Simpaticul rățoi Donald Duck a ajuns motiv de scandal între Congresul SUA și Comisia Europeană. Americanii acuză Europa de legi orwelliene
Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, a publicat decizia Comisiei Europene din 5 decembrie 2025, prin care lui Elon Musk i-a fost dată o amendă „istorică” de 120 de milioane de euro (6% din veniturile globale) pentru încălcarea de către X a legii privind serviciile digitale (DSA). Republicanii consideră europenilor decizia un „act de cenzură” și practic o desființează. SUA: Europa a adoptat o lege orwelliană „În 2022, Europa a adoptat o lege orwelliană privind cenzura online – Legea serviciilor digitale. De când Elon Musk a cumpărat Twitter, Comisia Europeană a luat în vizor compania pentru apărarea libertății de exprimare și refuzul de a se supune cerințelor sale de cenzură. Luna trecută, Comisia a emis o decizie secretă prin care a amendat pe X cu aproape 150 de milioane de dolari – prima amendă emisă vreodată în temeiul Legii privind Dispozițiile Dispozitive de Dezvoltare (DSA). Argumentele Comisiei sunt slabe și reprezintă un pretext pentru cenzură. Adevărul? Europa pedepsește X pentru că a permis dezbateri libere și deschise în lumea modernă. În primul rând, Comisia a amendat X cu 45.000.000 EUR pentru „însușirea frauduloasă” a bifei albastre prin acordarea acesteia utilizatorilor care plătesc pentru o experiență premium pe X”. O „lege orwelliană” se referă la o legislație distopică, inspirată de scrierile lui George Orwell (în special romanul 1984). Specificitatea este supravegherea în masă, propaganda, controlul totalitar, dezinformarea și denaturarea adevărului. Caracteristicile sunt în contradicție cu societățile democratice. Pe europeni îi deranjează un cont de parodie al rățoiului Donald Duck Congresmanii SUA spun că europenii progresiști / stânga europeană a fost foarte supărată că și-a pierdut bifa albastră. „Un alt motiv al Comisiei se reduce la următoarea ideea: a amendat compania X pentru că a funcționat diferit față de celelalte platforme de socializare Big Tech. Ca de obicei, Comisia Europeană penalizează inovația. Comisia Europeană a dat chiar și un exemplu de ceea ce a considerat atât de inacceptabil: o bifă albastră pe un cont de parodie pentru Donald Duck. Europenii au numit practica „înșelătoare”. Comisia a amendat pe X cu 45 de milioane de euro, deoarece practicile sale ar putea determina utilizatorii să creadă că: 1) această rață fictivă a prins viață și 2) era un utilizator real al lui X”, scriu republicanii pe siteul comisiei Congresului. În 2025, platforma X (fostul Twitter) deținută de Elon Musk a anunțat că are aproximativ 650 de milioane de utilizatori activi lunar, iar numărul utilizatorilor activi zilnici variază între 240 și 300 de milioane. Platforma a înregistrat fluctuații în utilizarea acesteia, cu aproximativ 106 milioane de utilizatori în SUA și o popularitate semnificativă în Japonia. Datele demografice cheie arată că majoritatea utilizatorilor sunt bărbați (aproximativ 61%) și au vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Pe X, SUA conduc cu peste 105 milioane de utilizatori, urmate de Japonia (74,5 milioane), Indonezia și India. Pe fondul răcelii dintre Washington și Bruxelles și accentuării diviziunii ideologice, Comisia Europeană a amendat în decembrie 2025 platforma X (fostul Twitter), deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025. Aceasta a fost prima sancțiune majoră aplicată în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA). Europenii au considerat că X are un design înșelător al „bifei albastre”, platforma nu este transparentă din punctul de vedere al publicității și a limitat așa zisele verificări independente a informațiilor. Lucrurile au evoluat însă. În ianuarie 2026, Comisia Europeană a deschis o nouă anchetă oficială vizând chatbotul AI Grok, acuzat că a fost utilizat pentru crearea de imagini sexuale explicite („deepfakes”) cu persoane reale. Ca răspuns la amenda din decembrie, X a tăiat accesul Comisiei Europene la panoul de control pentru monitorizarea și achiziția de reclame pe platformă. Elon Musk a criticat dur decizia, afirmând că Uniunea Europeană ar trebui desființată și a acuzat Bruxelles-ul de interferență în politica SUA. Dacă noile investigații confirmă încălcări suplimentare ale DSA, X riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Elon Musk, investigat de Comisia Europeană din cauza pozelor cu conținut sexual generate de Grok Elon Musk, apariție de ultim moment la Davos. Miliardarul a vorbit despre o lume a roboților și tinerețe fără bătrânețe. Ce argumente are
Se vinde combinatul Sidex Galați, perla industriei lui Ceaușescu. Prețul este un chilipir și investitorii internaționali se înghesuie
Viitorul celui mai mare combinat siderurgic din România, perla industriei lui Nicolae Ceaușescu, a fost decis astăzi. Activele combinatului Sidex Galați vor fi scoase la vânzare pentru 690 mil. euro într-o licitație internațională care va avea loc pe 12 martie, după ce planul de restructurare a fost aprobat de comitetul interministerial. Până acum, 13 investitori străini din Irak, China și Turcia și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor. Printre cei interesați de preluarea activelor combinatului de la Galați se numără Galiawa Group, unul dintre cele mai mari conglomerate din Irak, gigantul din metalurgie DeLong Steel China, unul dintre cei mai mari producători de oțel din lume cu o producție anuală de 27,9 milioane de tone și venituri de 33 mld. dolari, dar și compania din industria siderurgică KMC Turcia. „Vom organiza licitaţia internaţională pe 12 martie. Regulamentul de vânzare şi caietul de sarcini vor fi finalizate până luni. Garanţia de participare va fi de 7%”, a transmis Remus Borza, preşedintele Euro Insol, administratorul concordatar al Liberty Galaţi, alături de CITR. Interesul investitorilor vine într-un moment critic pentru gigantul cu afaceri de 2,1 mld. lei. Combinatul siderurgic a dispus trimiterea în șomaj a aproximativ 3.300 de angajați, iar o parte din personalul TESA a fost restructurat. În prezent, Liberty Galați mai are aproximativ 200 de angajați, dar situația este una tensionată deoarece salariile nu au mai fost plătite de două luni și jumătate. Ca să evite falimentul, Guvernul a constituit în septembrie 2024 un comitet interministerial, creat special pentru a proteja interesele statului la Liberty Galați și Liberty Tubular Products. Statul român, prin ANAF și EximBank au transmis că sunt dispuse să accepte noul plan de reorganizare, dar doar dacă administratorii judiciari sunt de acord cu modificările propuse. Statul vrea să își recupereze banii, ANAF are de recuperat 150 mil. euro, iar EximBank 300 mil. euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soarta combinatului Sidex Galați, la mâna guvernului. Ce au discutat miniștrii cu reprezentanții fabricii, care e cu un picior în groapă Dezastru la Liberty Galaţi. Sidex a trimis în șomaj peste 3.000 de angajați. Combinatul, perla industriei României, distrus. Mai poate fi salvat? Remus Borza: E nevoie de 300 de milioane euro să repornim activitatea. La mijloc sunt 5.000 de familii din Galați
Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție
Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției
După ce a depășit pragul de 5.000 dolari pe uncie, aurul se apropie de un nou maxim istoric
După ce a depășit pragul istoric de 5.000 de dolari pe uncie, aurul își continuă creșterea fulminantă în această săptămână. În această dimineață, prețul aurului spot a ajuns la 5.591,61 de dolari pe uncie, potrivit Reuters. De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproximativ 22%, în special datorită investitorilor care caută siguranță în contextul incertitudinilor geopolitice și economice. Aurul a depășit pragul de 5.000 dolari pe uncie, luni, și a câștigat peste 10% doar în această săptămână. Creșterea acestuia se datorează unei combinații de factori, printre care cererea mare de refugiu sigur, achzițiile ferme ale băncilor centrale și slăbirea dolarului. Prețul spot al aurului a crescut cu 2,6%, până la 5.538,69 dolari pe uncie, după ce a atins un nivel record de 5.591,61 dolari. „Creșterea datoriei SUA și incertitudinea creată de semnele că sistemul comercial global se fragmentează în blocuri regionale, în opoziție cu modelul centrat pe SUA (îi determină pe investitori să se înghesuie să cumpere aur)”, a declarat analistul Marex, Edward Meir. În acest sens, aurul dar și alte metale prețioase sunt considerate active de refugiu sigur în care investitorii aleg să investească în perioade de incertitudine. Metalul prețios a câștigat peste 27% în acest an, după o creștere de 64% în 2025. Pe de altă parte, argintul spot a crescut cu 0,6% la 117,30 dolari pe uncie, după ce a atins un nivel record de 119,34 dolari în cursul acestei dimineți. Cererea crescută pentru argint vine din partea investitorilor care caută alternative mai ieftine la aur. „Se preconizează că piața argintului va înregistra un nou deficit în acest an, dar tensionarea reală a pieței provine din disponibilitatea redusă a stocurilor de suprafață”, au transmis analiștii de la Standard Chartered. RECOMANDAREA AUTORULUI: RECORD. Aurul trece de 5.000 de dolari pe uncie pentru prima dată în istorie. Amenințările cu tarife ale lui Donald Trump zguduie piețele globale Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor
ONG-urile Funky Citizens și Declic cer Bruxelles-ului să ne întoarcem de unde am plecat acum 20 de ani: monitorizarea strictă a justiției din România și reintroducerea unui mecanism de tip MCV
ONG-urile Funcky Citizens și Declic au trimis, la Bruxelles, un document prin care solicită monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unei întâlniri a Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group din Parlamentul European. Demersul este adresat vicepreședintei Parlamentului European, Sophie Wilmès, și vine pe fondul acuzațiilor că sistemul judiciar românesc ar fi „capturat” prin mecanisme administrative și decizii netransparente. Concret, Funky Citizens și Declic cer ca instituțiile europene să exercite presiune directă asupra autorităților române pentru modificarea „Legilor Justiției” și invocă o petiție semnată de peste 210.000 de cetățeni. Demersul este semnat de Elena Calistru din partea Funky Citizens și de Elena Brădrățan din partea Declic, două organizații activiste apropiate de sfera de influență a premierului Ilie Bolojan și președintelui Nicușor Dan. De altfel, cele două organizații, fără expertiză juridică, fac parte și din Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției înființat de premierul Bolojan. Cele două ONG-uri solicită în petiția adresată oficialilor Parlamentului European: monitorizare europeană permanentă a reformei justiției; garanții legale pentru repartizarea aleatorie a dosarelor; limitarea puterii administrative a conducerilor instanțelor; numiri în funcții de conducere prin concursuri transparente; desființarea mecanismului actual de investigare a magistraților și revenirea la anchetarea acestora de DNA și DIICOT; clarificarea regimului prescripției pentru a evita închiderea dosarelor de mari corupție; protecție pentru magistrații și jurnaliștii care vorbesc public despre disfuncții din sistem; creșterea transparenței prin publicarea hotărârilor și acces electronic unitar la dosare; În documentul transmis, Funky Citizens și Declic cer explicit ca procesul de reformă să fie supravegheat la nivel european, pentru a preveni tergiversarea sau golirea de conținut a modificărilor legislative. Solicitările sunt asociate indirect cu ideea reintroducerii unui mecanism de tip MCV, deși Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial în 2022 de Comisia Europeană. MCV a fost un instrument de monitorizare instituit de Comisia Europeană în 2007, la aderarea României și Bulgariei la UE, pentru a evalua progresele în reforma judiciară și lupta împotriva corupției. Cu eforturi, mecanismul a fost închis de România după 15 ani. De ce NU ar trebui reintrodus Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) – MCV este depășit juridic și instituțional. A fost un mecanism tranzitoriu, creat pentru perioada de post-aderare (2007) Reintroducerea lui, după ce a fost închis oficial în 2022, în urma unor evaluări ale Comisiei Europene, ar însemna resuscitarea unui instrument mort, fără bază juridică actuală clară. De altfel, chiar UE a stabilit că statul de drept se monitorizează azi, în țările membre, prin Rule of Law Framework, și nu prin mecanisme excepționale pentru „state-problemă”. În plus, în Raportul anual privind Statul de Drept – ediția 2025, Comisia a remarcat „progrese semnificative în justiție și cadrul anticorupție, mai ales în implementarea recomandărilor privind legile justiției, independența sistemului judiciar și eficiența acestuia”. Comisia a stabilit că, în comparație cu alte state membre, România se situează sub media UE la capitolul stat de drept, dar nu prezintă derapaje de tip iliberal care să justifice un tratament excepțional. Astfel că reintroducerea unor mecanisme speciale sau o monitorizare de tip tutelă ar fi disproporționată și contrară abordării uniforme adoptate de Uniunea Europeană. – Reintroducerea MCV ar crea o Românie de rangul 2 în UE Prin revenirea la MCV, România ar fi tratată diferit față de celelalte state membre și s-ar crea un precedent periculos, de stigmatizare politică, ceea ce ar contrazice principiile Uniunii Europene, care evită instrumentele discriminatorii și preferă cadre egale pentru toți membrii. – MCV nici măcar nu a prevenit „capturarea Justiției” De remarcat că așa-zisa „capturare a Justiției”, descrisă în celebrul documentar Recorder s-a produs chiar în timp ce MCV era activ. Blocarea dosarelor, prescripțiile, concentrarea puterii administrative, descrise în documentar, nu au apărut după 2022, ci au fost tolerate ani la rând, sub MCV, mecanism care și-a dovedit încă o dată, astfel, ineficiența. – Risc real de substituire a responsabilității naționale O eventuală reintroducere a MCV ar putea produce un efect pervers, prin monitorizarea excesivă. Astfel, actorii interni și-ar putea pasa răspunderea către „Bruxelles”, iar deciziile sensibile ar putea fi amânate sub pretextul că se așteaptă „evaluarea UE”. – Monitorizarea strictă poate fi instrumentalizată politic Sub pretextul respectării MCV, guvernele pot: invoca „cerințele Bruxelles-ului” pentru a justifica măsuri impopulare, a bloca dezbateri reale. Sau, invers, se pot victimiza politic: „România este tratată incorect de UE”. Astfel ar fi alimentată polarizarea, și nu reforma. – MCV ar crea o dependență structurală de arbitraj extern Un stat aflat sub monitorizare strictă nu își dezvoltă anticorpi instituționali proprii și nu își consolidează mecanismele interne de control, iar, în momentul relaxării monitorizării, sistemul riscă să revină la vechile reflexe. O monitorizare activă și strictă de la Bruxelles ar risca să înlocuiască responsabilitatea internă cu conformarea formală și să transforme reforma justiției într-un exercițiu birocratic. AUTORUL RECOMANDĂ: Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri. Plus revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA și DIICOT Justiție capturată… de ONG-uri. După ce au chemat oamenii în stradă să protesteze „spontan”, Declic și Funky Citizens sunt chemate de Bolojan să pună umărul la schimbarea legilor justiției
Video exclusiv | Construim viitorul: De la casă normală la casă pasivă – ce înseamnă performanța unei locuințe
Construirea unei case nu mai înseamnă doar ziduri și acoperiș, ci un proces complex care implică proiectare atentă, autorizare, bugetare realistă și alegeri tehnice cu impact pe termen lung. Arhitectul Sergiu Petrea explică, pentru Gândul, diferențele esențiale dintre o locuință obișnuită și una pasivă, de la costuri și execuție până la amortizarea investiției și confortul real al locuirii. Construcția unei case este drum care începe cu ideea și se finalizează abia atunci când este nu doar terminată, ci și funcțională, eficientă și adaptată nevoilor reale ale celor care o vor locui. Potrivit arhitectului Sergiu Petrea, primul pas esențial este înțelegerea procesului în ansamblu. „O casă înseamnă să parcurgi niște pași în proiectare, să obții o autorizare – mai simplă sau mai complexă – și apoi să construiești respectând ceea ce a fost proiectat și autorizat, astfel încât rezultatul final să fie fericit atât din punct de vedere al bugetului, cât și al performanței”, explică Sergiu Petrea. Autorizația și performanța energetică, impuse sau recomandate Autorizarea unei construcții nu este doar o formalitate birocratică, ci include cerințe tot mai clare legate de performanța energetică și, în unele cazuri, de sustenabilitate. Acestea provin din legislația europeană și sunt transpuse în legislația națională prin norme și reglementări specifice. „Aceste cerințe pot fi impuse sau doar recomandate, depinde de caz. Important este ca beneficiarul să știe de la început ce își dorește de la proiect, ce așteptări are de la viitoarea clădire și care este bugetul disponibil”, a continuat specialistul. Complexitate mai mare, investiție mai mare Diferențele dintre o locuință „normală” și una cu performanțe ridicate sunt semnificative, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Pe măsură ce crește nivelul de performanță dorit, crește și complexitatea execuției, dar și nevoia de constructori capabili să respecte proiectul. „Pe măsură ce crește nivelul de complexitate, crește și nivelul de implicare financiară. Mai apare un factor foarte important: capacitatea constructorului de a transpune proiectul și de a atinge obiectivele stabilite”, a mai spus arhitectul. Amortizarea investiției, pe termen lung O casă performantă presupune o investiție inițială mai mare, însă aceasta poate fi recuperată în timp prin costuri reduse de exploatare: „Există o durată de amortizare care poate fi de 10, 15 sau chiar 20 de ani. Totul depinde de soluțiile stabilite la început de drum și de variabilele luate în calcul”, explică arhitectul Sergiu Petrea. Din punct de vedere al performanței energetice, o locuință obișnuită respectă un consum reglementat prin normative legale, calculat fie în kilowați-oră pe metru pătrat pe an, fie prin soluții constructive standard. „O casă normală poate fi realizată din zidărie de blocuri ceramice sau BCA, peste care se adaugă termoizolație și finisaje. Se montează o tâmplărie bună, de preferat cu trei foi de sticlă, și se adaugă sisteme de încălzire moderne, cum ar fi pompele de căldură”, mai spune arhitectul. La acestea se pot adăuga sisteme fotovoltaice și, recomandat, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură, pentru limitarea pierderilor energetice. Casa pasivă: standarde mult mai stricte Prin comparație, casa pasivă duce toate aceste principii la un nivel superior. Izolația este mai groasă, ferestrele sunt certificate și extrem de performante, iar punțile termice trebuie eliminate aproape complet. De ce? Explică tot arhirectul Sergiu Petrea: „La o casă pasivă vorbim despre absența punților termice – acele zone prin care căldura se pierde spre exterior, cum sunt balcoanele sau fundațiile neizolate corespunzător”. Ventilația cu recuperare de căldură nu mai este opțională, ci obligatorie, pentru a asigura aer proaspăt fără pierderi mari de energie. Un alt element-cheie este etanșeitatea clădirii „Casele pasive trebuie să respecte un standard foarte clar de etanșare. Pierderile mici, însumate, pot duce la neatingerea standardului de performanță”, a conchis arhitectul Sergiu Petrea. În concluzie, alegerea dintre o casă „normală” și una pasivă nu este doar o chestiune de buget, ci una de viziune pe termen lung. După cum subliniază specialistul, deciziile luate la începutul drumului influențează nu doar costurile inițiale, ci și confortul, consumul și calitatea vieții pentru zeci de ani. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDARDEA AUTORULUI: Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3) S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani
Bruce Springsteen a lansat o melodie de protest ca omagiu pentru victimele ICE
Cântărețul american Bruce Springsteen a lansat miercuri melodia „Streets of Minneapolis” în care critică politica anti-imigrație a președintelui Donald Trump, după moartea a doi americani împușcați de agenții federali. Artistul l-a criticat în repetate rânduri pe președintele republican, dar și administrația sa. Minneapolis este epicentrul tensiunilor de la moartea lui Alex Pretti, ucis de agenții poliției americane de frontieră. În urmă cu doar câteva săptămâni, Renee Good, mamă a doi copii, a fost împușcată de un agent al serviciului de imigrații și vămi (ICE), în același oraș. Piesa lansată conține versuri care descriu cum „un oraș în flăcări a luptat împotriva focului și a gheții sub cizmele ocupantului”, pe care artistul american îl descrie drept „armata privată a regelui Trump din DHS”. „Am compus această melodie sâmbătă, am înregistrat-o ieri şi v-o prezint astăzi ca răspuns la teroarea de stat care se abate asupra oraşului Minneapolis. Este dedicată locuitorilor din Minneapolis, vecinilor noştri imigranţi nevinovaţi şi în memoria lui Alex Pretti şi Renee Good”, a scris Bruce Springsteen pe Facebook. Bruce Springsteen l-a criticat în repetate rânduri pe președintee SUA, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale din 2024. La rândul său, Donald Trump îl atacă în mod regulat pe Springsteen, pe care îl consideră „supravealuat”. Președintele a mai atacat și alte staruri care s-au pronunțat împotriva sa, precum Beyonce sau Taylor Swift. „Donald Trump nu înţelege această ţară, istoria ei şi ce înseamnă să fii cu adevărat american”, a declarat artistul american în timpul campaniei prezidenţiale din 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minneapolis devine front de război politic în SUA: Trump îl trimite pe “țarul frontierei” să conducă operațiunea ICE, ce fac democrații Congresmana democrată Ilhan Omar, ținta unui atac cu lichid necunoscut în timpul unui discurs anti-ICE în Minneapolis
Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori
Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA” „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată
De ce nu mai citesc elevii? Tinerii recunosc: Preferăm TikTok
Într-o perioadă în care informația se obține instant, lectura clasică pierde teren în fața rețelelor sociale și a conținutului digital. Un reportaj realizat în exclusivitate de Gândul, arată că tot mai puțini elevi mai aleg astăzi cartea, iar TikTok a devenit principala sursă de consum pentru adolescenții români. Pentru generațiile anterioare, biblioteca școlară a reprezentat principala sursă de informare. Astăzi, elevii preferă rezumatele rapide, videoclipurile scurte și soluțiile oferite de inteligența artificială. Bibliotecile încearcă să rămână spații active, însă prezența elevilor este tot mai redusă. Monica Anisie: „Din 32 de elevi, doar 14 au mers să împrumute o carte de la biblioteca școlii” Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, recunoaște că școala încurajează lectura, însă realitatea din teren arată o ruptură clară între programă și comportamentul actual al elevilor. „Școala încurajează lectura și sunt convinsă că în toate unitățile de învățământ există această deschidere către lectură. Tocmai de aceea, în calitatea mea de senator, am avut un proiect de lege prin care am declarat Ziua Națională a Lecturii. Trebuie să încurajăm copiii să meargă la bibliotecă să citească.” Monica Anisie spune însă că programa școlară nu mai ține pasul cu realitatea digitală în care trăiesc elevii. „Dacă discutăm cinstit despre programul școlar și despre realitatea pe care o vedem în jurul nostru, cred că nu este adaptată și ar trebui revizuită.” Declinul lecturii se vede clar în frecvența vizitelor la bibliotecă. Fosta ministră spune că inclusiv elevii de liceu ajung foarte rar în astfel de spații. „Sincer, nu mai citesc elevii în ziua de astăzi, nu prea merg la bibliotecă. I-am întrebat pe elevii mei când au fost ultima dată la bibliotecă și mi-au spus că în gimnaziu.” Aceeași realitate apare și în răspunsurile elevilor intervievați pe stradă. Majoritatea au spus că preferă TikTok în locul cărților, iar ultima lectură a fost una impusă de școală, din lista obligatorie. Doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic Ipoteza este susținută și de date oficiale. Potrivit studiului „Cum citesc adolescenții în 2025”, realizat de World Vision România, doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Deși 91% spun că lectura este importantă, aproape jumătate recunosc că citesc mai rar decât o dată pe săptămână. Accesul la biblioteci nu garantează și folosirea lor. Studiul arată că 52,5% dintre adolescenți nu au mers deloc la bibliotecă în ultimele trei luni, iar doar 1,2% o frecventează de mai multe ori pe săptămână. Un sfert dintre tineri au acasă mai puțin de 10 cărți. Nicoleta Rahme: „Tehnologia a schimbat modul de a citi” Directorul Direcției de Colecții și Servicii din cadrul Bibliotecii Naționale, Nicoleta Rahme, afirmă că tehnologia a schimbat definitiv modul în care oamenii citesc și gândesc, iar educația trebuie să țină cont de acest transfer generațional. „Tehnologia a intrat în viața noastră imediat după anii ’90 și a schimbat modul de a citi, de a gândi. Este un transfer generațional care presupune tehnici noi.” În ceea ce privește inteligența artificială, Nicoleta Rahme consideră că aceasta nu trebuie privită ca un inamic al lecturii, ci ca un instrument care are nevoie de reguli clare. Concluzia reportajului este una clară. Cartea nu mai reprezintă singura sursă de cunoaștere, însă rămâne una dintre puținele care dezvoltă atenția, răbdarea și gândirea profundă. Într-o lume a vitezei și a conținutului livrat instant, biblioteca ridică o întrebare simplă: mai avem răbdare să citim?
Dan Dungaciu: România nu a jucat nimic. Suntem servitorul perfect. Politica României trebuie schimbată
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a criticat faptul că România nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Acesta susține că România ar da bani în Occident doar pentru a menține executivul la putere, și nu în folosul real al țării. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu critică vocile din politica românească care susțin că ar fi o decizie bună faptul că președintele nu a dat curs invitației lui Donald Trump privind Consiliul pentru Pace. Analistul afirmă că, în cazul unei eventuale căderi a lui Viktor Orbán, România ar putea deveni canalul principal de comunicare al Statelor Unite cu Europa de Est și nu ar trebui să rateze o astfel de oportunitate. „Unii au zis, deci pe lângă faptul că ne ia Dobrogea, cum a zis cineva, asta-i zona diplomatică: „Mai lăsați-o mai încet cu americanii ăștia, că ni se poate întâmpla și nouă ceva cu Groenlanda.” Voi cum evitați asta? Dacă tăcem din gură, nu se mai întâmplă nimic? Vă puneți mâna la ochi? Păi joacă, du-te și fă. Dacă e Ungaria, e acolo. Te duci acolo și flanchezi Ungaria. Că ați dat bani politici, dădeai un miliard, spuneai: „Sunt aici, prezent”. Și erai acolo și vedeai ce face Ungaria. Și poate Ungaria pierde alegerile, nu știu. Nu spun că le va pierde, dar dacă le pierde, nu trebuie să vii tu să fii interlocutorul Estului pentru administrația americană, indiferent cine va fi? Că este Donald Trump, că este cine o fi, Rubio, J.D. Vance, nu contează. Nici democrații, dacă vin în America, nu vor schimba nimic din toate aceste aranjamente, că lumea se schimbă. Democrații nu vor mai fi Biden, va fi o Americă care va păstori această lume. Cu America de Sud, cu Groenlanda, cu acord cu Rusia, cu mai știu eu ce altceva. Știți cum suntem noi? Ca purcelușii ăia care s-au ascuns sub pat când vine lupul. Dar spuneți, fă-ți, domnule, casa aia din cărămidă. Și apără-te de lupul ăla, nu stai să-ți tremure codița că vine Orban. Adică tu ai un Orban în Consiliu, lângă Trump, care o fi plătit miliardul ăla, și tu zici: „Aoleu, vine Trump, vine Orban, o să ne hăcuiască și nouă tortul cu Transilvania”. Du-te acolo. Dă-i peste mână.” De asemenea, Dungaciu susține că participarea României la Consiliul pentru Pace al președintelui Trump ar putea reprezenta un garant pentru România în fața liderilor europeni. „Deci asta vreau să-ți spun. Cum să stai fără să faci nimic? Singura explicație pe care eu o am, cel puțin, este aceasta, aici e o coaliție geopolitică care nu mișcă, nu respiră, nu clintește pentru că partitura nu e la ei. E clar. Noi dăm lovele pentru protecția politică, pentru a rămâne la putere. Dreptul de a plăti. Cum să fie România vreo putere în cercul ăla de putere? N-a fost niciodată. Nu vă aduceți aminte când actualul premier, fost președinte interimar, participa la revelioanele unor ospătari? Hai să fim serioși. Evident că nu jucăm nimic acolo. Și nu vom juca nimic. Șmecheria diplomatică a BRICS-ului. Ei au construit BRICS-ul ca în momentul în care un stat e luat de urechi de marile puteri occidentale, să aibă unde să se ducă. Dacă mă bateți prea tare, mă duc la BRICS. Nu că ăia ar fi comparabili cu occidentalii, dar ai o alternativă. Construiește și tu o alternativă. Când îi vezi pe aceia că se uită așa urât la tine, du-te la Trump și dă-i un miliard. Și zici: „Uite, America!”, și te laudă și pe tine. Și zice europenilor: „Nu-l deranjați pe ăsta, că iar ne certăm cu Trump”. Ce vreau să-ți spun este că noi n-am jucat nimic. Noi suntem servitorul perfect. Asta este politica externă a României. Și de asta această putere, mă rog, trebuie schimbată.”