Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că minte românii și că încearcă să ascundă prăbușirea economică în spatele unor artificii de limbaj, cum ar fi „recesiune tehnică”. Petrișor Peiu susține că prim-ministrul Bolojan utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a cosmetiza un eșec major de guvernare. „Dacă vă arde casa, v-ați gândit vreodată să spuneți că este un incendiu tehnic? Dacă prindeți un hoț cu mâna în buzunarul cuiva, credeți că acel hoț va spune vreodată că este un furt tehnic. Ei bine, oameni buni, guvernul a fost prins cu recesiunea. Economia a scăzut, simplu. În loc să recunoască faptul că este o recesiune, în loc să admită că economia s-a contractat, guvernul ne spune că este o recesiune tehnică” explică liderul senatorilor AUR, într-un comunicat. Senatorul AUR subliniază faptul că guvernul evită să își asume responsabilitatea pentru situația critică în care se află România, de aceea evită termenul „recesiune”. „Ce rost are acel adjectiv „tehnic”? Ce înseamnă că e tehnic? E un fel de semirecesiune? E o recesiune mai mică? E o recesiune strâmbă? Nu, fraților, nu există acest termen „recesiune tehnică”. Există doar termenul de recesiune”, susține Petrișor Peiu. Realitatea economică dezastruoasă în care se zbate, la acest moment, România, este consecința directă a măsurilor implementate de guvern în ultimele luni, mai precizează Peiu. „Dar guvernul Bolojan, împreună cu toți propagandiștii, încearcă să o prezinte ca pe ceva mai ușor, mai suportabil, ca o gripă de primăvară. Nu! Recesiunea este recesiune. Economia a scăzut și a scăzut pentru că guvernul Bolojan a crescut, în același timp, taxele de consum, TVA și accizele, și a majorat și prețurile la energie” explică senatorul Petrișor Peiu. „Din combinația acestor două creșteri, la energie și la taxele de consum, s-a ajuns la această stagflație care a dus la recesiune. Este recesiune și continuă”, concluzionează Petrișor Peiu. Liderul senatorilor AUR mai atrage atenția că două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune, indiferent de formula folosită de guvern. În paralel, românii se confruntă cu inflație ridicată, facturi mai mari la energie și taxe crescute la consum, efecte care reduc puterea de cumpărare și afectează mediul privat. „România are nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economiei, nu de redefiniri semantice care încearcă să cosmetizeze eșecul guvernării Bolojan”, declară Petrișor Peiu, senator AUR. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale” Un lider PNL sugerează plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului: „Probabil aceasta va fi urmarea”
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce
Miniștrii USR sau oficiali apropiați de partid, în frunte cu președintele Nicușor Dan, s-au înghesuit să îi ia apărarea lui Ilie Bolojan, după ce au venit datele oficiale despre scăderea economică din mandatul acestuia. Reacțiile vin la puțin timp după ce premierul a fost acuzat, din inima partidului, că este mai apropiat de USR decât de propriul partid. Faptul că premierul Ilie Bolojan a rămas tot mai singur în partid reiese şi din reacțiile șefilor PNL. Sau, mai degrabă, din lipsa reacțiilor. Premierul a fost acuzat din toate părțile că a distrus economia, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. Vineri, INS a anunțat oficial: România este în recesiune, adică economia a scăzut timp de 2 trimestre consecutiv. Este vorba de exact cele două trimestre în care Ilie Bolojan a fost premier: iulie 2025-decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit în două tabere, în care unii au spus că scăderea economică vine din cauza măsurilor de austeritate ale lui Ilie Bolojan, iar cealaltă parte că, de fapt, nu este vina guvernului. Bolojan a fost acuzat de vicepreşdintele partidului pe Bucureşti şi Ilfov, dar şi preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, Hubert Thuma, că Ilie Bolojan „vrea userizarea PNL”. De asemenea, și fostul președinte PNL, Crin Antonescu, a spus despre Bolojan că este un „veritabl userist”. Un alt nume liberal cu greutate, Rareș Bogdan, a spus că premierul este mai degrabă preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât PNL. Culmea, la doar câteva zile, în apărarea premierului, în fața acuzațiilor că a lovit economia cu măsuri de austeritate, au sărit mai multe voci din USR, decât din PNL. Cine sunt USR-iștii care au făcut scut în faţa lui Ilie Bolojan Primul dintre ei este chiar fondatorul USR şi preşedinte al României, Nicuşor Dan care, odată ce a văzut datele despre prăbușirea economiei, a început să îndemne la „echilibru”. Un alt USR-ist care i-a luat apărarea lui Bolojan, în trecut, dar care pare că s-a răzgândit în ultima perioadă, este şi fostul ministru de Finanţe, Claudiu Năsui. Captură articol G4media.ro Recent, şi ministrul Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru a scos armele ca să-l apere pe Bolojan cu un text scris din postura de „economist cu studii absolvite la London School of Economics and Political Science, Harvard Business School, Universitatea din Viena și doctor în economie din partea Academiei Române”. Din formaţie nu putea lipsi nici ministrul Apărării, Radu Miruţă, care spune că ceea ce face Bolojan este „tratamentul de care România are nevoie”. Vicepremierul Oana Gheorghiu, fostă ONG-istă apropiată de USR, a avut de asemenea o postare, înaintea publicării datelor de către INS, în care scrie că „există astăzi un efort real pentru a pune ordine în modul în care sunt cheltuiţi banii publici”, iar „acest efort este asumat de premierul Ilie Bolojan.” Şi peste toate, vine şi noul consilier al lui Ilie Bolojan, tot un fost userist, Vlad Gheorghe, rămas independent şi numit recent sfătuitor al premierului. La PNL se păstrează tăcerea Liberalii aflaţi în conducerea partidului s-au păstrat rezervaţi şi tăcuţi în privinţa acestui rezultat pe care, de altfel, mulţi îl anunţau de ceva timp. Cu toate acestea, fostul liberal, încă preşedinte la Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a avut o poziţie publică despre acest aspect. „Recesiunea tehnică nu este provocată doar de ce a făcut Guvernul Bolojan în ultimele 7 luni. Este rezultatul a 4 ani de trend descendent(…) Bolojan a preluat conducerea guvernului într-un moment în care România era cu spatele la zid, amenințată de o iminentă retrogradare din partea agențiilor de rating, care ar fi provocat o reacție în lanț care ar fi putut duce la o prăbușire economică. Nu am fost de acord cu toate măsurile adoptate de guvern. Dar am susținut voința evidentă a lui Bolojan de a îndrepta lucrurile. Și momentul critic a fost depășit”, a scris Orban, pe facebook. Imediat după vestea că România a intrat în recesiune, au început să curgă reacțiile, în special cele la adresa guvernului. Acuzații pentru Bolojan au venit din toate părțile, el fiind la cârma bugetului și economiei, dar o singură parte i-a ținut spatele: USR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Bolojan, criticat dur de Crin Antonescu: „Se manifestă ca un veritabil USR-ist”
La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă
Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”
România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. UPDATE: Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. UPDATE: Sorin Grindeanu a reacționat după ce INS a confirmat faptul că România a intrat în recesiune. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. Ce înseamnă recesiune tehnică Recesiunea tehnică apare atunci când PIB-ul scade în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare. Este un criteriu statistic care arată că economia nu mai crește, ci se contractă. Pentru cetățeni, efectele apar prin reducerea puterii de cumpărare. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, oamenii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile care nu sunt urgente. Pentru firme, scăderea cererii duce la amânarea investițiilor și la blocarea anagajărilor. Datele arată că noile comenzi au scăzut cu 12,6% în noiembrie, iar creditarea în lei pentru companii a scăzut cu 6,4% în decembrie. Băncile devin mai prudente, ceea ce face mai dificil accesul la finanțare. AUTORUL RECOMANDĂ: Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum putem “citi“ costurile mascate din ofertele furnizorilor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România ar putea intra în recesiune tehnică
Valentin Stan: Documentele NATO, UE și declarațiile lui Blinken citează autoritățile române. Nu prezintă dovezi despre interferența rusă în alegeri
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist, a analizat modul în care au fost folosite public documente și declarații atribuite NATO pentru a justifica anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ce spune, de fapt, textul atribuit NATO Valentin Stan pornește de la o captură prezentată în spațiul public, despre care se afirmă că ar proveni dintr-o poziție NATO. El explică diferența dintre interpretările mediatice și textele oficiale. Captură de la Mihaiță Gâdea, din emisiune. Ce spune aici? Fii atent ca asta zice că e de la NATO. Citește, că o să-ți placă: Această decizie dramatică, fără egal în istoria României de la Revoluția din 1989 împotriva regimului comunist, subliniază natura evolutivă a războiului hibrid, un aspect al căruia include manipularea algoritmică și campaniile de dezinformare cibernetică, care vizează și destabilizează democrațiile. Hai să vedem textul cu ce a spus Rutte, da? Pe care ți l-a dat Mihaiță Gâdea. Atenție. 12 decembrie 2024. Și zice așa. Citesc pe România: Desigur, am văzut ce s-a întâmplat și desigur este foarte ingrijorător. Dar am mai văzut asta înainte. Am văzut în Moldova ce s-a întâmplat acolo cu referendumul european și cu alegerile prezidențiale. Valentin Stan: Cine pe cine a informat? Profesorul analizează cronologic documentele UE și comunicatele Consiliului Nord-Atlantic. El insistă asupra termenului atribuit și asupra faptului că unele instituții nu prezintă dovezi proprii, ci preiau informații furnizate de autoritățile naționale. Ăsta e comunicat, atenție, al Consiliului Nord Atlantic. Nu este o aberație pe care o spune secretarul General. Fii atent ce zice: În 2024, Germania și Republica Cehă, ce au făcut? Au atribuit. Știu ei din serviciile lor secrete ceva ce s-a întâmplat în Germania și Cehia? Nu. E ce spune Germania și Cehia că s-a întâmplat. Inclusiv România. Și ce continua? Aceste atribuiri și țintirea continua a infrastructurii noastre critice? Deci e vorba de atribuiri. Cineva a atribuit. 18 iulie 2025. Ăsta-i raportul UE la care fac ei referire. 5 decembrie 2024. Iar acum autoritățile române… Ce au făcut? Descoperă un efort rus. Păi nu ne-au informat americanii că sunt rușii? Păi ce scrie aici? Cine pe cine a informat? Românii pe americani. Stan se referă la declarațiile oficialilor americani, inclusiv la Antony Blinken. Ce spune? Vrem ca poporul român să facă alegerea corectă, vedem ingerința străină. Atât un tipar care a fost atribuit Rusiei… Stop. Atribuit. Nu le-au dat nimic, mă.
România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Datele Eurostat arată că România are cea mai mare scădere a Produsului Inter Brut din Uniunea Europeană, astfel că țara noastră a intrat oficial în recesiune tehnică. Date oficiale Eurostat arată că România are cea mai mare scădere PIB-ului din Uniunea Europeană, atât în trimestrul IV față de trimestrul III din anul 2025, adică un procent de 1,9 %, dar și în trimestrul IV din 2025 față de același trimestru din anul anterior cu o scădere de 1,6%. România a intrat în recesiune tehnică România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. Victor Ponta îl desființează pe Ilie Bolojan după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică Fostul premier Victor Ponta a reacționat dur după ce România a intrat în recesiune tehnică, iar actualul prim ministru, Ilie Bolojan, sugerează că într-un final „totul va fi bine”, cu o „economie solidă”. E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați. „Dl. Bolojan (aplaudat de CTP și de restul „dresorilor de foci” din propagandă) spune că, de fapt, e bine să ai recesiune și nu e bine să ai creștere economică! E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați, că e mai bine să fii analfabet decât să știi să citești! În acest caz, le spun și eu celor care cred această gogoașă că, pentru ei, e mai bine să fie proști decât deștepți!”, scrie Victor Ponta.
România, mai apropiată de dictatură ca niciodată în clasamentul mondial al democrațiilor. Suntem pe ultimul loc în UE, mult sub Ungaria lui Orban. Până și Moldova stă mai bine la capitolul democrație. Principalul motiv e anularea alegerilor
La sfârșitul lunii februarie a anului 2025, prestigioasa publicație The Economist a publicat raportul intitulat „Indicele global al democrației: cum au evoluat țările în 2024?”. Economist Intelligence Unit a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, iar cinci criterii au stat la baza studiului în urma căruia a fost întocmit clasamentul: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. Țările analizate au fost grupate în patru categorii: democraţii depline, democraţii deficitare, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă şi Suedia. La opolul opus s-a aflat Aganistanul. În Europa, potrivit raportului publicat de The Economist, Franța a fost retrogradată de la „democrație deplină” la „democrație deficitară”. Românii, însă, au primit o veste foarte proastă, semn că „se poate și mai rău”. Țara noastră a fost plasată pe locul 72 în lume și pe ultimul loc în UE în acest indice global al democraţiei, iar scorul obținut a fost unul cu adevărat dezastruos – 5.99. România, ultimul loc în UE. De la „democrație deficitară” am ajuns la „democrație hibrid” România ocupă ultimul loc din UE la capitolul „democrație” și a fost retrogradată de la „democrație deficitară” la o democrație hibrid”. Trebuie menționat că toată această pantă descendentă a avut ca punct de pornire anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024. În același timp, publicația The Economist a punctat și alte motive pentru tot acest declin. acuzațiile legate de interferență Rusiei în alegerile prezidențiale utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campania electorală încălcarea legilor privind finanțarea electorală Indicele global al democrației, publicat la finalul lunii februarie 2025 de prestigioasa publicație The Economist, a mai arătat că Ungaria se află pe locul 54, Bulgaria pe locul 61, iar Republica Moldova stă mai bine decât România. Serbia s-a poțiționat pe locul 64, iar Ucraina pe locul 92. Numai că Ucraina se află și acum în război cu Federația Rusă, iar legea marțială este în vigoare, fiind cu totul alte condiții de care trebuie ținut cont în scenariu. România nu se află în război, însă plasarea în categoria „democrație hibrid” este un semnal de alarmă care nu poate fi neglijat. Cu un an înainte, România ocupa locul 60 în indicele global al democrației. Însă drumul spre „coada” clasamentului – locul 72 – a fost, iată, extrem de scurt, cu perspective alarmante pentru „România Onestă” a lui Nicușor Dan și pentru „România austerității” lui Ilie Bolojan. Ce înseamnă o „democrație hibrid” Potrivit indicelui democrației globale, un „regim hibrid” sau o „democrație hibridă” se caracterizează prin câteva repere bine definite și îngrijorătoare. Combinație între caracteristici autoritare și democratice. Există alegeri, dar acestea sunt adesea influențate de guvern și nu sunt complet libere sau corecte. Există o formă de opoziție, dar aceasta este adesea restricționată sau controlată. Libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea presei, pot fi parțial respectate, dar cu limite. Instabilitatea politică și corupția pot fi frecvente. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, The Economist va publica „Indicele global al democrației” pentru anul 2025. În acest context, întrebarea cheie care trebuie pusă acum este următoarea: Cum ar putea România să redevină o democrație?” În exclusivitate pentru Gândul, au răspuns la această întrebare prof. univ. dr. Radu Carp – Facultatea de Științe Politice, Universitatea București -, Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și sociologul Vladimir Ionaș. Radu Carp: „Se pare că există un blocaj la București” În exclusivitate pentru Gândul, prof.univ. dr. Radu Carp spune că există o explicație pentru acest ultim loc pe care l-a ocupat România în clasamentul publicat, anul trecut, de The Economist. „Eu am citit acele clasamente și – să fim serioși – nu mi se par profesioniste, pentru că România este mult înaintea Ungariei din punct de vedere al respectării democrației, drepturilor omului etc. Însă am vorbit cu mai mulți experți care realizează aceste clasamente și ei mi s-au plâns de faptul că nu primesc informații relevante din România. Adică întreabă și nu primesc răspuns de la București. Și atunci, automat, consideră că este o problemă. De exemplu, legat de anularea alegerilor, mi-au spus că – din păcate – nu au o viziune clară de la București. Deși lucrurile era simple, se putea spune «avem decizia Curții Constituționale a României, sunt argumentele folosite de dânșii, noi nu comentăm asupra lor, dimpotrivă, e o democrație funcțională prin faptul că CCR a intervenit și nu au existat presiuni politice». Dar se pare că există un blocaj la București în a oferi informații referitoarea la anularea alegerilor. Și de aici provine acest loc nefericit. În măsura în care România va oferi explicații coerente referitoare la procesul electoral din 2024, cred că și șansele de a fi pe locul meritat cresc. Nimeni nu spune că democrația, în România, este perfectă. Dar, în niciun caz, nu cred că se poate compara cu regimul autocratic din Ungaria”, a declarat prof.univ. dr. Radu Carp, în exclusivitate pentru Gândul. Prof.univ. dr. Radu Carp: „ExperțiI care realizează aceste clasamente nu primesc informații relevante din România” Sergiu Mișcoiu: „Peripețiile politico-instituționale din anii 2024-2025” Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pune un accent pe „peripețiile politico-instituționale” din perioada 2024 – 2025 și spune, în exclusivitate pentru Gândul, că „reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri”. „Suntem în continuare o democrație. Problema este că tipul de regim care a fost evaluat în urma peripețiilor politico-instituționale din anii 2024-2025 nu ne favorizează. Reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri influențate de forțe subiective din afara țării, apoi anularea acestora, întârzierea organizării de noi alegeri și toate contradicțiile tranșate de Curtea Constituțională. Aceste elemente sunt de natură să perturbe, evident, stabilitatea democratică. Reîncadrările, în general, sunt legate de aceste tipuri de evoluții negative în toate țările lumii. Dacă ne uităm, de exemplu, la Coreea de Sud, și ea a pierdut multe
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Companiile din Franța, nemulțumite după ce România a încheiat prin SAFE contracte mai costisitoare cu Germania
Francezii au fost deranjați de faptul că România ar putea acorda Germaniei contracte SAFE care pot să depășească 6 miliarde de euro, în timp ce firmele lor ar urma să primească proiecte cu o valoare mai mică. Potrivit Mediafax, situația aceasta a fost semnalată de două surse citate de Go4it, dintre care una este manager într-o companie franceză din domeniu, iar o alta este membră într-un grup american cu prezență în România. „Trebuie să ne explice cineva de ce Germania primește 6 miliarde de euro, pentru că eu nu înțeleg. Aș vrea să știu care este logica”, relatează una dintre surse. Cealaltă sursă a precizat că producătorii din Franța sunt supărați pentru că nu primesc contracte la fel de mari: „Sunt frustrați francezii, pentru că ei primesc sub 2 miliarde de euro, iar Germania se pare că va avea contracte cu România prin SAFE de 6 miliarde de euro”, adăugând că multe dintre achizițiile făcute de România „nu sunt ceea ce țara are nevoie”. Aceasta și-ar fi dorit ca o parte din aceste achiziții prin SAFE să poată răspunde provocărilor unui război hibrid, în cadrul căruia infrastructura critică a Româniri ar fi sabotată, cum ar fi platforma gaziferă Neptun Deep, care după finalizarea proiectului, în 2027, va avea capacitatea de a produce un volum de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Sursa vorbește mai precis despre dotări pentru trupe speciale de intervenție rapidă, dar și vehicule aeriene de transport cu sarcini grele, care pot interveni în timpul unui dezastru pentru a putea trimite ajutoare sau generatoare. România a cumpărat prin acest proiect echipamente de apărare civilă în valoare de 900 de milioane de euro, între care două avioane multirol, dar și mai multe tipuri de elicoptere. Reprezentanții companiei franceze spun că „business-ul trebuie separat de politică”. Cu toate acestea, companiile germane contribuie la revitalizarea industriei locale de Apărare. Producătorul german Rheinmetall va construi fabrica de pulberi de la Brașov, cu o investiție estimată de 500 de milioane de euro, care ar aduce 700 de noi locuri de muncă pe piața locală. Autorul recomandă:
Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie
De la 1 aprilie, plafonarea prețului la gaze, așa cum era programată de Guvern, va fi înlocuită de un “preț administrativ“ reglementat de stat. Însă, o analiză a Asociației Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor de gaze sunt greu de înțeles concret și pot induce ușor în eroare consumatorul. Astfel, prețul gazelor a devenit un adevărat exercițiu de interpretare. Mai mult, există riscul ca, de la 1 aprilie, consumatorii să nu intre într-o piață „liberalizată”, ci într-una în care prețul real trebuie descifrat cu mare atenție. Pe baza acestor date, asociația care reprezintă drepturile consumatorilor de energie anticipează că ne putem aștepta la o scumpire reală a facturilor la gaz, așa cum s-a întâmplat și în cazul liberalizării energiei electrice. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că liberalizarea la gazele naturale, începând cu 1 aprilie 2026, ar putea transforma prețul acestuia dintr-o valoare exactă, transparentă într-o veritabilă „ghicitoare„ comercială, în care comparația reală devine dificilă chiar și pentru consumatorii atenți. Ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar cu efecte și după această dată, nu apar în comparatorul ANRE Potrivit analizei furnizate de AEI, ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar care vor produce efecte comerciale inclusiv după această dată, nu apar în căutările realizate în comparatorul de prețuri al ANRE atunci când este selectată data de 1 aprilie 2026. Este adevărat, consumatorul poate accesa o listă, însă nu este una completă. Evident, o comparație făcută pe baza unor date incomplete nu oferă o imagine corectă și completă a pieței de gaz după liberalizare. Dumitru Chisăliță „Am făcut o analiză a ofertelor furnizorilor de gaze după 1 aprilie 2026. Prima concluzie este că ar exista pericolul ca la 1 aprilie 2026, consumatorul casnic de gaze din România să nu intre într-o piaţă «liberalizată», ci într-o piaţă opacă, în care preţul real nu mai este o valoare afişată, ci rezultatul unui proces de interpretare. Oficial, am fi vorbit despre concurenţă. Practic, este un puzzle comercial în care comparaţia corectă devine un sport pentru iniţiaţi”, consideră Dumitru Chisăliţă. În opinia sa, comparatorul de oferte al ANRE, conceput teoretic ca instrument de protecţie pentru consumatori, riscă să devină o sursă de confuzie, deoarece ofertele care au fost publicate înainte de 1 aprilie 2026 Factura va fi „umflată” de diferite alte servicii ale furnizorilor Mai precis, observă specialistul, gazul este doar o parte a unui pachet complex care include abonamente zilnice, servicii de verificare sau revizie tehnică, asistență tehnică, reduceri condiționate sau alte facilități. Deși teoretic sunt anunțate ca fiind gratuite, consumatorii se pot aștepta ca acestea să umfle considerabil factura finală. „Consumatorul vede «o listă», dar nu o listă completă. Iar o comparaţie făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare. Preţul gazului nu mai este strict preţul gazului. După 1 aprilie 2026, pe o piaţă liberă furnizorii nu mai concurează doar prin lei/kWh, ci prin arhitectura ofertei. Gazul vine la pachet cu abonamente zilnice, servicii «gratuite» de verificare sau revizie, asistenţă tehnică, reduceri suplimentare şi clauze care mută atenţia de la esenţial la accesorii. Astfel, două oferte cu preţ pe kWh pot avea costuri anuale radicale diferite, în funcţie de cât şi de ce servicii sunt, în realitate, necesare”, explică preşedintele AEI, citat într-un comunicat al asociaţiei. Cum pot fi descifrate costurile mascate Potrivit lui Dumitru Chisăliță, analizând tabelul cu oferte, se poate remarca imediat că oferta cea mai mică (luând în calcul şi tarifele de distribuţie diferenţiate în funcție de zonă) ar fi fost cu 2% sub preţul plafonat, pentru oferta Nova Power cu livrare în București şi zona de sud a României. La polul opus, cea mai mare ar fi fost de plus 47% pentru furnizorul Entrex Service cu livrare în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi comuna Moara din Suceava, Huedin din Cluj şi Ştei din Bihor. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Astfel, două oferte cu același preț pe kWh pot implica costuri anuale radical diferite, în funcție de distribuție și de serviciile incluse. „În teorie, pachetele de tip «gaz + servicii» pot fi avantajoase. În practică, ele sunt avantajoase doar într-un context foarte precis, atunci când clientul ştie sigur că va avea nevoie de verificare sau revizie în următoarele 12 luni. În acel caz, serviciul include o economie reală. În orice altă situaţie, el devine un cost mascat, plătit sub forma unui abonament mai mare sau a unui preţ pe kWh aparent „competitiv”. Problema este că majoritatea consumatorilor nu calculează condiţiile de preţ în funcţie de ciclurile de verificare tehnică. Clienţii caută „cel mai mic preţ”. Iar piaţa, foarte raţional, a înţeles acest lucru şi a mutat competiţia din zona transparenţei în zona ambalajului. Liberalizarea nu este o problemă. Lipsa de lizibilitate este”, mai explică Chisăliţă. RECOMANDAREA AUTORULUI Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import Liberalul Bolojan promite să prelungească măsura socialistă de plafonare a prețului la gaze Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat