Etichetă: Z

Hidroelectrica a încheiat un acord cu gigantul francez EDF pentru relansarea proiectului Tarnița-Lăpușești

Hidroelectrica a aprobat, marți, 27 ianuarie, înființarea unei companii mixte împreună cu compania fracneză de stat EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești. Proiectul, evaulat la aproximativ 1 miliard de euro, a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor.  Construcția centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, dateză încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. La finalul anului trecut, Hidroelectrica își anunța intenția pentru aprobarea unui parteneriat de tip Joint Venture cu francezii de la EDF Power Solutions International pentru unul dintre cele mai importante obiective strategice în echilibrarea sistemului energetic național. „Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor aprobă înființarea de către SPEEH Hidroelectrica SA împreună cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) în cote egale de 50% – 50% fiecare”, se arată în decizia adoptată de producătorul de energie din România.  Cât ar valora proiectul și ce condiție a pus EDF pentru asociere Potrivit Bursei de Valori București, parteneriatul dintre Hidroelectrica și EDF va însemna o societate mixtă deținută 50% – 50%. Inițiativa va permite lansarea lucrărilor la hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești fără să mai fie nevoie de un nou studiu de fezabilitate, după mai mulți ani de întârzieri. Într-o primă etapă, compania de proiect va face o evaluare inițială a terenului și va elabora un studiu de prefezabilitate, fie intern, fie prin contractarea unui consultant extern. Costul estimat pentru această etapă este de 400.000 euro, iar pentru faza 2, investiția ar urma să ajungă la 30 milioane euro. „EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”. Proiectul Tarnița-Lăpuștești se află la 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Someș. Evaluat la aproximativ 1 miliard de euro, proiectul ar urma să aibă o putere instalată de 1.000 MW. Centrala va funcționa ca o „barieră naturală” și va stoca energie în perioadele de surplus apoi o va livra în sistem atunci când consumul este ridicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Facturile Hidroelectrica vor întârzia în luna ianuarie. Furnizorul desfășoară lucrări de mentenanță la sistemul informatic Hidrocentrala Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu, este încă de actualitate pentru noul Minister al Energiei. Cât e de valoroasă pentru sistem

Cel mai ieftin curent electric din Europa, lecția Bulgariei pentru România

Bulgaria are unele dintre cele mai mici prețuri la energia electrică pentru gospodării din Europa. Pe de altă parte, în ultimii 10 ani, România a pierdut peste 20% din producţia de energie, caz UNIC la nivel european. Rezultatul? Prin scumpirea impresionantă a energiei din ultimii ani, românii ajung să suporte practic cele mai mari facturi din Europa. La costurile mari a contribuit și liberalizarea haotică a energiei, care a avantajat băieții deștepți din sistem, așa cum a scris Gândul (detalii AICI), dar și lipsa investițiilor în sistemul energetic. Potrivit agenției de presă Novinite, Bulgaria continuă să aibă unele dintre cele mai reduse costuri ale energiei electrice din Europa. Ministrul Energiei din țara vecină, Zhecho Stankov, afirmă că țara sa continuă să aibă unele dintre cele mai mici costuri ale energiei electrice din Europa. Bulgaria și Ungaria se laudă cu facturi foarte mici la curent electric Prețurile energiei electrice pentru gospodării din Bulgaria concurează doar cu Malta și Ungaria pentru cele mai scăzute niveluri de pe continent. „În comparație cu Germania, Belgia și Danemarca, energia noastră electrică este de aproximativ 4 ori mai ieftină”, a remarcat ministrul Stankov, subliniind poziția favorabilă a Bulgariei în acest clasament, în ciuda crizei guvernamentale și protestelor de la Sofia, care s-au soldat cu căderea Guvernului odată cu demisia premierului Jeliazkov, la finalul lui 2025, dar și cu demisia președintelui Rumen Radev pe 20 ianuarie. Proteste în Bulgaria. Foto: Twitter Petinka98. Comparând creșterile de prețuri sub diferite administrații, Stankov a remarcat că, în timpul actualului guvern de la Sofia, facturile la energie electrică au crescut cu doar 2,58%, în timp ce, în timpul mandatului lui Vassilev ca ministru al finanțelor, creșterile cumulate au ajuns la 12,2%. El a criticat, de asemenea, angajamentele anterioare față de Comisia Europeană, explicând că, dacă acestea ar fi fost puse în aplicare, gospodăriile ar fi fost confruntate cu o creștere a prețurilor de 61% până în decembrie. De exemplu, o gospodărie care plătea 200 de leva (aproximativ 102 euro) ar fi trebuit să plătească 320 de leva (aproximativ 163 euro). În ceea ce privește centralele electrice pe cărbune din Stara Zagora, Stankov a subliniat că, în conformitate cu Planul de redresare și durabilitate semnat de Vassilev, aceste centrale urmau să își înceteze activitatea în această iarnă, ceea ce ar fi pus în pericol 10 000 de locuri de muncă directe și peste 40 000 de locuri de muncă indirecte. Datorită renegocierilor, centralele continuă să funcționeze, asigurând locuri de muncă și aprovizionarea cu energie. Cum a ajuns România una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa Din nefericire, România este fruntașă în spectrul opus al topului, din perioada 2020-2021, odată cu liberalizarea pieței de energie, ocupând constant unul din primele locuri și uneori chiar primul loc la nivelul Europei. La prețul uriaș al energiei contribuie cumulat mai mulți factori. Mai mult, Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. 1. Am închis mai multe unități de producție decât am inaugurat În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut la închiderea în serie de unități de producție. Noile unități inaugurate nu le-au suplinit pe cele desființate. 2. Lipsa investițiilor Pe cale de consecință, România a ajuns una dintre cele mai scumpe pieţe de energie europene, unul din motive fiind, arată ZF, acela că nu s-a investit în producţie, deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma scumpirilor, creşterea preţului fiind alimentată chiar de lipsa de investiţii. 3. Liberalizarea haotică și ”cu dedicație” a pieței, din care au avut de câștigat enorm anumite firme (detalii AICI) În 2015, preţul spot al energiei pe piaţa din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre pieţele de energie ieftină la nivel european. În 2025, media locală a fost de 108 euro/MWh, Ro­mâ­nia devenind una dintre cele mai scumpe pieţe de energie din Europa. Mai mult, de când a lovit cu adevărat iarna, România îşi menţine acest record nedorit, în contextul în care importul de energie este una dintre principalele 3 surse pentru acoperirea cererii interne. Prin lipsa investițiilor, România a pierdut 24% din capacitatea de producție în ultimii 10 ani, caz UNIC în Europa Prima şi cea mai importantă explicaţie pentru prețul mare al energiei este lipsa investiţiilor majore în sistemul de producţie, investiţii care pot asigura un flux continuu de energie. Sursa foto: Pexels Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informaţii susţinut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraun­hofer, Germania, în perioada 2015-2025, ma­joritatea statelor europene au adăugat uni­tăţi de producție la capacitatea proprie. De exemplu, Franţa a crescut cu 35% capacitatea sa de producţie și a devenit cel mai mare ex­por­tator de electricitate din lume. Polonia, Ungaria, Germania, Austria au lucrat intens pentru a-şi creşte capa­citatea de producţie. În schimb, România și-a închis termocen­tralele pe cărbuni. Datele energy-charts.info atestă că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producţie de energie, un record negativ la nivel european. Astfel, de la 23 GW de pu­tere, România a ajuns la numai 17,4 GW de capacitate de producţie de energie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă

Lia Olguța Vasilescu îl acuză pe Ilie Bolojan pentru criza de la Electrocentrale Craiova: Nu mai rezistă nici măcar iarna asta

Lia Olguța Vasilescu afirmă că, după ultimele declarații ale premierului Ilie Bolojan, situația de la Electrocentrale Craiova arată clar că nu mai există timp pentru a aștepta construirea unei noi capacități de producție. Aceasta spune că centrala nu mai rezistă încă doi ani, în condițiile în care nu a primit bani nici măcar pentru reparațiile necesare în această iarnă. „După ultimele declarații ale lui Ilie Bolojan este clar că nu mai putem aștepta să continue să dezvolte o nouă capacitate de producție care ar dura 2 ani , pentru că Electrocentrale nu mai rezista atât, neprimind bani de reparații anuale nici măcar pentru iarna aceasta , ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată.” Edilul Craiovei subliniază că Electrocentrale Craiova nu aparține administrației locale, ci Guvernului României, și că Primăria nu are nicio altă calitate în structura de acționariat. „Statul român deține 77,15% prin Ministerul Energiei, Fondul Proprietatea deține 21,55%, iar Primăria Craiova nu face parte din acest acționariat. Proprietatea e a Guvernului, indiferent cum îl cheamă pe el. Suficient de clar, Domnule Bolojan cu ce se ocupă Electrocentrale Craiova? În ceea ce privește proiectul noii centrale pe gaze, Vasilescu spune că acesta a fost gestionat exclusiv de Guvern, fără implicarea Primăriei Craiova. Contractul a fost semnat în 2023 și avea o valoare de 1,5 miliarde de lei. „Contractul a fost semnat de Ministrul Energiei de atunci și de directorul Electrocentrale de atunci, Dan Vasile. Valoarea contractului era de 1,5 miliarde de lei, din care valoarea neeligibilă era de 592 milioane lei, sumă care ar fi trebuit asigurată de Guvernul României. Unde este Primăria în acest contract? Nicăieri, fiindcă nu avea nicio calitate Primăria. Cum să piardă un proiect european cum s-a întâmplat în cazul Electrocentrale, sau să cheltuiască fonduri europene pe beculețe, fiindcă acest contract a fost gestionat doar de Guvernul României, prin ministru și compania sa.” Ea respinge acuzațiile potrivit cărora fondurile europene ar fi fost pierdute sau folosite în alt scop și susține că, în realitate, niciun ban nu a ajuns efectiv în România. „De fapt, niciun cent din acest contract nu a ajuns în România, cu atât mai puțin să se fi cheltuit cu altă destinație. Suficient de clar, domnule Bolojan, ceva, ceva știți dumneavoastră de fonduri europene, dar tot Craiova e pe primul loc în România la absorbția de fonduri europene. Dacă nu ne credeți pe noi, căutați pe site-ul condus de colegul dumneavoastră de partid, Pîslaru.” Lia Olguța Vasilescu afirmă că intrarea în insolvență a societății a fost cauzată de lipsa sprijinului financiar din partea Guvernului, nu de decizii ale administrației locale. „Administrația Fondului de Mediu a cerut achitarea cu penalități a sumelor datorate, fapt imposibil de realizat, ceea ce a dus la intrarea societăților în insolvență. Domnul Bolojan, în caz că nu ați aflat, Mediul și Agenția Fondului și Agenția sunt ale Guvernului. În ceea ce privește Consiliul de Administrație, vă transmit, domnule Bolojan, că acesta este selectat de AMEPIP.” AUTORUL RECOMANDĂ: Lia Olguţa Vasilescu strigă de la Craiova: „Nu mai faceți comparație! La Oradea e și distribuția și producția la Primărie” PSD discută ruperea coaliției. Lia Olguța Vasilescu: „Suntem într-o procedură de consultare dacă mai rămânem sau nu la guvernare”

Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a anunțat pe pagina sa de Facebook, că, înceând de la 1 februarie 2026, Mugur Tolici va prelua funcția de director al Direcției Emisiune, Tezaur și Casierie (DETC) din cadrul Băncii Naționale a României. Ion Nițu îi va ceda lui Mugor Tolici funcția de director al Direcției emisiune, tezaur şi casierie (DETC) din cadrul BNR. În postarea de pe rețelele de socializare, Cristian Popa a menționat că Tolici ”nu doar că este unul dintre directorii cu experiență internațională ai băncii, coordonând până acum o direcție importantă, ci este și un manager foarte bun, muncitor și proactiv. Iar, ca bonus pentru colecționarii de bancnote, are și o semnătură frumoasă”, a scris Popa. Cine este Mugur Tolici. Cum arată CV-ul său Tolici este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Finanţe-Bănci, promoţia 1993, iar în anul 2010 a obţinut titlul de doctor în economie în cadrul aceleiaşi instituţii. În 1998 a urmat cursurile unui program de afaceri internaţionale la Georgetown University din Statele Unite ale Americii. Tolici și-a început cariera la Banca Naţională a României în anul 1994 și de-a lungul timpului a ocupat mai multe poziţii de conducere, printre care director al Direcţiei de politică monetară până în 1999, consilier al viceguvernatorului Cristian Popa în perioada 2000–2004 şi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu între decembrie 2004 şi martie 2008, după care a fost director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. De asemenea, în perioada 2018–2019, Tolici a reprezentat România la Fondul Monetar Internaţional. Într-o declaraţie transmisă de BNR, Mugur Tolici a transmis că preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care şi-o  va asuma cu profesionalism şi respect, „Preluarea conducerii Direcţiei emisiune, tezaur şi casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism şi respect, aşa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Naţională”, a afirmat Mugur Tolici. AUTORUL RECOMANDĂ Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt

Guvernul crește plafonul de împrumut la aproape 100 miliarde de euro

Guvernul crește limita maximă de îndatorare prin obligațiuni emise pe piețele externe de la 90 de miliarde de euro la 99 de miliarde de euro. Practic, se crește plafonul de împrumut prin vânzarea de obligațiuni pe piețele externe. Decizia vine după ce, în 2025, Guvernul a făcut sume frumoase din succesul vânzării titlurilor de stat.  În prezent mai este disponibilă doar o sumă de 3,2 miliarde euro din plafonul existent de 90 de miliarde de euro, ceea ce ar limita împrumuturile contractate în 2026 pe extern în euro și valută. Investitorii preferă contractarea emisiunilor de euroobligațiuni la începutul anului Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de HG care prevede creșterea plafonului în cadrul programului de emisiuni de titluri de stat MTN (Medium Term Notes). Contractarea emisiunilor de euroobligațiuni în prima parte a anului de către emitenții suverani este uzuală, ținând cont de interesul sporit din partea investitorilor în prima parte a anului, notează Profit.ro.În prezent, toți emitenții suverani obișnuiți de euroobligațiuni din Sud-Estul și Centrul Europei – Ungaria, Polonia, Slovenia realizează primele lor emisiuni de euroobligațiuni din anul 2026. Planul anual de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265 – 275 miliarde lei Planul anual de finanțare previzionat pentru anul în curs este estimat într-o sumă de aprox. 265-275 miliarde lei, reprezentând un nivel al deficitului bugetar conform Planului fiscal pe termen mediu de 6,4% din PIB și refinanțarea datoriei publice scadente pentru anul în curs. Ca surse de finanțare, se estimează contractarea de datorie publică de pe piața internă în sumă de 160-170 miliarde lei și de pe piața externă de 21 miliarde euro. Volumul estimat pe piața externă urmează să fie asigurat prin emisiuni de euroobligațiuni de 10 miliarde euro, restul fiind sume estimate a fi atrase prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR, SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private. Din punct de vedere al refinanțării datoriei publice scadente în prima parte a anului 2026, vârfurile de plată sunt concentrate în luna ianuarie (aproximativ 19 miliarde lei) și aprilie (aproximativ 12 miliarde lei). În anul 2026 sunt scadente emisiuni de euroobligațiuni realizate în cadrul programului MTN în valoare de aproximativ 3,25 miliarde euro echivalent. RECOMANDĂRILE AUTORULUI De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

Ministrul Transporturilor îl critică dur pe Ilie Bolojan: Economia nu se repară prin biruri. Cu ce propuneri vine Ciprian Șerban

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, l-a criticat dur pe Ilie Bolojan prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare. El a transmis că este nevoie de „acțiune” pentru că „până acum, s-a mers pe calea cea mai simplă: creșteri de taxe și impozite”. În mesajul transmis pe pagina sa de Facebook, ministrul Transporturilor anunță că susține programul PSD de relansare economică. ”Nu este negociabil”, a avertizat ministrul social-democrat. Ciprian Șerban l-a criticat dur pe Ilie Bolojan pe rețelele de socializare „Exporturile românești nu mai pot fi ignorate. Sunt esențiale pentru creștere economică, locuri de muncă bine plătite și competitivitate. PSD a spus limpede: pachetul de relansare economică nu e negociabil. Fără măsuri reale pentru firmele românești, nu putem vorbi despre guvernare responsabilă”, a scris Ciprian Șerban pe rețeaua de socializare. Ministrul Transporturilor a prezentat solicitările PSD: „Garanții bancare și contragaranții pentru investiții și capital de lucru necesar în contractele de export. Sprijin pentru participarea firmelor românești la licitații internaționale”, a transmis Șerban. De asemenea, el l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru măsurile luate până în prezent: „După luni de tăcere economică și poveri fiscale puse pe umerii populației și mediului privat, România are nevoie de acțiune, nu de explicații. Firmele nu cer favoruri. Cer predictibilitate, acces la finanțare și un stat care nu le mai sufocă cu taxe din pix. Până acum, s-a mers pe calea cea mai simplă: creșteri de taxe și impozite. Dar economia nu se repară prin biruri. Se reconstruiește prin investiții, încredere și sprijin real pentru cei care muncesc și produc”, a precizat Ciprian Șerban. AUTORUL RECOMANDĂ

Năsui taxează măsurile lui Bolojan: 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră

Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, critică dur măsurile premierului Ilie Bolojan prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare. Acesta susține că, deși Executivul se laudă cu reducerea deficitului, rezultatul are la bază creșterile de taxe și majorarea cheltuielilor statului, nu reforme sau tăierea privilegiilor.  Claudiu Năsui acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că, în 2025, statul „a avut bani pentru cei conectați politic”, dar i-a obținut din buzunarele românilor. Fostul ministru al Economiei spune că reducerea deficitului bugetar a fost realizată prin creșteri de taxe și majorarea cheltuielilor, nu prin reforme sau eliminarea privilegiilor. „Au fost publicate cifrele pe 2025. Statului i-a mers foarte bine. A cheltuit mai mult și a taxat mai mult. De acolo vine atmosfera de sărbătoare de la guvern. Vestea bună este că a scăzut deficitul. Vestea proastă este că a scăzut mai ales pe seama creșterilor de taxe care ar fi trebuit să nu fie.”   De asemenea, Năsui spune că în 2025, cheltuielile totale ale României au crescut cu 82 mld. lei, față de 2024. Creșterea este etichetată de acesta drept una „colosală”, mai ales în condițiile în care Guvernul Bolojan a susținut că țara noastră se confruntă cu un „dezastru economic” și a spus în repetate rânduri că avem nevoie de o politică fiscală dură. În același timp, încasările statului au crescut cu 88 mld. lei, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar cu aproximativ 6 mld. lei. Claudiu Năsui spune că, raportat la PIB, cheltuielile României au crescut cu 1%, în timp ce încasările au crescut cu 2%. „Cheltuielile totale ale statului au crescut din nou foarte mult. +82 miliarde de lei față de anul trecut. O creștere colosală de cheltuieli pentru un stat care pretinde că strânge cureaua. Încasările statului au crescut cu +88 miliarde. De unde și scăderea deficitului cu ~6 miliarde. Procentual în PIB, cheltuielile statului cresc cu 1%, dar încasările cresc cu 2%.” Cine este vinovat pentru creșterea cheltuielilor? „Propaganda fiecăruia va spune că celălalt” Fostul ministru al Economiei pune sub semnul întrebării și discursul politic în care responsabilitatea pentru creșterea cheltuielilor este pasată de la un oficial la altul. Claudiu Năsui spune că sub guvernarea condusă de Marcel Ciolacu, cheltuielile au crescut cu 41,1 mld. lei, în timp ce sub guvernarea lui Ilie Bolojan, cheltuielile au crescut cu încă 40,5 mld. lei. „Dar cine a crescut cheltuielile? Guvernul Ciolacu (susținut și de domnul Bolojan) sau guvernul Bolojan (susținut la rândul lui și de domnul Ciolacu)? Propaganda fiecăruia va spune că celălalt. Pe cifre ambele guverne au crescut cheltuielile ~50%-50%. Sub domnul Ciolacu cheltuielile au crescut cu 41.1 miliarde, sub domnul Bolojan au crescut cu încă 40.5 miliarde. Deci tot pe acolo. Deci unde e strângerea curelei? O vedeți dacă vă uitați în oglindă sau pe bonul de la cumpărături cu prețuri umflate de TVA și accize mărite.” „Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani” În finalul postării, Claudiu Năsui susține că anul 2025 confirmă tiparul deja cunoscut în care statul găsește bani doar pentru cei conectați politic, dar nu și pentru reducerea de taxe. Acesta spune că reforme precum reducerea numărului de parlamentari, tăierea privilegiilor sau reducerea subvenției pentru partide nu au fost tăiate, în timp ce presiunea măsurilor de austeritate a apăsat pe umerii românilor. „În final 2025 a fost încă un an în care pentru unii s-au găsit bani. Pentru cei conectați politic. Banii dumneavoastră. Pentru reduceri de taxe nu sunt niciodată bani. Nu au fost tăiate privilegii, 300 de parlamentari, reducerea subvenției pentru partide la cât era înainte de Dragnea, etc. Încă le așteptăm. Voi mai reveni cu analize pe mai multe date pe 2025 acum că sunt publice.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Austria reduce TVA-ul la alimente, România îl crește. Năsui compară politicile fiscale: „Taxe duble pe mâncare, la venituri de trei ori mai mici” Claudiu Năsui, fostul ministru USR al Economiei, explică de ce românii, deși muncesc, sunt tot săraci

Valentin Stan: Televiziunile au explicat că cei care l-au huiduit pe Nicușor Dan erau suveraniști, susținători Georgescu, Simion sau Șoșoacă

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum oamenii l-au huiduit pe Nicușor Dan la evenimentele din 24 ianuarie. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Eu mă întreb, domnul Nicușor, dumneavoastră v-ați gândit, poate că oamenii ăia, în loc să huidui așa, fără proiect, ca niște telelei… Poate ei vă văd așa ca fiind excesiv de prost. Poate văzându-vă prost, așa s-au uitat, așa v-au văzut, s-au gândit să vină în piață să vă huiduie fără proiect. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum oamenii l-au huiduit pe Nicușor Dan la evenimentele din 24 ianuarie. Acesta a început prin a spune că l-a văzut pe Dan fiind scandalizat de huiduielile oamenilor. Istoricul susține că televiziunile securității au explicat că oamenii care huiduiau era oamenii lui Georgescu, Simion sau Șoșoacă. Tot de la Nicușor Dan a mai aflat, adaugă Stan, că nu poți huidui fără proiect. L-am văzut pe președintele țării scandalizându-se că niște români l-au huiduit. Televiziunile securității, toate, au explicat cum ăia care îl huiduiau erau ba ai lui Georgescu, ba ai lui Simion, ba ai lui Șoșoacă. Când te huiduie cineva, sunt ai cuiva, ăia sunt puși… Și tot huiduind oamenii, am aflat de la domnul președinte că da, e democratic să huiduie, bă, dar dacă n-au proiect…. Îmi pare rău. Nu prea poți să huidui fără proiect. Tu o să vezi niște lucruri foarte spectaculoase. Eu mă întreb, domnul Nicușor, dumneavoastră v-ați gândit, poate că oamenii ăia, în loc să huiduie așa, fără proiect, ca niște telelei… Poate ei vă văd așa ca fiind excesiv de prost. Poate văzându-vă prost, așa s-au uitat, așa v-au văzut, s-au gândit să vină în piață să vă huiduie fără proiect. Sau alții, tot așa, uitându-se la dumneavoastră și văzând, sigur, în nefericirea lor, un securist… Poate așa au crezut.

Ilie Bolojan, condoleanțe în numele Guvernului după moartea celor șapte tineri greci: Gândurile noastre se îndreaptă către cei afectați de tragedie

Premierul Ilie Bolojan a transmis, marți, condoleanțe în numele Guvernului României după accidentul din Timiș, în care șapte tineri greci au murit și alți trei au fost răniți. „În numele Guvernului României, transmit condoleanțe familiilor celor șapte tineri din Grecia care și-au pierdut viața în tragicul accident rutier produs astăzi în județul Timiș. Le doresc însănătoșire grabnică celor răniți. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei afectați de această tragedie”, a transmis Ilie Bolojan”, a adăugat șeful Guvernului într-o postare pe rețelele de socializare. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Timiș, în coliziune au fost implicate mai multe vehicule, iar șapte persoane au murit și alte trei au fost rănite. FOTO – Captură video Conform Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Timiș, „un microbuz, în care se aflau 10 persoane, se deplasa dinspre Caransebeș spre Lugoj, când a intrat în depășire. În momentul în care a încercat să intre înapoi pe sensul său de mers, a acroșat o cisternă și ulterior a intrat în coliziune cu un tir, care se deplasa din sensul opus de circulație”. Victimele erau suporteri ai clubului elen PAOK Salonic și se îndreptau din Grecia spre Franța, unde echipa lor urma să joace la Lyon. Autorul mai recomandă: Premierul Greciei reacționează la accidentul din România, unde au murit 7 turiști greci: „Sunt șocat” Accident grav pe DN 7 soldat cu un mort și patru răniți, după ce un TIR și un autoturism s-au ciocnit violent. Trafic îngreunat în zona Seaca O româncă din Italia a murit într-un grav accident rutier, chiar sub ochii fetei sale. Cum s-a produs tragedia O utilitară cu butelii s-a răsturnat pe Șoseaua Fundeni, în sectorul 2. În cădere, a acroșat și o motocicletă pe care se aflau două persoane Accident grav în județul Sibiu: șapte victime, una în stare gravă. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție Mărturia dureroasă a Andreei Ibacka. ”Am avut imaginea clară a copiilor mei în cap și gândul clar că nu o să-i mai văd niciodată” Tragedie la săniuș în județul Harghita. Un bărbat a murit după ce a căzut de pe o sanie trasă de o mașină O femeie din Arad a murit după ce a fost lovită de un motostivuitor condus de un muncitor băut

Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă scamatoria contabilă prin care s-a redus deficitul bugetar în 2025

Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor astăzi confirmă analiza publicată de Gândul săptămâna trecută prin care am demascat „scamatoria” contabilă cu ajutorul căreia Guvernul Bolojan a reușit să scadă deficitul bugetar. Practic, guvernul Bolojan a trecut, „contabilicește”, împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Fără acest artificiu contabil, deficitul bugetar cash al României ar fi fost de 8,15% din PIB și nu 7,65%. Astăzi, reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch, unde subiectul central al discuției a fost situația din finanțele țării. În acest context, execuția bugetară publicată de Finanțe astăzi a fost documentul principal pe care analiștii Fitch l-au analizat și la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, au putut vedea că numai în luna decembrie au existat încasări cât în celelalte 11 luni din an, ceea ce, în mod firesc, ridică semne de întrebare. Hocus-Pocus Pe 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 mld. euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR, la componenta granturi din f0nduri de coeziune. Acesta a fost momentul în care se știa deja – sau ar fi trebuit să se știe – că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri. Practic, aceste fonduri pierdute ar fi urmat să se regăsească în cheltuielile statului dar, atunci când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune , la granturi, în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli. Astfel, impactul pe buget este 0, iar Guvernul Bolojan, deși a pierdut bani din PNRR, s-a lăudat cu o reducere a deficitului bugetar. Culmea, Ministerul de Finanțe recunoaște scamatoria tocmai în nota care însoțește execuția bugetară oficială, pe anul 2025. La categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Sursa: Ministerul Finanțelor La aceeași categorie, datele publicate astăzi de Ministerul Finanțelor pentru perioada ianuarie-decembrie 2025 arată încasări de 22,93 mld. lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Pe hârtie, asta înseamnă că în decembrie statul român ar fi încasat peste 10 mld. lei, adică aproximativ 2 mld. euro, în fonduri nerambursabile, practic cât celalte încasări din restul de 11 luni din an. Dacă ajustăm deficitul pentru cele 0,5 puncte procentuale din PIB generate de includerea acestor venituri „contabile”, deficitul real al României ar fi fost aproape de nivelurile din 2024. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. Practic, majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii și toată povara măsurilor de austeritate puse pe umerii românilor nu au avut niciun efect real la scăderea deficitului bugetar. Deficitul lui Bolojan, o scamatorie contabilă. Fondurile europene pierdute au fost adăugate „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul este apropiat de cel din 2024 și am rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă documentele Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar”