benzină au mai „întinerit”. Statistica anuală a parcului auto la finalul lui 2025 Parcul auto al României,  la data de 31.12.2025, totaliza un număr de 11.222.292 vehicule. Dintre acestea, 8.309.225 au o vechimea de peste 12 ani, în vreme ce un număr de 1.089.274 autovehicule au vechimea cuprinsă între 9 și 12 ani, a transmis pentru Gândul Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Vechimea parcului auto din România ne plasează în topul european, date confirmate și de cel mai recent raport al Asociației Constructorilor Auto Europeni (ACEA), în ediția 2026 a unui raport de specialitate. Însă, din acest an, în urma deciziilor Guvernelor, există mari premise ca influxul de mașini vechi pe piața second-hand să încetinească. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Profimedia Vârsta medie a parcului auto din România: 15,6 ani Concret, cea mai recentă ediție a raportului ACEA „Vehicles on European roads 2026” , publicată la începutul anului, atestă că vârsta parcului auto al României este de 15,6 ani, în contextul în care aproape 7 milioane de mașini care circulă pe arterele naționale au o vechime mai mare de 10 ani. În 2024, ultimul an pentru care există date complete, inclus în raport, numărul total de autoturisme din România era de 8,44 milioane de automobile, în creștere cu 4,2% față de nivelul din 2023 (8,1 milioane de automobile). În 2025, potrivit datelor oferite de Direcția Înmatriculări din cadrul MAI, numărul total al vehiculelor din țara noastră ajungea la 11.222.292 vehicule. După cum relevă datelor raportului sus-menționat, ne aflăm departe de media UE a unei vechimi de doar 12,7 ani. Totuși, nu suntem primii în acest clasament, fiind precedați de țări precum Cehia, Estonia, Grecia și Malta, care dețin parcuri auto chiar mai îmbătrânite decât România. Totuși, țara noastră are cel mai îmbătrânit parc de autobuze, cu o medie de vârstă de 17,8 ani în 2024, comparativ cu media europeană de 12,2 ani. Cum au evoluat preferințele românilor în ultimii 10 ani La solicitarea Gândul, Alex Costea, reprezentantul Registrului Auto Român, ne-a furnizat datele referitoare la vârsta medie a autoturismelor din România, în funcție de an și de motorizare. Dacă în 2015, vârsta medie a mașinilor pe benzină era de 10 ani, în 2025,  media „a întinerit” cu un an. Nu același lucru s-a întâmplat și în cazul mașinilor cu motoare Diesel. Dacă în 2015, vârsta medie a autoturismelor pe motorină era de doar 7 ani, în 2025, vechimea medie a mașinilor pe Diesel a crescut până la 12 ani. Românii se dau în vânt după mașini second hand Vârsta înaintată a parcului auto se datorează și numărului semnificativ de mașini second-hand care intră anual în România. Explicația este simplă: conaționalii noștri nu au resursele financiare ale celor din Occident, deci aleg tot mai mult vehicule deja rulate. Deși mașinile ”senioare” vin la pachet cu riscuri considerabile pentru siguranța în trafic, șoferii români nu par intimidați de coeficientul de risc la care se expun, expunându-i simultan și pe ceilalți participanți la trafic. Este adevărat, în ultimii ani mașinile second hand de import au vârste mai reduse, de cel mult 5-6 ani, tot mai puțini fiind cei care aleg mașini rulate din urmă cu 15-20 de ani, mai arată raportul citat. Programul Rabla 2025 – foto: Mediafax Măsurile fiscale ale Guvernului scad vânzările de mașini noi sau la mâna a doua Însă, începând din 2026, șoferii interesați de achiziția unor mașini second hand se vor confrunta cu o frânare a entuziasmului, întrucât resimt din plin efectele măsurilor de austeritate și al recesiunii. În plus, suspendarea Programului Rabla în 2025 a îngreunat accesul multor persoane la achiziționarea de mașini electrice. În primul rând, în 2025, Guvernul a crescut accizele la carburanți, ceea ce a antrenat inevitabil scumpiri la pompă. La finalul anului trecut, România avea printre cele mai mari prețuri la carburanți din regiune și era a doua cea mai scumpă piață în raport cu toate statele vecine, cu excepția Ucrainei, totuși o țară aflată de 4 ani în război. Mai mult, de la 1 ianuarie a intrat în vigoare, în cadrul pachetelor fiscale marca Bolojan, creșterea impozitului auto în funcție de gradul de poluare al mașinii deținute. Totuși, așa cum a scris Gândul, practica arată situații aberante, astfel că mașinile hibride pot antrena impozite chiar mai mari decât mașinile vechi, intens poluatoare.  AUTORUL RECOMANDĂ Care sunt cele mai mari riscuri ale mașinilor second-hand provenite din import. În România cele mai multe vehicule au kilometrajul modificat Seduse și abandonate. Orașul din România care vinde la licitație rablele culese de pe străzi Mașinile hibride preferate de europeni în 2025. Cum a evoluat piața auto în ultimul anRomânia scade puternic la mașinile ELECTRICE, din cauza suspendării programului Rabla. Cât îi costă pe români un astfel de autoturism