Etichetă: Z

CTP, după ce Nicușor Dan a explicat de ce se duce la Washington: Face un cadou AUR

Cristian Tudor Popescu îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru explicația pe care o oferit-o pentru a-și justifica deplasarea la Washington. Președintele a declarat că „au existat anumite dubii, neîncredere după alegerile anulate din 2024 din partea administrației americane” și că prezența sa ar ajuta la clarificarea relației dintre România și SUA. CTP susține însă că nu a existat o poziție oficială a Casei Albe despre alegerile din România. „Nu a existat nicio poziție oficială a Casei Albe cu privire la alegerile anulate din România. Doar vorbele aruncate de J.D. Vance și așa-zisul raport preliminar al comisiei juridice din Congresul SUA, care nu prezintă nici urmă de dovadă. Au existat, în schimb, luări de poziții ale unor congresmani americani, republicani și democrați, care au confirmat și condamnat ingerința rusească în alegerile din România.” Jurnalistul amintește că mai mulți congresmeni americani au condamnat ingerința rusă în alegerile din România. În opinia sa, acțiunea necesară ar fi fost prezentarea raportului autorităților române, nu deplasarea în SUA fără o întâlnire bilaterală confirmată cu Donald Trump. „Iar acțiunea prezidențială necesară și eficientă în chestiunea asta era să prezinte amânatul la paștele cailor raport al organelor românești, nu să se ducă teleleu la Washington, unde, potrivit propriei declarații, nu are aranjată nicio întâlnire bilaterală cu Trump. Așa, zicerea prezidențială e un cadou electoral făcut AUR, care va zbiera: „V-am spus noi!”. AUTORUL RECOMANDĂ: CTP îl „desființează” pe Nicușor Dan: Ce-o să facă Micul Scăldător la Clubul Trump Nicușor Dan l-a supărat pe CTP cu decizia de a merge în SUA: „România se consacră politic în poziția de țară de clasa a doua”

Antreprenorul român care are 100 de șantiere active în 30 de județe deține afaceri de peste 3 miliarde de lei

Cristian Erbașu, acționar majoritar și director general Construcții Erabașu, a vorbit în cadrul unui interviu despre cum a reușit, de la o afacere de familie cu doar câțiva angajați, să ajungă la un grup cu mii de oameni care are 100 de șantiere active în 30 de județe din România și afaceri de peste 3 mld. lei  Grupul Erbașu, unul dintre cei mai mari constructori din România, a fost înființat de Mihail Erbașu în 1990 și preluată de către fiul său, Cristian Erbașu, în 2004. Directorul general al companiei spune că astăzi se află la maxim din toate punctele de vedere, cu o firmă care are aproximativ 3.600 de angajați și o cifră care depășește 3 mld. lei. De asemenea, Cristian Erbașu a subliniat că dezvoltarea companiilor cu capital românesc este rezultatul investițiilor mari din ultimii ani. „Acum suntem la maxim din toate punctele de vedere. Suntem undeva la 3.600 de angajați și o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de lei. Societatea noastră nu e singura companie de construcții românească care a crescut în ultimii ani. Investițiile mari și multe din ultimii 7-8 ani au dus spre această direcție de dezvoltare a companiilor cu capital românesc”, a transmis Cristian Erbașu.  Antreprenorul român a vorbit în cadrul aceluiași interviu și despre importanța tehnologiei pentru companiile care gestionează simultan mai multe șantiere. În opinia acestuia, companiile bune vor fi cele care vor putea să implementeze cât mai multă tehnologie chiar dacă procesul de instruire pentru utilizarea acestora este unul anevoios. „Tehnologia este extrem de importantă. Tehnologia și modul în care este organizată compania. Și oamenii respectă regulile prin care tehnologia poate fi utilizată cât se poate de mult. Procesul de instruire pentru utilizarea noilor tehnologii este destul de anevoios câteodată, dar aici este cheia, personalul să poată fi educat și reprocesat de fiecare dată când tehnologia avansează. Eu sunt sigur că pe viitor companiile bune, nu vorbesc mari sau mici, dar companiile bune vor fi acelea care vor putea implementa cât mai multă tehnologie și cât mai bine organizată și eficientizată această tehnologie. Cel puțin după 2020 trăim chiar la nivel mondial un progres tehnologic extrem de abrupt și de multe ori chiar oamenii tineri fac cu greu față acestor schimbări rapide și consistente.” RECOMANDAREA AUTORULUI: EXCLUSIV | Milionarul Cristian Erbașu, presiuni politice pentru respingerea unei legi care aduce statului câteva miliarde Scăpăm în sfârșit de aglomerația de pe Valea Prahovei? „Construcții Erbașu a ajuns la un stadiu de 12% la cinci luni de la debut”

Liderii coaliţiei de guvernare merg marţi la Cotroceni

Preşedintele Nicuşor  Dan îi aşteaptă marţi la Cotroceni pe liderii coaliţiei de guvernare.  Liderii coaliţiei tocmai au convenit asupra unor măsuri care vizează reforma administrației și pachetul de relansare economică prin Ordonanță de Urgență, imediat după avize. Calendarul vizat: avizul CES miercuri și adoptarea în ședința de Guvern de joi. Reducerile de cheltuieli vor ține cont de ce au tăiat deja ministerele în 2025, astfel încât să se ajungă la ținta totală de 10%. Actul va include excepții pentru domeniile apărare, ordine publică, siguranță națională, educație, sănătate și cultură, iar economiile vor fi adaptate fiecărui sector. Coaliția a stabilit și revizuirea taxelor și impozitelor locale, analizând efectele supraimpozitării, situația clădirilor mai vechi de 50 de ani și regimul persoanelor cu dizabilități, urmând ca un grup de lucru să prezinte soluțiile finale. Guvernul pregătește modificări la taxele locale: persoanele cu dizabilități ar putea plăti cu 50% mai puțin impozit pentru prima locuință și prima mașină cu motor mic, iar pentru casele mai vechi de 50 de ani se discută o reducere de 25%. Înainte de 1 ianuarie 2026, reducerea pentru aceste imobile era de 50%. Preşedintele Nicuşor Dan şi-a programat marţi, 17 februarie, o întâlnire cu liderii coaliţiei, la Cotroceni, de la ora 15.00. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan acceptă condițiile PSD pentru reforma administrativă. Nu se taie salariile la personalul medical, Educație, MAI și MApN – SURSE Ilie Bolojan adoptă prin OUG reforma administrației. Coaliția va revizui și taxele și impozitele locale. Pe ce decizii au căzut de acord liderii

Valentin Stan: În Consiliul European, deciziile nu sunt egale atunci când se practică majoritatea calificată. Țoiu ar trebui să învețe cum se iau deciziile în UE

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentyl European e după populație. În procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Oana Țoiu nu cunoaște sistemul de luare a deciziilor din UE. Acesta a început prin a spune că în Parlamentul European, totul este în funcție de populația țărilor. Europarlamentarii, susține istoricul, sunt aleși în funcție de numărul populației țării respective. Faptul că Țoiu susține că deciziile se iau prin egalitatea dintre state este o eroare, susține Stan. Deci, în afară de faptul că micuța (n.r. Oana Țoiu) se scarpină… Hai să-ți dau o probă de Ministrul de Externe. Poate ai impresia că doar de scărpinici ne legăm noi aici… Nu! Doamna Țoiu explică, iată, cum este distribuită puterea în Uniunea Europeană. Crezi că Ministrul de Externe al României ar trebui să priceapă la Uniunea Europeană? Eu cred că mai bine mergem la La Fontaine, cu Greierele și furnica, dacă tot o mușcă greierele de călcâi. Să-ți explic, în Parlamentul European e după populație. Adică țările cu populație mare trimit mai mulți parlamentari, înțelegi? Sigur, odată ce ajung și acolo parlamentarii ăștia… Europarlamentarii ăștia nu reprezintă țara de unde vin, pentru că ei sunt afiliați grupurilor politice din Parlamentul European. Deci în Parlamentul European e după populație. Adică trimitem și noi acolo, în funcție de ce populație avem. Știi unde este țara și egalitatea în materie de decizie pentru fiecare din participanți? Păi, acolo unde se întrunesc șefii de guvern, prim-miniștrii, la Consiliul European, șefii de stat… Acolo există decizia egală… Deci, în acest document, la îndemâna ei, că este document MAE, aflăm că în Consiliul European, acolo unde se întrunesc prim-miniștrii. Acolo unde spunea ea că decizia egală între ăștia, aici, în Consiliul European, aflăm că în procedura asta de alegere a președintelui Consiliul European se practică votul de majoritate calificată. Români, ce-o fi aia vot de majoritate calificată? Uite, aici v-am dat din tratat, articolul 16, începând cu 1 noiembrie 2014, vă spune că majoritatea calificată se practică, așa numita dublă majoritate. Adică majoritatea calificată se va defini ca cel puțin 55% din membrii consiliului, incluzând cel puțin 15 dintre ei.

Guvernul Bolojan olimpic la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împr

Ministerul de Finanțe nu a publicat nici acum datele privind datoria publică în ultimele luni și cea mai recentă raportare este aferentă lunii septembrie 2025, când datoria țării era de 1.095 miliarde de lei, adică 58,9% din PIB. Gândul a realizat o analiză privind datoriile pe care le-au făcut premierii României de la ultima criză încoace și prezintă media lunară a îndatorării, un indicator mai relevant decât datoriile totale, având în vedere că unii premieri au avutr mandate de câteva luni, iar alții de câțiva ani. Ultimele date disponibile despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, de acum 5 luni. Ultimul comunicat Eurostat privind datoria guvernamentală arată că în trimestrul 3 din 2025 România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei în PIB (la egalitate cu Lituania, după Luxemburg, Bulgaria și Franța). Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la pragul critic de 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană a fost ca nivelul datoriei publice să nu depășească acest procent din Produsul Intern Brut. Sursa: Eurostat Mai mult, Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB în trimestrul 3 2025 față de același trimestru din anul anterior. Sursa: Eurostat Cum a evoluat datoria publică a României de la ultima criză încoace Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în PIB pe guvernări pentru 2021-2025 arată două perioade de explozie a datoriei: perioada crizei financiare 2009-2010 (plus 16,7 pp din PIB la datorie) și perioada pandemiei 2020-2021 (plus 13,4 pp din PIB la datorie). În ambele cazuri, creșterea datoriei guvernamentale a fost determinată de crize economice majore care au forțat statul să se împrumute masiv. Când vine vorba despre clasamentul premierilor care au îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani, indicatorul relevant este creșterea medie lunară a ponderii datoriei în PIB. Cele mai mari creșterii medii lunare s-au produs în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu, (+1,07 pp în PIB), Ludovic Orban (+0,77 pp din PIB), Ilie Bolojan (+0,57 pp din PIB), Emil Boc (+0,56 pp din PIB) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp din PIB). De cealaltă parte a baricadei, scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Tudose (-0,44 pp din PIB) și Dacian Cioloș (-0,07 pp din PIB) iar stagnare în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu. Media lunară a ponderii datoriei guvernamentale în PIB este esențială pentru o comparație corectă între mandatele cu durate diferite. Un premier care a condus un guvern mai mult timp a acumulat, în mod firesc, o creștere mai mare a datoriei, în timp ce un premier cu un mandat mai scurt a acumulat o datorie publică mai mică, caeteris paribus, cum spun economiștii, adică cu alte condiții neschimbate. De aceea, raportarea la media lunară elimină efectul timpului și permite evaluarea ritmului real de îndatorare din fiecare perioadă de guvernare și oferă o imagine corectă cu privire la modul în care a crescut datoria publică sub conducerea fiecărui Executiv. România s-a împrumutat, dar ce s-a făcut cu banii? Cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții? România s-a împrumutat masiv în utlima perioadă, dar investițiile au crescut doar pe hârtie. În mod real, dacă miliardele împrumutate nu se transformă într-o infrastructură funcțională, productivitate mai mare și venturi bugetare suplimentare, atunci creșterea investițiilor riscă să rămână doar o statistică „bună” într-un buget care este construit pe datorie. O astfel de situație a fost semnalată în trecut de Gândul, atunci când țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, pe care Guvernul Bolojan le-a rezolvat „contabilicește” și a creat iluzia unei absorbții mai bune. Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul anilor 2024 și 2025 – Guvernele Ciolacu 2024-mai 2025 și Bolojan (mai-dec 2025). În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 59,7 miliarde lei în anul 2025, 74 miliarde lei (revizuit la 61,2 miliarde lei după scamatoria contabilă prezentată de Gândul) în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Așadar, în anul 2024 s-a investit din fonduri interne mai mult cu 14,3 miliarde lei decât în anul 2025 sau echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Realitatea datelor arată că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și a continuat în 2025. În 2026, greu de crezut că va rezista, în condițiile blocării investițiilor private. România rămâne astăzi cu o datorie apropiată de 60% din PIB și una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problemă este că dacă investițiile private încetinesc și costruile de finanțare rămân în continuare ridicate, țara noastră nu va mai putea să susțină acest ritm de îndatorare fără presiuni și mai mari asupra economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt

Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune

Economiștii de la Erste Group, proprietarul BCR, au scăzut la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026 de la 2,1% la 1%. Noua estimare vine după ce datele semnal pentru trimestrul IV 2025, publicate de Institutul Național de Statistică, au arătat o contradicție peste așteptări și au confirmat intrarea economiei românești în recesiune tehnică. Conform estimărilor premilinare, PIB-ul României a scăzut, în termeni reali, cu 1,9% față de trimestrul anterior în trimestrul 4 și a crescut cu doar 0,1% în ritm anual, mult sub așteptările pieței, care anticipa o scădere de 0,3% trimestru la trimestru și un avans de 1,3% an/an. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată datele publicate de INS.  Pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu 0,6%, sub ritmul de 0,9% înregistrat în anul anterior și a pierdut din avânt înspre finalul anului. Economiștii Erste estimează că structura pe partea de cerere va indica un consum al gospodăriilor modest, afectat de măsurile fiscale și de condițiile financiare încă restrictive. Care sunt estimările experților cu privire la economia României în 2026 Economiștii Erste Group cred că investițiile ar putea să accelereze, susținute de fondurile europene disponibile pentru țara noastră în acest an. Totuși, aceștia avertizează că există riscul ca importurile să accelereze odată cu relansarea investițiilor și a consumului, ceea ce ar putea limita contribuția netă a exporturilor la creșterea economică. RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug

Sorin Grindeanu anunță reducerea taxelor locale: Există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la România TV, că „în câteva zile va fi prezentată” o variantă pentru reducerea anumitor impozite locale. În acest sens, a precizat liderul social-democrat, „există o variantă de lucru susținută de toată lumea”. „Știți, s-au eliminat acele excepții, de exemplu, pe vechimea caselor. Se dădea o excepție, dacă era o casă de 100 de ani, atunci aveai 50% reducere, dacă era de 50 de ani, aveai 30%, ș.a.m.d. Acele excepții au fost eliminate. Din punctul nostru de vedere, sau și al UDMR, pentru că ei au propus și noi am susținut, aceste lucruri trebuie să revină și vor fi prezentate. Deci, da, există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse”, a afirmat liderul PSD, la România TV. Întrebat despre impozitarea persoanelor cu dizabilități, el a spus: „Avem o propunere susținută de noi și de UDMR ca prima casă, o casă, casa de domiciliu să aibă o deducere de 50%. La fel, la mașini”. Președintele PSD, Sorin Grindeanu „La nivel european există o preocupare care ar trebui să fie și la noi și e o politică la nivel european, chiar și a Comisiei Europene, legată de locuințe. Și această preocupare duce la politici publice care să încurajeze acest lucru. La noi pare că încă nu s-a ajuns cu această politică publică, ba din contră, dar e binevenită propunerea UDMR”, a mai precizat Sorin Grindeanu. Autorul mai recomandă: Ciolacu confirmă dezvăluirile Gândul: Deficitul a fost scăzut printr-o șmecherie contabilicească, ca Bolojan să fie salvatorul României Cum se calculează impozitul auto în 2026. Cât plătesc șoferii  Voucherele la gaze prevestesc un șoc psihologic iminent. De la 1 aprilie 2026, românii rămân fără plafonare. Scenariul de la energie electrică, unde plătim cele mai mari facturi din Europa, se poate repeta și la gaze PSD îl amenință pe premierul Bolojan cu demiterea. Claudiu Manda: „Schimbați-vă sau vă schimbăm”

Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, prag critic

Datoria publică a României a spart bariera de 60% din PIB, prag care este considerat critic și, de altfel, este un angajament al României în fața Uniunii Europene, prin tratatele de aderare. De asemenea, acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice. Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică, de când a preluat mandatul. Datoria publică totala la final de noiembrie era de 1.121 mld lei, pe când la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025. La finalul lui noiembrie 2025, datoria țării a atins un nou vârf de 1.121 mld. lei. Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de Aderare ale României la UE. În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu poată depăși nivelul de 60% din PIB. Dar și legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual. În acest sens, guvernul trebuie să vină, cel mai târziu în următorul semestru, cu un plan aprobat de Parlament în acest sens. Ce se întâmplă când este depășit pragul de 60% din PIB Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; Măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică. Obligațiile concrete prevăzute de lege dacă datoria depășește 60% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze un program de reducere a datoriei publice. Programul trebuie să fie adoptat prin lege (cu aprobarea Parlamentului). Programul trebuie să conducă la reducerea datoriei cu ~5% pe an, conform articolului 10. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan a îndatorat România foarte mult, într-un timp foarte scurt. Este premierul cu cel mai accelerat ritm de îndatorare din ultimii 18 ani, de la ultima criză. Gândul prezintă topul premierilor care au îngropat România în datorii USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului

Adoptat de Senat. Tinerii sub 21 de ani nu mai pot intra la jocuri de noroc. Ce alte prevederi se schimbă în legea păcănelelor

Senatul a adoptat, luni, două propuneri care vizează protejarea copiilor și tinerilor de efectele jocurilor de noroc, prin creșterea vârstei minime de acces de la 21 de ani și limitarea drastică a publicității din mediul online. Cele două inițiative au fost depuse în Parlament în noiembrie 2025, sub semnătura deputatelor Diana Stoica și Raluca Turcan, împreună cu parlamentari de la USR, PNL, UDMR și PSD.  Primul proiect prevede majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc, de la 18 la 21 de ani și a fost adoptat de Senat cu 96 de voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri. Al doilea proiect stabilește interdicția de difuzare în mediul online a oricărui tip de conținut audio, video, imagini care promovează jocurile de noroc în intervalul orar 06:00-24:00. De asemenea, ar urma să fie interzise în mediul online difuzarea de publicitate și reclame pentru jocuri de noroc în care apar personalități publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane, care pot încuraja, datorită notorietății, participarea la astfel de activități. De asemenea, deputata PNL, Raluca Turcan, a transmis un mesaj pe pagina personală de Facebook cu privire la proiectele de lege adoptate în Senat pentru combaterea dependenței jocurilor de noroc. „Cele două proiecte de lege pe care le-am inițiat pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc au fost adoptate în plenul Senatului, deși în comisie primiseră raport de respingere. Mulțumesc colegilor senatori! Mă bucur că demersului meu i s-au raliat parlamentari din toate partidele de la guvernare – USR, PSD și UDMR – care au înțeles că protecția tinerilor trebuie să fie mai presus de orice dispută politică”, a scris Raluca Turcan.  RECOMANDAREA AUTORULUI: GESTUL făcut de un bărbat după ce a pierdut 415.000 de euro la păcănele, într-o sală de jocuri de noroc din Italia Legea „păcănelelor”, care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici, contestată de judecătorii ICCJ la CCR / Motivele invocate

Ministrul Energiei, anunț mare pentru fermierii români. Azomureș va da îngrășămite fermierilor în contrul subvențiilor de la stat, pe bază de bonuri valorice

Combinatul Azomureș, după ce va fi preluat de către compania de stat Romgaz, va da îngrășămite fermierilor români în contul subvențiilor pe suprafațe pe care aceștia le au de încasat de la stat, pe bază de bonuri valorice, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Invan, citat de Profit.ro. Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară. Premierul Ilie Bolojan a primit pe 3 februarie, la Palatul Victoria, o delegație a companiei Ameropa Grains România, care deține combinatul. La întâlnire au participat reprezentanții Romgaz, Aristotel Jude și Răzvan Popescu. Acum, negocierile pentru preluarea Azomureș de către Romgaz sunt în curs, potrivit Guvernului. De asemenea, ministrul Energiei spune că a creat deja un sistem împreună cu ministrul Agriculturii prin care îngrășămintele o să ajungă direct la fermieri. „Gazul din Marea Neagră, mare parte din el, o să meargă, și îmi doresc asta, în industria din România, în industria petrochimică, iar la Azomureș, împreună cu ministrul Barbu, deja am creat un sistem prin care îngrășămintele or să meargă direct la fermieri. (…) toate subvențiile agricole pe suprafață care trebuie să meargă la fermieri, or să primească niște bonuri valorice, cu care se vor duce la Azomureș la fabrică, or să ia îngrășământul și automat se face decont între Romgaz, care prea activele de la Azomureș, și Ministerul Agriculturii. Mă interesează ca gazele românilor, din subsolul României, să fie aduse în industria din România, altfel nu putem să ne dezvoltăm ca țară”, a spus Bogdan Ivan în Parlament. Romgaz a anunțat luna trecută că a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat în raport cu intervalul de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției. „Credem cu tărie că informarea de presă a Azomureș în raport cu Romgaz nu poate conduce la sensibilizare, în sensul acceptării oricărui preț pentru o astfel de tranzacție. Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, a transmis Romgaz.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Negocierile pentru preluarea Azomureş au ajuns la guvern. Reprezentanţii Romgaz şi Ameropa s-au întâlnit cu premierul Bolojan Romgaz a semnat contractul de consultanță pentru pregătirea preluării AZOMUREȘ. Cine a câștigat licitația și care este valoarea