Etichetă: Z

Comisia Europeană a lansat strategiile industriale maritime și portuare ale UE. Care sunt cele mai importante puncte ale noilor propuneri

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, strategia industrială maritimă a Uniunii Europene și strategia pentru porturi, pentru a impulsiona competitivitatea, sustenabilitatea, decarbonizarea, securitatea și reziliența în sectorul european al transportului pe apă. Strategiile se concentrează pe porturi, transport maritim și construcția de nave, conform comunicatului transmis de Executivul comunitar.  Strategia industrială maritimă a UE consolidează industria maritimă și transportul naval din Europa și stabilește măsuri pentru menținerea poziției de lider global a continentului în construcția de nave de înaltă tehnologie și în tehnologiile maritime avansate. În plus, Comisia Europeană susține că această strategie va stimula crearea de locuri de muncă, inovarea, iar lucrătorii din construcțiile navale și navigatorii vor fi recalificați pentru a se adapta la noile tehnologii și practici operaționale. „Europa este un continent pe apă, cu cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume. Sectorul său de producție maritimă este un lider mondial în domeniul construcțiilor navale de înaltă calitate și al tehnologiilor avansate. Sectorul transportului maritim este, de asemenea, un important furnizor de servicii maritime la nivel mondial, reprezentând peste o treime din tonajul transportului maritim la nivel mondial în toate segmentele.” În paralel, strategia portuară promite că va poziționa porturile drept porți esențiale pentru comerț, logistică, energie și mobilitate militară. Conform comunicatului, porturile reprezintă „coloana vertebrală a economiei europene” și facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior și manipulează peste 3,4 mld. tone de mărfuri și aproximativ 395 mil. pasageri anual. De asemenea, strategia promovează concurența echitabilă, claritatea reglementărilor și siguranța investițiilor pentru a consolida competitivitatea pe termen lung a porturilor din Uniunea Europeană. „Porturile UE evoluează deja dincolo de rolurile lor tradiționale, servind drept centre pentru noi clustere industriale și de inovare. Ele joacă, de asemenea, un rol esențial în aprovizionarea cu energie, securitatea, apărarea și economia albastră a UE. Pentru a accelera această transformare și a asigura poziția competitivă a porturilor din UE, Comisia va promova inovarea, digitalizarea și integrarea acestora cu alte infrastructuri de transport, va elabora orientări privind proprietatea străină asupra porturilor din UE și finanțarea și investițiile UE în porturile țărilor terțe”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Planul de șoc al Comisiei Europene: piața unică de produse. Ce șanse are ”Made in Europe”, programul menit să susțină campania de înarmare a UE? Ursula von der Leyen anunță că UE va aplica provizoriu acordul cu țările Mercosur, în ciuda sesizării Curții de Justiție de către Parlamentul European

Scandal în Parlament. POT acuză că membrii pe care i-a exclus pun bețe în roate partidului. Ce acuzații aduce Ana Maria Gavrilă

Anamaria Gavrilă, şefa POT, spune că membrii pe care i-a exclus din partid îi pun bețe în roate, pentru că încă fac parte din grupul parlamentar. Într-un comunicat, lidera POT spune că a transmis conducerii Camerei Deputaţior mai multe solicitări prin care cere ca membrii excluşi din partid să-şi piardă atribuţiile „în cadrul grupului parlamentar POT și nu pot acționa în numele acestuia”. „Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, orice deputat exclus din partid își pierde automat calitatea de membru al grupului parlamentar al partidului și devine deputat neafiliat. În aceste condiții, persoanele excluse nu mai pot exercita atribuții în cadrul grupului parlamentar POT și nu pot acționa în numele acestuia. Menține ca lider al grupului o persoană exclusă din partid. De ce? Pentru a-i folosi în lupta lor cu Ilie Bolojan. Președinta Partidului Oamenilor Tineri, deputata Anamaria Gavrilă, a transmis, conform procedurilor, memorii și notificări către conducerea Camerei Deputaților, prin care a solicitat constatarea efectelor acestor trei excluderi și respectarea prevederilor regulamentare. Grupul parlamentar POT din Camera Deputaților rămâne format din 11 membri, dintre care majoritatea a semnat pentru desemnarea Anamariei Gavrilă în funcția de lider al grupului parlamentar”, mai transmit cei de la POT. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce recomandă speciliștii în situații de urgență. Ghid și kit de supraviețuire în cazul unui cutremur Ce vine peste România, potrivit „Oracolului din Bălcești”. Dumitru Dragomir: “Stai să vezi în septembrie“

Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului la pompă

Premierul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul unei intervenții live pentru B1 TV, că nu își dorește sub nicio formă ca prețul combustibilului să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Șeful Executivului a explicat că prețurile mari de la pompă sunt un efect al creșterii tensiunilor internaționale.  Ilie Bolojan a spus că prețurile „la pompă” au crescut din cauza faptului că ritmul de aprovizionare pe piețele globale a suferit o reducere din cauza blocării Strâmtorii Ormuz. Premierul României spune că până la reluarea livrărilor de țiței, care reprezintă 40% din prețul benzinei, comercianții de carburanți vor fi nevoiți să se aprovizioneze la costuri mai mari. „Oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-au redus ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz, ceea ce a generat un efect de creștere a prețurilor. Până se găsește o soluție de încetare a focului, ca să se reia livrarea de țiței, comercianții se vor aproviziona la prețuri ceva mai mari, deși noi avem stocuri pentru câteva luni. Din prețul benzinei 40% este prețul țițeiului. Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. În momentul în care războiul din Gaza a început, are potențial de contagiune în zonă. Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan promite vremuri bune, dar de la jumătatea lui 2026: inflația scade, veniturile cresc Bolojan atacă PSD: „Comunicatul pe care l-au dat este în contradicție cu realitatea”

Efectele Legii Bolojan: val de demisii în învățământ după creșterea normei didactice

Sistemul de învățământ preuniversitar se confruntă cu un val de plecări după implementarea măsurilor din Legea 141/2005, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”. Potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Educației și Cercetării, aproape 370 de cadre didactice au părăsit sistemul în primele module ale anului școlar 2025-2026. Această reacție vine în contextul în care noua legislație a crescut norma didactică de predare cu o medie de două ore pe săptămână, o modificare fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit Edupedu, datele furnizate de instituție în urma unei interpelări parlamentare arată că 367 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante, în timp ce restul de 253 erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Pe lângă plecările definitive, ministerul raportează că alte 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă în prezentul an școlar, majoritatea fiind profesori titluari. „Legea Bolojan” a reconfigurat structura normei didactice pentru toate categoriile de personal. Pentru profesorii de gimnaziu și liceu, norma a crescut la 20 de ore pe săptămână, în timp ce învățătorii au acum obligația să desfășoare două ore de pregătire remedială săptămânal. Chiar dacă legislația permite opțiunea de diminuare a normei din proprie inițiativă, această alegere atrage automat tăieri salariale și afectează vechimea în muncă a cadrelor didactice. Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt: pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat) în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister, arată Edupedu. Controversa din jurul acestor măsuri este alimentată și de lipsa unei analize de fundamentare din partea Ministerului Educației. AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”

Numărul insolvențelor din 2025 a crescut cu 15% față de 2019. Specialiștii avertizează că trendul va continua și în 2026

Companiile românești au avut de suferit anul trecut pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar și a contextului geopolitic incert. O analiză realizată de Coface România arată că în 2025 s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvență față de 7.274 în anul precedent, o creștere de 3,8%. De asemenea, numărul insolvențelor din 2025 a crescut cu 15% față de 2019.  Datele firmei de analiză de risc Coface arată că în 2025 au fost deschise 221 de proceduri noi de concordat preventiv, în comparație cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024. Primele 3 sectoare în funcție de numărul companiilor intrate în insolvență anul trecut sunt Comerțul cu ridicata și amănuntul/reparearea autovehiculelor și motocicletelor, 1.844, Construcții, 1.580 și Transport și depozitare, 939. Împreună, cele 3 sectoare reprezintă aproximativ 58% din totalul numărului de insolvențe înregistrate în 2025. „În ansamblu, mediul antreprenorial autohton s-a confruntat cu multe provocări în 2025 cele mai importante fiind scăderea cererii, creşterea costurilor operaţionale dar şi noile măsuri fiscale implementate începând cu august 2025. În 2026 ne aşteptăm la o deteriorare a comportamentului de plată şi o continuare a trendului de creştere a numărului de insolvenţe. Într-un astfel de context, un management eficient al riscurilor şi o guvernanţă financiară robustă devin factori determinanţi pentru evitarea blocajelor operaţionale şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.”, spune Alina Popa, Country Manager Coface România. Sursa foto: Coface Aceeași analiză arată o evoluție cu aproximativ 15% a numărului de insolvențe nou deschise, în perioada 2019-2025. Anul trecut, mediul antreprenorial s-a confruntat cu multe provocări: scăderea cererii, creșterea costurilor operaționale dar și noile măsuri fiscale implementate de Guvernul Bolojan începând cu august 2025. Sursa: Coface De asenenea, 4 din primele 7 sectoare cu cele mai multe insolvenţe se regăsesc în primele 7 sectoare în funcţie de numărul de insolvenţe / 1.000 companii active (Construcţii, Industria prelucrătoare, Hoteluri şi restaurante şi Transport şi depozitare). În plus, numărul companiilor mari care au intrat în insolvenţă în anul 2025, cele care au realizat o cifra de afaceri de peste 500.000 euro în 2024, este la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani. „Datele relevă un trend crescător al numărului de companii care optează pentru deschiderea procedurii de concordat. Spre exemplu, în anul 2025 au fost deschise 221 de proceduri de concordat, comparativ cu 96 proceduri de concordat deschise în 2024 şi 61 proceduri de concordat deschise în 2023. De asemenea, se observă o pondere mare, de aproximativ 22%, a companiilor intrate in insolvenţă şi care au fost înfiinţate înainte de 2010. Acest lucru, coroborat cu faptul că în anul 2025 a fost înregistrat cel mai ridicat număr de înmatriculări (153.425), sugerează schimbări de ordin structural în economie”, a adăugat Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department Coface România. Când vine vorba de județele în care s-au deschis cele mai multe insolvențe în 2025, București conduce clasamentul cu 1.359, urmat de Bihor, 661 și Cluj, 511, Din totalul celor 7.553 de insolvențe deschise anul trecut, Bucureștiul continuă să concentreze cea mai mare pondere, 18%, dar atrage și cele mai multe înmatriculări, 22%, urmată de Iflov, Cluj și Timiș. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia românească se clatină. Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5% în luna noiembrie Mai mult de 17.000 de firme și-au întrerupt activitatea în primele 11 luni ale anului 2025

Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom

Piața carburanților din România înregistrează prima majorare consistentă de preț de la declanșarea conflictului din Iran. OMV Petrom a crescut tarifele cu 15 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină, iar benzina standard a depășit pragul de 8 lei/l în toate stațiile operate de companie, relatează Profit.ro. Scumpiri peste nivelul obișnuit al ultimelor luni Majorarea operată de liderul pieței este semnificativ mai mare decât ajustările recente, care se situau la 3-5 bani/l. În Capitală, benzina standard a urcat la 8,08-8,13 lei/l în stațiile Petrom și la 8,17-8,22 lei/l în stațiile OMV. Motorina standard a ajuns la 8,39-8,43 lei/l în rețeaua Petrom și la 8,48-8,52 lei/l în rețeaua OMV. Și Lukoil a aplicat scumpiri similare: plus 15 bani/l la motorină și 14 bani/l la benzină. În București, prețurile au ajuns la 8,41-8,42 lei/l pentru diesel și 8,06-8,11 lei/l pentru benzina standard. Este de așteptat ca și alți jucători importanți – precum Rompetrol, MOL sau Socar – să urmeze aceeași tendință. De la „înghețare” la riscul pragului de 10 lei/l Deși cotațiile internaționale ale petrolului și produselor rafinate au crescut în ultimele zile, prețurile la pompă rămăseseră nemodificate din 28 februarie. Această „pauză” a durat însă doar trei zile. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a admis ulterior existența riscului ca benzina și motorina să ajungă la 10 lei/l, după ce anterior respinsese public acest scenariu. În contextul tensiunilor din regiune, o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce oferta globală de petrol cu aproximativ 13%, generând un impact major asupra piețelor internaționale și, implicit, asupra prețurilor din România. AUTORUL RECOMANDĂ

Care este schimbul de mărfuri dintre România și Iran. În 2024 am importat din Iran materiale plastice, roșii procesate și vaselină de 55 mil. dolari

Comerțul dintre Iran și Uniunea Europeană a scăzut la 3,717 mld. euro în 2025, în scădere cu 18% comparativ cu anul precedent, arată ultimele date publicate de Eurostat. De asemenea, în 2024, exporturile Iranului în România au atins 55 mil. dolari, iar principalele produse exportate au fost materiale plastice, roșiile procesate și vaselina.  Importurile din Uniunea Europeană au scăzut cu 20% până la 2,967 mld. euro, în timp ce exporturile Iranului către UE au totalizat 750 mil. euro, în scădere cu 11% față de 2024. În ianuarie 2026, miniștrii UE au aprobat noi sancțiuni împotriva Iranului în încercarea de a spori presiunea asupra țării în legătură cu abuzurile privind drepturile omului și susținerii Teheranului pentru invadarea Ucrainei de către Rusia. Deși UE a impus sancțiuni asupra Iranului încă din anul 2000, ca reacție la o serie de măsuri anunțate de Consiliul de Securitate al ONU în legătură cu porgramul nucelar al Teheranului, schimburile comerciale nu au fost întrerupte complet. Comerțul total de bunuri între Iran și UE a atins 4,6 mld. euro în 2024, importurile au avut o valoare de 850 mil. euro, în timp ce exporturile au însumat 3,7 mld. euro. Astfel, excedentul comercial rezultat a fost de 2,9 mld. euro în favoarea Uniunii Europene. Sursa: Eurostat Cota Iranului în exporturile și importurile UE rămâne extrem de mică Iranul nu este un partener comercial major pentru Uniunea Europeană, iar în 2024, acesta a reprezentat doar 0,1% din totalul bunurilor exportate de UE către țări din afara UE. De asemenea, Uniunea Europeană a cumpărat extrem de puțin din Iran și, dacă comparăm toate importurile din afara blocului comunitar, cota Iranului se rotunjește la 0%. Potrivit datelor Comisiei Europene, utilajele și echipamentele de transport reprezintă cea mai mare categorie de export a UE către Iran. Importurile UE din această țara sunt concentrate pe alimente și animale vii, care reprezintă cea mai mare parte, aproximativ 305 mil. euro (37% din importurile UE din Iran). Bunurile fabricate în funcție de material reprezintă aproximativ 180 mil. euro, 22%, produsele chimice și cele conexe aproximativ 188 mil. euro, 23%, în timp ce materiile prime necomestibile se ridică la aproximativ 89 mil. euro, 11%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis „pe roșu”. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore Dacă rachetele nu ajung până în România, efectele economice ale războiului se simt deja. Analiza celor mai titrați analiști economici, pentru Gândul

Ce blocuri comuniste ar cădea primele în cazul unui mare cutremur în București

Miercuri, 4 martie, se împlinesc 49 de ani de la marele cutremur din 1977, care s-a soldat cu 1.500 de morți. Mai multe clădiri din București s-au prăbușit în acea seară, făcând din capitala României un adevărat cimitir, dar și pagube uriașe. După aproape jumătate de secol, autoritățile nu au învățat nimic, iar un seism asemănător ar crea o adevărată catastrofă, cu cel puțin 6.000 de morți, așa cum arată o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter de acum fix 49 de ani a avut o durată de aproape un minut.  Au fost peste 1.500 de decese și peste 11.300 de răniți. Au fost distruse mai mult de 150.000 apartamente din zone urbane și 20.000 case din zone rurale. Au fost avariate peste 360.000 locuințe din mediul urban și 100.000 locuințe din mediul rural. Aceste locuințe au necesitat reparații sau consolidări. Acesta este bilanțul cutremurului din 1977: 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București), 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel național, 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost, 763 de unități industriale au fost afectate, 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina, 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate, 23 de județe au fost grav afectate. Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977. 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative” După jumătate de secol de la această catastrofă, Bucureștiul este și mai vulnerabil în fața unui cutremur atât de mare. În primul rând, mii de clădiri care au fost afectate acum 49 de ani, nu au fost refăcute absolut deloc, fiind acum în categoria de risc seismic grad 1. În București sunt peste 400 de imobile încadrate în clasa 1 de risc seismic. Alte aproximativ 1.500 sunt încadrate în diferite categorii de urgență, iar asta înseamnă aproape 2.000 de imobile care au nevoie de consolidare urgentă. Mai mult, Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai amplă. Conform specialiştilor care au întocmit planul, seismul reprezintă factorul de risc major pentru capital. În cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”. Analiza mai arată că, în cazul unui cutremur puternic, pot muri peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor. De ce blocurile comuniste cu spații comerciale la parter sunt mai puțin stabile la un cutremur Nu doar clădirile din centrul istoric ar fi vulnerabile în fața unui seism. Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că cele mai vulnerabile blocuri comuniste sunt cele cu „parter înalt”, adică acele blocuri care au spații comerciale la parter. Cele mai multe astfel de blocuri se găsesc pe bulevardele din București. „Noi am început să colectăm date și cu privire la aceste imobile. Cele mai vulnerabile sunt cele care sunt construite cu parter înalt, cu spații comerciale la parter. Sunt mai vulnerabile, pentru că ele sunt construite pe niște stâlpi. Iar acești stâlpi, în ultimii 40 de ani, au început să devină mai vulnerabili”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Blocurile cu magazine la primul nivel, motiv de îngrijorare în caz de cutremur: Ingineri: „Au parter flexibil. La un moment dat pot ceda”

Adrian Severin: Trebuie să facem orice ca să oprim războiul din Iran cât mai repede. Chiar și Trump dorește să se termine repede

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum trebuie făcut orice pentru a se opri războiul din Iran cât mai repede. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Există riscuri de escaladare spre un război mondial și noi cred că ar trebui să facem tot ce putem. Vorbesc despre diplomația noastră, atât cât există. Dacă nu noi, ăștia, societatea civilă din care facem parte, ca să ajutăm la încetarea acestui război cât mai repede. Opinia mea este că domnul Trump dorește să închidă războiul cât mai repede. Nu-i convine, nu intru în detalii, dar dorește să-l încheie repede. ” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum trebuie făcut orice pentru a fi oprit războiul din Iran. Acesta a început prin a spune că Iranul a avut două opțiuni. Prima era să cedeze suveranitatea, caz în care propriul popor ar fi dat jos conducerea statului. O a doua opțiune ar fi fost cea din prezent, cea a unui război care poate escalada înspre unul mondial. Politicianul susține că există riscuri și din acest motiv trebuie oprit cât mai repede conflictul din Iran. „Este o alternativă pe care a avut-o Iranul și pe care a formulat-o și domnul Dungaciu. Adică, ori să ne dea jos propriul nostru popor pentru că am renunțat la suveranitate… Și asta arată ceva din psihologia iraniană care sigur că dorește schimbarea. Nu este fericită cu regimul acesta în mare măsură, dar pe de altă parte, dacă apare un factor extern, se solidarizează cu regimul. Și asta se vorbea, exemplul cu România, dacă ar fi intervenit URSS-ul… Iar pe de altă parte, cealaltă variantă era asta, de a rezista, riscul pierderilor… Există riscuri de escaladare spre un război mondial și noi cred că ar trebui să facem tot ce putem. Vorbesc despre diplomația noastră, atât cât există, dacă nu noi, ăștia, societatea civilă din care facem parte, ca să ajutăm la încetarea acestui război cât mai repede. Opinia mea este că domnul Trump dorește să închidă războiul cât mai repede. Nu-i convine, nu intru în detalii, dar dorește să-l încheie repede. I s-a spus, din câte știu eu, atenție mărită, că s-ar putea să nu se încheie așa de repede. Indiferent care ar fi obiectivele, deși obiectivele sunt neclare. Că astea declarate nu sunt…”, a explicat politicianul.

Spania e teribilă. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare

Pe 28 februarie 2026, Spania i-a refuzat Americii cererea de a utiliza bazele sale militare pentru a ataca Iranul. Refuzul a venit din partea premierului spaniol Pedro Sánchez. Trump s-a înfuriat din cauza refuzului guvernului spaniol de a permite Statelor Unite să folosească bazele din Rota și Morón pentru atacurileîmpotriva Iranului. José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat luni că guvernul spaniol dorește „democrație, libertate și drepturi fundamentale pentru poporul iranian”, dar nu va permite în niciun caz ca bazele sale să fie folosite în acțiunea militară în curs. „Vreau să fiu foarte clar și foarte direct. Bazele nu sunt folosite – și nici nu vor fi folosite – pentru nimic ce nu se află în acordul [cu SUA] și nici pentru nimic ce nu este acoperit de carta ONU.” Trump a anunțat întreruperea relațiilor cu Spania La întâlnirea cu cancelarul german de la Casa Albă, Trump a anunțat că va suspenda orice acord al SUA cu Spania. „Spania a fost groaznică. I-am spus lui Bessent să întrerupă toate relațiile cu Spania. Spania ne-a spus că nu putem folosi bazele lor și că este în regulă, nu avem nevoie de ele. Dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm și să le folosim. Nimeni nu ne va spune să nu le folosim. Vom întrerupe tot comerțul cu Spania.”  Trump a mai fost înfuriat pe Spania pentru că a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. Autorul recomandă: Friedrich Merz s-a întâlnit cu Donald Trump. Președintele: Iranul a fost distrus. Nu mai au aeronave, nave și radar. Le-am distrus