Carnea de melc, afacerea surpriză a României. Exporturile au depășit 20 mil. euro și sunt de patru ori mai mari decât importurile. Unde merg melci românești
Exporturile României de carne de melc au crescut surprinzător în ultimul deceniu, de la 4,5 milioane la 20,7 milioane de euro, arată datele Eurostat. De altfel, aceasta este printre puținele piețe agroalimentare unde țara noastră are un excedent deoarece exporturile sunt de patru ori mai mari decât importurile. România are cinci firme producătoare de carne de melc care au înregistrat în 2024 un excedent la capitolul importuri de peste 20 de milioane de euro. Companiile românești care produc carne de melc sunt Pomarom, Rolux, Egan Prod, Bioprod și Rusevi și au raportat în 2024 o cifră de afaceri de peste 110 milioane de lei. De asemenea, în volum, exporturile din 2024 au fost de 2.000 de tone, conform datelor Eurostat, citate de Ziarul Financiar. Unde ajunge carnea de melc produsă în fabricile românești Carnea produsă în țara noastră ajunge exclusiv în Franța, unde melcii, consumați încă din Evul Mediu, sunt un preparat clasic al bucătăriei franceze. În Hexagon, melcii sunt considerați o delicatesă nelipsită din bucătăria regională, iar exporturile românești către această piața au menținut un ritm robust. De asemenea, balanța comercială din acest sector rămâne în favoarea producătorilor locali, cu un raport exporturi-importuri de aproximativ 4 la 1. Exporturile României au crescut de 5 ori în ultimul deceniu În contextul evoluției pe termen lung a comerțului cu carne de melc, datele Eurostat indică o creștere structurală a exporturilor românești. În ultimul deceniu, exporturile de carne de melc ale României au urcat de cinci ori, până la 20,7 milioane de euro, în condițiile în care nivelul importurilor rămâne scăzut în acest segment, ceea ce menține situația balanței comerciale în favoarea producătorilor locali. RECOMANDAREA AUTORULUI: România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile
Caramitru prezintă „cea mai șocantă hartă a României”
Într-o nouă postare pe contul său de socializare, analistul economic Andrei Caramitru avertizează că, în contextul în care România a intrat oficial în recesiune, iar inflația a atins niveluri record, decidenții trebuie să ia măsuri rapide pentru stoparea risipirii banului public din cauza primarilor din localități aproape inexistente pe hartă. Cu alte cuvinte, susține economistul renumit pentru stilul său tranșant, dar și controversat, Guvernul Bolojan nu mai poate amâna reforma administrației publice locale. Andrei Caramitru atrage atenția, cu cifre exacte, că schema de subvenții de la bugetul de stat este mult umflată de localități minuscule, care totuși primesc bani, crescând deficitul bugetar. Polonia și Bulgaria funcționează cu mult mai puțini primari În comentariul său, acesta dă exemplu unor primării din Polonia sau Bulgaria, care funcționează cu o schemă redusă de personal. ”Cea mai șocanta hartă a României ! Ce vedeți mai jos e așa: – în galben comune care pe hârtie sunt sub 5000 de rezidenți (dar peste 1500). – in roșu comunele sub 1500 rezidenți “pe hârtie”, deci care conform legilor și codului administrativ NU ar trebui să existe . Sunt 466 astfel de “comune” – în albastru sunt “orașe” care au sub 5000 de locuitori (adică conform legii ar trebui să fie comune). Dar au cheltuieli și număr de bugetari cât un oraș ! Jaf ! Sunt 37 de astfel de “orașe” Este absolut șocant, aberant. Avem de 3 ori mai mulți primari per capita decât Polonia, de 5 ori mai mulți decât Bulgaria da ????? COMASARE !!!!!!!!!!!! NU SE MAI POATE AȘA CEVA !!!!! Ps: cifrele vin din platforma transparenta.eu. Și realitatea e mult mai rea – cifrele din recensământ sunt ultra umflate în rural de primarii de acolo”, arată Caramitru Jr. în comentariul său. RECOMANDAREA AUTORULUI
Mugur Isărescu avertizează că scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis, într-o conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că România a intrat în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală. Acesta a subliniat că țara noastră merge în continuare „pe o gheață destul de subțire”. Mugur Isărescu a precizat că consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. „Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim. Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.” De asemenea, guvernatorul BNR a transmis că și în România se poate revizui PIB-ul, la fel cum se practică în toată lumea și a subliniat că deși creștere economică din 2025 a fost moderată, România a reușit să evite recesiunea anuală. „Să fac o paranteză ușor răutăcioasă: peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a spus Mugur Isărescu Mugur Isărescu: Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam Isărescu a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit guvernatorului BNR, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat. „La fel răspundem și postărilor despre cum a greșit BNR, în februarie 2025, când a prognozat inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 și ea a ieșit de aproape 10%. Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, nici nu știam care va fi. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive. Nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu îl cunoșteam. Nu știam nici până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică. Ulterior am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce s-a întâmplat.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor. Românii sunt tot mai precauți cu cheltuielile
Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică pentru Gândul
Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a publicat o analiză de specialitate în care a arătat că România a pierdut 4 milioane de români în ultimii 35 de ani. Gândul a stat de vorbă cu un sociolog și un economist pentru a explica amploarea exodului românilor, care nu mai este doar o problemă demografică, ci o probă pentru sustenabilitatea modelului economic și instituțional al României. Populația României a trecut printr-o transformare demografică dramatică în ultimele decenii. Fenomenul emigrației masive a început după 1990, când aproape 100.000 de români au părăsit țara, iar în anul 2024 a fost înregistrat un nou record de plecări definitive. Datele INS arată că în perioada 1990-2024, peste 800.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. Astfel, după un vârf de aproape 100.000 de plecări în 1990, emigrarea s-a redus până la finalul anilor 90, apoi a revenit pe trend ascendent după 2011. Un an mai târziu, în 2012, plecările definitive au depășit 30.000, iar în 2024 au atins din nou pragul de 50.000. Mai mult de jumătate dintre români nu mai au încredere în justiție Aceeași analiză a președintelui INS arată că migrația externă a avut o contribuție de 63% la acest declin, iar sporul natural negativ de 37%. Mai mult, în intervalul 2014-2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în același interval. Un alt indicator îngrijorător este lipsa de încredere în justiție. Un sondaj realizat de INSCOP în 2025 arată că românii au o neîncredere generalizată cu privire la modul în care este aplicată legea. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 68,5%, au încredere în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii și doar 29,8% au încredere în mare sau foarte mare măsură că legea este aplicată în mod egal. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat în 2025, aproximativ 43 de milioane de persoane din UE locuiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, adică aproximativ 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, 32,6% provin dintr-un alt stat membru, iar 67,4% din țări din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se numără printre statele cu ponderi reduse ale populației rezidente născute în străinătate, dar se află printre țările cu cele mai mari fluxuri de emigrație externă. Adrian Mitroi: Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), explică pentru Gândul faptul că reducerea populației României nu este doar o statistică demografică, ci o mutație structurală cu implicații economice, instituționale și morale. De asemenea, acesta susține că deficitul de forță de muncă este acut în sectoarele productive, iar salariile nu au inversat tendința de migrare. „Importul de forță de muncă din Asia atenuează temporar dezechilibrul, dar nu înlocuiește capitalul uman pierdut. Economia poate importa brațe de muncă. Nu poate importa cu aceeași ușurință coeziune socială, cultură profesională și capital de încredere. Dincolo de cifre, se vede un gol: șantiere întârziate, investiții amânate, antreprenori care nu găsesc personal. Dar mai există un gol mai puțin măsurabil – acela al inițiativei și al energiei sociale.” De asemenea, economistul subliniază că exodul românilor trebuie înțeles ca un „vot” economic repetat, prin care cetățenii sancționează calitatea mediului administrativ și a oportunităților oferite în România. În opinia acestuia, o economie poate continua să funcționeze o perioadă din inerție, însă fără un capital uman solid, fără încredere în instituții și fără percepția unui sistem echitabil, nu poate genera prosperitate durabilă. „Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat, individual, asupra calității mediului economic și administrativ. O economie poate funcționa o perioadă prin inerție, susținută de consum și remitențe. Dar fără capital uman solid, fără încredere și fără sentimentul de echitate, nu poate construi prosperitate durabilă.” Vladimir Ionaș: România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială Din perspectivă socială, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că datele prezintă o realitate dură asupra căreia s-a tot atras atenția în ultimii ani. În opinia acestuia, datele INS indică faptul că țara noastră pierde anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică și culturală a României. De asemenea, sociologul susține că efectele exodului se vor reflecta cel mai tare odată cu pensionarea decrețeilor, iar economia României „se va sufoca”. „Datele arată, dincolo de indicatorii economici, de ce România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială. În plus, ne arată că pierdem anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică, culturală a României, dar acești oameni decid să părăsească țara noastră pentru a-și construi o viață peste hotare. Punctul culminant al exodului populației va fi atins în câțiva ani când impactul economic al acestor plecări se va vedea cel mai bine odată cu pensionarea decrețeilor. Va fi punctul în care economia României se va sufoca.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Se inversează exodul românilor? Cât mai merită să lucrezi în străinătate, ca român? În România e mai ieftin și diferența la salarii nu mai este atât de mare Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate
Valentin Stan: În cadrul relațiilor internaționale, când un președinte stă acasă, acest lucru ne transmite faptul că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre Nicușor Dan și faptul că acesta este rezultatul încălcării grave a democrației. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Micuțul ăsta are impresia că stă de vorbă cu proști. Adică cu noi … cu noi și cu ei. Și trebuie să le explicăm oamenilor despre ce este vorba. Când un șef de stat stă acasă nu este pentru că nu-i pot face consilieri agendă. Este pentru că nimeni nu vrea să se întâlnească bilateral cu ei. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre Nicușor Dan și faptul că acesta este rezultatul încălcării grave a democrației. Analistul susține că un președinte care stă acasă transmite oamenilor ideea că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el. Nicușor este deja omologat. Este deja omologat. Consilierul lui a încercat să explice șăgalnic despre ce e vorba… Nu că umblă teleleu, deși era importantă și aia. Dar mai zice ceva după, hai să vedem… El, în mod șăgalnic, spune că n-a putut să-i așeze, să îi dea… N-am putut să îi dea substanța… Micuțul ăsta are impresia că stă de vorbă cu proști. Adică cu noi … cu noi și cu ei. Și trebuie să le explicăm oamenilor despre ce este vorba. Dragii mei, în sistemul relațiilor diplomatice, când un șef de stat stă acasă nu este pentru că nu-i pot face consilieri agendă și din cu totul alt motiv, și anume pentru că nimeni nu vrea să se întâlnească bilateral cu ei, chiar atunci când asta s-ar întâmpla în marja unei reuniuni multilaterale. Nicușor este rezultatul încălcării grave a democrației într-o țară presupusă a fi, schematic parte a sistemului comunitar, adică acolo unde înfloresc principiile democrației
Miracolul din România. Orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o sărăcie cruntă, dar s-a ridicat spectaculos
Râșnov, orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o zonă economică „gri”, la fel ca aproape toată România, a ajuns astăzi să fie un model de dezvoltare pentru întreg mediul de business din România. Orașul a crescut spectaculos din toate punctele de vedere în ultimii 20 de ani, de la explozia turisumului, la fabricile multinaționale care s-au deschis în jurul lui și care alimentează economia orașului. Profiturile nete cumulate ale companiilor înregistrate în orașul din județul Brașov au crescut de peste 19 ori într-o perioadă de doar 17 ani. La nivel local, cei mai mari jucători sunt companiile cu capital străin active în producție care în 2024 au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 1,3 mld. lei, conform unei analize publicate de Termene.ro. În prezent, aproape 2.400 de firme figurează în orașul Râșnov, din care 2.100 de firme în funcțiune și 300 care reprezintă firme cu activitatea oprită, ori aflate în proceduri de insolvență sau faliment. De altfel, în 2024, peste 800 de firme care au depus bilanțul anual au înregistrat o cifră de afeceri netă cumulată de 1,3 mld. lei, un sold al profitului net de peste 110 mil. lei și 2.533 de angajați. sursa foto: Visit Rasnov / Facebook Cum a evoluat business-ul în Râșnov în perioada 2008-2024 În ultimii 17 ani cifra de afaceri cumulată a tuturor companiilor care au fost înregistrate în Râșnov a crescut spectaculos, de la puțin peste 209 mil. lei în 2008, la aproape 1,3 mld. lei în 2024, adică o creștere de 519%. De asemenea, profiturile nete cumulate au crescut de la 7 mil. lei în 2008 la 135,7 mil lei în 2024, un salt de 1.838%. De cealaltă parte, pierderile nete cumulate au crescut de la 11,7 mil. lei în 2008 la 25,6 mil. lei în 2024, adică o creștere de 118%. Totuși, dacă analizăm soldul profitului net sau rezultatul net agregat, adică diferența dintre profitul net cumulat și pierderea neată agregată, observăm că dintr-un sold negativ de 4,7 mil. lei în 2008, în 2024, soldul a devenit pozitiv și a crescut până la 110,1 mil. lei în 2024. sursa foto: Termene.ro Când vine vorba de numărul total de angajați al companiilor înregistrate în orașul „miracol” din România, acesta a cunoscut o creștere de 67% în perioada analizată. În 2008, în Râșnov erau angajați aproximativ 1.519 oameni, iar în 2024 erau angajați aproximativ 2.533. De asemenea, productivitatea angajaților calculată ca raport între soldul profitului net și numărul de angajați a trecut de la o pierdere de aproximativ 3.100 de lei per angajat la un profit net de aproape 43.500 de lei per angajat. sursa foto: Termene.ro Care este topul angajatorilor din Râșnov Analiza realizată de Termene.ro arată că cel mai mare angajator dintre firmele înregistrate în orașul Râșnov este producătorul de rafturi și sisteme de depozitare Dexion Storage Solution, cu 372 de angajați în 2024, în scădere cu 3% față de anul precedent. Următoarea companie din clasament este producătorul de controlere Psicontrol, cu 287 de angajați în 2024, în scădere cu 11% față de 2023. Topul angajatorilor din Râșnov este completat de companii precum furnizorul de ambalaje flexibile M&M Product, operatorul de restaurante Promenada Sisi și producătorul de unelte Fabrica de Scule Râșnov. sursa foto: Visit Rasnov / Facebook La capitolul profituri, compania Psicontrol SRL a avut o cifră de afaceri de 310,9 mil. lei în 2024, un profit net de 27,6 mil. lei și 287 de angajați. Compania Dexion Storage Solution SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 207,6 mil. lei în 2024, un profit net de 7,2 mil. lei și 372 de angajați. Pe următoarea poziție în clasamentul companiilor profitabile se află Prefere Resins România SRL care a avut în 2024 afaceri de 42,3 mil. lei, un profit net de 1,4 mil. lei și 21 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: ORAȘUL mic din România care s-a dezvoltat enorm. S-au investit bani grei din fonduri europene și azi e total schimbat Bijuteria medievală din Europa. Orașul cu 52 de locuitori, mai mic decât un teren de fotbal, care se află la 13 ore de mers cu mașina din România
Maxime Felicitări! Echipa României, cea mai bună clasare din ultimii 60 de ani la Jocurile Olimpice, la proba de bob. România nu are piste de bob
Mihai Tentea și George Iordache au făcut senzație la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, reușind să se claseze pe poziția a cincea, în manșele cu numărul 3 și 4 în proba de bob-2, potrivit Prosport. Este cea mai bună clasare din ultimii 60 de ani la Jocurile Olimpice, la proba de bob, în contextul în care România nu are piste de bob. Mihai Tentea și George Iordache au încheiat cu timpul 3:42.37, având parte de o evoluție extrem de bună. FOTO – TVR Așadar, cei doi sportivi din țara noastră au înregistrat o performanță uriașă, ținând cont că România nu mai reușise așa ceva din anul 1972, atunci când echipajul format din Ion Panțuru și Ion Zangor reușea să se claseze tot pe poziția a cincea. De menționat este că România a obținut singura medalie din istoria participărilor la Jocurile Olimpice de iarnă tot la bob-2, la ediția din 1968. Clasamentul final Clasamentul final al probei de bob-2 a fost dominat de sportivii din Germania, care au reușit să ocupe primele trei poziții. Johannes Lochner și Georg Fleischhauer (Germania) – 3:39,70 Francesco Friedrich și Alexander Schüller (Germania) – 3:41,04 Adam Ammour și Alexander Schaller (Germania) – 3:41,52 Frankie del Duca și Joshua Williamson (SUA) – 3:41,96 Mihai Tentea și George Iordache (Româia) – 3:42,37 Michael Vogt și Amadou Ndiaye (Elveția) – 3:42,60 Patrick Baumgartner și Robert Mircea (Italia) – 3:42,67 Jekabs Kalenda și Matiss Miknis (Letonia) – 3:42,68 Markus Treichl și Daniel Bertschler (Austria) – 3:43,01 Romain Heindrich și Dorian Hauterville (Franța) – 3:43,32 Dave Wesselink și Jelen Franjic (Olanda) – 3:43,32 Brad Hall și Taylor Lawrance (Marea Britanie) – 3:43,43 Jinsu Kim și Hyeonggeun Kim (Coreea de Sud) – 3:43,60 Cedric Follador și Luca Rolli (Elveția) – 3:43,81 Timo Rohner și Tim Annen (Elveția) – 3:43,82 Sun Kaizhi și An Ta (China) – 3:44,17 Chunjian Li și Jielong Ye (China) – 3:44,59 Taylor Austin și Shaquille Murray-Lawrance (Canada) – 3:44,60 Suk Youngjin și Chae Byungdo (Coreea de Sud) – 3:44,61 Martin Kranz și David Tschoffen (Liechtenstein) – 3:44,93
Cât costă o medalie olimpică? Analiza unui broker important arată că evoluția prețului metalelor prețioase se reflectată și pe podiumul Milano Cortina 2026
Jocurile Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026 se află în plină desfășurare și, pe lângă performanțele sportivilor, valoarea materială a medaliilor olimpice atrage atenția întregii lumi. Motivul nu este creșterea cantității de aur din compoziția medaliilor, care a rămas neschimbată de-a lungul deceniilor, ci evoluția prețului metalelor prețioase. Sunt 17 zile în care se sportivii se luptă pentru a câștiga o medalie de aur într-una dintre cele 116 probe ale Jocurilor Olimpice de Iarnă. În total vor fi acordate 245 de medalii de aur, 245 de medalii de argint și 245 de bronz și, deși medaliile nu sunt realizate din metale prețioase pure, valoarea lor a crescut în ultimii 4 ani, odată cu aprecierea aurului și a argintului. Astfel, în 2026, valoarea materială a unei medalii de aur olimpice reflectă atât compoziția ei, cât și nivelurile actuale ale pieței. „Medalia de aur conține 92,5% argint și este placată cu aproximativ 6 grame de aur pur. Medalia de argint este compusă din 100% argint (aproximativ 550 grame), în timp ce medalia de bronz conține 95% cupru și 5% zinc. Medalia de aur, evaluată la aproximativ 550 de dolari în februarie 2022, a atins o valoare estimată de 1.500 de dolari în februarie 2026, o apreciere de 173%”, spun analiștii XTB. Conform unei analize realizate de brokerul XTB, o medalie olimpică de aur are o greutate de aproximativ 500 de grame și conține circa 6 grame de aur pur, iar restul este format în principal din argint. La cotații de aproximativ 5.000 de dolari pentru o uncie de aur și 76 de dolari pentru o uncie de argint, astfel că valoarea unei singure medalii de aur ajunge la un cost estimat de 2.100-2.200 de dolari. Sursa foto: Fondazione Milano Cortina 2026 Medalia de argint a înregistrat o creștere mai amplă de la 425 de dolari la aproximativ 1.450 de dolari, în raport cu aprecierea de 242% a argintului. De asemenea, medalia de bronz, realizată din cupru și zinc a înregistrat o creștere modestă, de la 4-5 dolari la 5-7 dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: A fost câștigată prima medalie olimpică de aur, la Milano Cortina 2026. Vezi cursa care a impresionat audiența Imagini spectaculoase de la Milano-Cortina: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă a venit cu numeroase surprize. Ce legende au „strălucit“ pe scena de la San Siro
Buzăul, sub cod portocaliu de ninsoare abundentă și viscol. Marcel Ciolacu a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență
Viscolul și ninsoarea abundentă anunțate de meteorologi cu cod portocaliu a alertat întregul sistem de intervenție din Buzău. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, a anunţat că e pregătit pentru vicisitudinile anunțate. Fostul premier a mai precizat că a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Județul Buzău se află sub avertizare Cod Galben și Cod Portocaliu de ninsoare abundentă și viscol. Sunt prognozate depuneri de zăpadă de până la 20–50 cm, rafale de vânt de 60–85 km/h și vizibilitate redusă sub 50 de metri. Foto: Facebook / Marcel Ciolacu „A fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar toate instituțiile implicate sunt pregătite să intervină. Utilajele sunt mobilizate, stocurile necesare sunt asigurate, iar zonele sensibile ale județului sunt monitorizate permanent. Ne concentrăm pe menținerea drumurilor practicabile, pe protejarea localităților expuse și pe intervenții rapide acolo unde situația o va impune. Fac apel la responsabilitate și prudență din partea tuturor. Vom face tot ceea ce ține de noi pentru ca buzoienii să fie în siguranță pe toată durata acestui episod meteorologic”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău a adăugat că situația este sub control, iar coordonarea între instituții este permanentă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea rateri dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, CA a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitarea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se menţionează în comunicatul BNR. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Decizia vine în condițiile în care rata anuală a inflației continuă să scadă lent, dar rămâne la un nivel ridicat, de 9,62% în ianuarie 2026, iar inflația de bază se menține ridicată, pe fondul costurilor salariale, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei și alimentelor. În acest context, BNR urmărește readucerea inflației în intervalul țintă într-un mod gradual, fără a genera dezechilibre suplimentare în economie. Inflația scade mai lent decât se preconiza și ar putea crește în T2 De asemenea, potrivit scenariului prezentat de Banca Națională, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din acest an, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere temporară, determinată în principal de efecte de bază, eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază și de impactul anterior al majorării TVA, accizelor și al expirării plafonării prețurilor la energie. Conform prognozei, inflația ar urma să revină în interiorul intervalului țintă abia din a doua parte a anului 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro