Ministrul Muncii, Florin Manole, cere sprijin real pentru copiii din categoriile vulnerabile: 80 de lei nu înseamnă solidaritate
Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis un mesaj public în care a subliniat că discuțiile despre disciplină bugetară nu pot fi desprinse de realitatea dură a categoriilor vulnerabile, în special a copiilor. După ce premierul Ilie Bolojan a acuzat PSD de „zarvă politică”, iar un consilier onorific al acestuia a declarat la RFI că social-democrații urmăresc doar câștig electoral, Manole a vorbit despre o „revoltă interioară” legată de felul în care sunt abordate politicile sociale. Ministrul a atras atenția asupra nivelului extrem de redus al sprijinului acordat copiilor cu dizabilități, precizând că indemnizația minimă oferită prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități este de doar 80 de lei. „Suntem stat membru al Uniunii Europene și vorbim despre sume care nu mai au legătură cu realitatea”, a afirmat Manole. Propunere de compensare pentru copiii afectați de înghețarea alocațiilor În contextul înghețării alocațiilor pentru copii, ministrul a explicat că impactul bugetar al măsurii este de aproximativ un miliard de lei. În replică, Ministerul Muncii a propus un pachet de compensare estimat la circa 320 de milioane de lei. Măsurile ar urma să vizeze copiii cu dizabilități, copiii din familii beneficiare ale venitului minim de incluziune, precum și pe cei care primesc tichete de grădiniță pentru participarea la educația timpurie. Potrivit ministrului, aceste categorii au nevoi obiectiv mai mari, iar efectele inflației și ale majorării TVA afectează disproporționat familiile cu venituri reduse, unde cea mai mare parte a veniturilor este destinată cheltuielilor curente. „Nu vorbim despre teorii, ci despre realități zilnice”, a spus ministrul. În încheiere, Florin Manole a lansat un apel către toate partidele parlamentare, susținând că majorarea beneficiilor pentru copii ar trebui să devină un obiectiv comun. El a invitat Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată Maghiară din România să contribuie, „oricât de puțin”, la conturarea unui pachet de solidaritate mai consistent, realizat împreună cu Ministerul Muncii și Salvați Copiii. AUTORUL RECOMANDĂ
A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
Cum arată principalii indicatori economici după austeritatea Bolojan și cum arătau la începutul mandatului actualului Guvern? Gândul a adunat cifrele de la Institutul Național de Statistică și le pune pe tapet. Pe scurt, majoritatea indicatorilor privind mersul economiei s-au înrăutățit, după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării. Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere. Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie. Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime. De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este aproape de zero. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată. Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior. De la creșteri de taxe se trage? Creșterea de taxe, mai ales de TVA, nu putea avea un alt efect decât inflație. Bolojan a preluat mandatul cu o inflație de 5,7%, conform datelor INS. Este o creștere mare a prețurilor, pentru că manualul de economie spune așa: inflația trebuie să fie mică, stabilă și pozitivă. Întrebați și de o cifră, economiștii spun de obicei că 2% este o inflație ideală pentru o economie. După creșterile de taxe în serie, inflația a ajuns spre 10%, ca apoi să mai scadă la 9,7%, pe datele oficiale de la INS. De asemenea, șomajul a crescut, însă ușor, de la 5,8% la preluarea mandatului de către Bolojan la 6% pe ultimele date de la INS. Pe de altă parte, adevăratele vești proaste vin de la consum. În orice economie din lume, fie că este vorba de SUA, Burundi sau Japonia, consumul este principala componentă. Spre exemplu, componenta de consum, atât public, cât și privat, înseamnă 80% din economia României, restul fiind investițiile, exportul net și stocurile companiilor. Când a fost învestit guvernul Bolojan, consumul creștea cu 2,8%. În decembrie 2025, ultimele date disponibile, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntu – principalul indicator pentru consum – scădea cu 1,6%, conform datelor INS. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. AUTORUL RECOMANDĂ:
Valentin Stan: Documentele SRI prezentate CSAT pentru anularea alegerilor menționează că nu există date privind atacatorii sau dacă a fost afectat procesul electoral
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a analizat documentul transmis de Serviciul Român de Informații către Curtea Constituțională, document care aborda tema anulării alegerilor prezidențiale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Documentul SRI și traseul către Curtea Constituțională Profesorul explică modul în care documentul SRI a fost utilizat instituțional și ce formulări apar în text. El insistă asupra noțiunii de „actor cibernetic statal” și asupra rolului jucat de autoritățile de informații în procesul decizional. Fii atent că asta e grav ce vezi acum. Ce scrie aici? SRI. Ce spunea comisia despre ăștia? Că au făcut un președinte. Îl cheamă Nicușor. Candidatul sistemului, iar sistemul era identificat prin autoritățile de informații. Adică ăștia sunt autoritatea de informații în România. Ce vezi tu aici este documentul furnizat de această autoritate de informații de unde s-a dus frumos la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a anulat alegerile. O să ne mai întâlnim cu acest lucru, această formulare de aici, da? Actor cibernetic statal. Valentin Stan: SRI spune că de fapt habar n-are că Rusia ar fi implicată în așa ceva Valentin Stan atrage atenția asupra contradicției dintre acuzațiile publice și concluziile oficiale ale instituțiilor statului. În context a fost identificat un număr ridicat de atacuri cibernetice, peste 85 de mii. Care au vizat exploatarea vulnerabilităților existenței la nivelul sistemelor informatice de suport pentru procesul electoral. Până aici ești bine? De unde veneau atacurile astea? Au continuat într-un mod susținut, inclusiv în ziua alegerilor și noaptea postalegeri. Pentru lansarea atacurilor au fost utilizate sisteme informatice din peste 33 de țări. Până aici ne-am înțeles? Repetă cele două cifre. 85 de mii de atacuri din 33 de țări. Ăsta-i documentul SRI, uite-l frumos, cu ștampilă. Avem link, deci, 33 de țări, 85 de mii, actor statal, tot ce vrei. Ia vezi tu ce scrie aici, că îți place să citești. (…) Care Rusia? Cum l-ai oprit tu pe Georgescu pentru că a fost atacată România cibernetic de Rusia pentru a fi susținut în felul ăsta Georgescu, atunci când SRI-ul îți spune pe document, în baza căruia Curtea Constituțională a anulat alegerile, că de fapt habar n-are că Rusia ar fi implicată în așa ceva. Ce scrie aici? În prezent nu deținem date certe cu privire la atacatori ori cu privire la afectarea procesului electoral.
Ion Cristoiu: Prezența în SUA a lui Nicușor Dan ar fi considerată o sfidare la adresa Europei
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre o posibilă vizită a președintelui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii, pe care publicistul nu o consideră de bun augur. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu susține că Nicușor Dan nu va merge în vizită oficială în SUA, deoarece, date fiind tensiunile actuale din Occident, acest lucru, spune invitatul, ar reprezenta un act de sfidare la adresa Bruxelles-ului. Excepție face, afirmă sarcastic Cristoiu, cazul în care acesta ar primi aprobarea din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu se ducă. Prezența, chiar și acolo, este considerată de Europa o sfidare adusă ei. Poate doar dacă are aprobare. Eu am spus semnificația. Cu o singură condiție, dacă nu cumva a obținut acum aprobare. S-a dus la «mamițica».” În scenariul în care Nicușor Dan ar da curs invitației de a merge în SUA fără a participa efectiv la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, Cristoiu susține că vizita ar fi o greșeală și un moment penibil. Acesta consideră că un rol de simplu spectator nu ar aduce niciun beneficiu României. „Potrivit protocolului pe care îl sugerează Trump, va fi o piesă din asta modernistă, un spectacol. În centru vor fi aceștia, ședința Consiliului, iar pe acolo, pe strapontine, stau spectatori. Dar nu stau spectatori, vedeți, stă Nicușor Dan și alții. După părerea mea, ar fi o prostie să se ducă ca spectator. E mai penibil, ori intri în Consiliul ăla… De ce să se ducă? Hai, spune-mi și mie. Să se ducă să facă act de prezență? Adică să asigure publicul?”
Trandafiru’, cât e trandafiru’? E nebunie de Ziua îndrăgostiților. La mare căutare sunt fuduliile de porc, în piețe se vinde țelina, iar la cofetărie e bătaie pe inimioare cu fructul pasiunii. Gândul a luat pulsul Bucureștiului de Valentine’s Day
Ca în fiecare an de Ziua îndrăgostiților, florăresele dau adevărate tunuri. Vând sute de trandafiri, dar nu înainte de a umbla la prețul lor, mai ales la cei roșii. În medie, un trandafir roșu costă în jur de 15 lei, iar sâmbătă după-amiază erau cozi la cele mai multe florării din București. Cofetarii își freacă și ei mâinile și se întrec în oferte romantice și exotice. În piață, lucrurile sunt clare: pe lângă un elegant mușchi de văcuță, pentru bărbații cu experiență se recomandă și fuduliile de porc, pe grătar sau fierte cu sare, așa cum ne învață un măcelar iscusit din „Drumul Taberei”. „Aș dori 12 trandafiri roz”, este comanda unui tânăr emoționat, la o florărie de la Lujerului. Imediat este corectat de florăreasă: „poate 13”, îi strigă femeia, care în scurt timp îl și „arde” de 170 de lei pe un buchet pompos. La doar câțiva metri, la o altă florărie, se vând buchete chiar și de 350 de lei. Ziua îndrăgostiților, acasă sau la restaurant Nu toți îndrăgostiții își permit astfel de „scoruri”. Unii se rezumă la maximum trei fire. Mai ales că pe lângă o floare, merge și o prăjitură, în formă de inimioară, cu mousse de ciocolată sau fructul pasiunii. Oferte sunt din belșug, dar prețurile nu sunt chiar cele mai „dulci”. În medie, kilogramul de prăjituri este 140 de lei, iar un ecler costă în jur de 22 de lei. Cine nu își permite să meargă la restaurant, sau pur și simplu vrea să petreacă acasă, se poate răsfăța cu un burger de vită, sau cu un mușchi de vacă, gătit în stil „chateaubriand”, așa cum ne recomandă un comerciant din Piața Drumul Taberei. Cum se prepară fuduliile de porc… Măcelarul este direct și foarte „tăios”: pentru bărbații cu experiență, eu recomand fuduliile de porc. La grătar, sau fierte cu sare. Pentru că a picat sâmbăta, anul acesta de Ziua îndrăgostiților este aproape imposibil să prinzi o masă la un restaurant de calitate, fără o rezervare în prealabil. Sfântul Valentin este 0 sărbătoare care există încă din Evul Mediu, Ziua Îndrăgostiților – cunoscută și sub numele de Ziua Sfântului Valentin sau Sărbătoarea Sfântului Valentin – este în mare parte o sărbătoare creștină occidentală. Cu o istorie care datează până în epoca romanilor antici, această sărbătoare era foarte diferită de ceea ce cunoaștem și iubim astăzi, scrie Wedded Wonderland. RECOMANDAREA AUTORULUI: Țările în care Ziua îndrăgostiților „nu există”. Care sunt motivele pentru care sărbătoarea Sfântului Valentin este interzisă
Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară
Șefa diplomației, Oana Țoiu, a participat la Munchen la Conferința de Securitate, pe tema ”Implicațiile războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”. În cadrul discuției a fost dezbătută și întărirea apărării în regiunea Mării Negre, pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat. Oana Țoiu, prezentă la Conferința de Securitate de la Munchen Reuniunea a adus la aceeași masă 35 de decidenți și experți în securitate din spațiul transatlantic, printre care și Chris Brose, președintele Anduril Industries. „Astăzi la Conferința de Securitate de la Munchen am deschis lucrările sesiunii de lucru ”Implicațiile războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone” împreună cu Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și Comandantul forțelor americane din Europa. Sesiunea de lucru în care am avut intervenția principală a reunit 35 de decidenți și experți în domeniul securității din spațiul transatlantic, inclusiv președintele Anduril Industries Chris Brose. Am menționat rezultatele de stimulare a industriei de apărare transatlantice cu ocazia NATO Industry Forum pe care l-am găzduit în București anul trecut, nevoia de coordonare diplomatică sporita pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților și importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Am subliniat necesitatea utilizării finanțării UE pentru nevoile de apărare NATO. Cu acest prilej am discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO pentru a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre în cadrul oferit de misiunea NATO Santinela Estului/ Eastern Sentry, lansată în vederea contracarării încălcărilor spațiului aerian aliat. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea centrului internațional pentru apărare și securitate din Estonia”, a precizat Oana Țoiu pe Facebook.
Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
Un lider de partid s-a prins în hora satului, iar la final s-a dres cu o porţie de gogoşi
Înainte de Lăsată Secului, în satul românesc se joacă hora şi se petrece. Lidera PNL Argeş şi deputat, Alina Gorghiu, s-a prins în hora din comuna argeşeană Rociu, din satul Gliganu. Lidera liberalilor de la Argeş dovedeşte reale calităţi artistice şi nu se sfieşte să învârtă horele atunci când situaţia o impune. Aflată în satul Gliganu dintr-o comună din sudul judeţului Argeş, deputata şi-a pus costumul tradiţional de sărbătoare, originar din zona Topologului, adică de unde venea şi familia Brătienilor, şi s-a încins la joc. Deşi are o colecţie impresionantă de ii, Alina Gorghiu a ales un costumul cu o vechime de 80 de ani, pe care specialiştii în etnografie îl descriu ca fiind unul cu influenţe ungureneşti, fiindcă marea parte a populaţiei din zonă a venit, după 1790, peste munţi, din Transilvania. De asemenea, costumul popular este similar celui în care este prezentată şi Sfânta Muceniţă Filoteea, în iconografia de la Curtea de Argeş. A primit cadou un cadou vechi de peste 100 de ani de la Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, ÎPS Calinic Argeşeanul Alina Gorghiu a primit un costum cu o vechime de peste 100 de ani, dăruit chiar de Întîi Stătătorul Bisericii Argeşene, ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, în ziua în care cămaşa cu altiţă a intrat în patrimoniul UNESCO şi a fost declarată 24 iunie Ziua Iei. În acea zi, Alina Gorghiu a organizat un eveniment de anvergură Senatul României dedicat acestui moment. Iar dacă e vorba de gogoşi, se uită complet de orice dietă, mai ales dacă sunt calde. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un membru PNL o dă pe Alina Gorghiu pe mâna consiliului de combatere a discriminării după ce i-ar fi jignit pe membrii partidului În cazul scandalului de la UPU Argeş, Alina Gorghiu cere prefectului Ioana Făcăleaţă să vină cu documentele: „Dacă instituţia nu are nimic de ascuns”
Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar
Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”
Guvernul aprobă achiziția Portului Giurgiulești din Republica Moldova de către România
Guvernul României a anunțat că, în perioada următoare, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va prelua operatorul Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare. „Guvernul României salută tranzacția în curs de finalizare de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru cumpărarea operatorului Portului Internațional Giurgiulești, firma ICS Danube Logistics, de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța”, se precizează în comunicatul instituției. Conform informațiilor oficiale, BERD a semnat la 31 decembrie 2025 Acordul de Cumpărare de Acțiuni pentru cedarea a 100% din participația deținută la ICS Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026. Executivul precizează că, prin această achiziție, România își asumă angajamente pe termen lung privind dezvoltarea portului moldovean și întărirea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”, se mai arată în același comunicat. Potrivit Guvernului, investiția ar urma să consolideze și rolul Portului Constanța în regiune, în actualul context geopolitic. „Investiția va contribui, de asemenea, la dezvoltarea capacităților maritime și la consolidarea rolului Portului Constanța în regiunea Mării Negre, mai ales în actualul context geopolitic, cu obiectivul de a fi transformat într-un hub regional care să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate”, cred oficialii români. Tranzacția contribuie la „sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei” Autoritățile subliniază că tranzacția ar putea avea un rol și în sprijinirea reconstrucției Ucrainei. „Totodată, această tranzacție oferă pârghii suplimentare operatorilor din România și Republica Moldova pentru sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei”, se arată în document. Executivul consideră că preluarea operatorului portuar contribuie la întărirea relațiilor bilaterale dintre București și Chișinău. „Tranzacția contribuie la consolidarea Parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova, stimulând relațiile economice și comerciale dintre cele două state”, mai precizează guvernul. Portul Internațional Giurgiulești este principalul port al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă. Situat la gurile Dunării, în apropierea granițelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri și un parc de afaceri. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de BERD la 24 aprilie 2025, în calitate de potențial cumpărător al ICS Danube Logistics. FOTO: site-ul Portului Giurgiulesti/Mediafax Ion Cristoiu: Până acum Ilie Bolojan a ocolit dezbaterea în Parlament a Pachetelor. Acum vrea să ocolească chiar Parlamentul Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade