Compania bistrițeană BETAK face concedieri masive. Peste jumătate dintre angajați își pierd locurile de muncă
Compania bistrițeană BETAK, cu activitate în sectorul metalurgic, a notificat Agenția Județeană pentru Ocuparea Foreței de Muncă Bistrița-Năsăud că va concedia mai mult de jumătate din angajați. În urmă cu o luna, firma a intrat în insolvență și are datorii de peste 62 de milioane de lei. Firma a avut în 2024 o cifră de afaceri de 102 mil. lei cu un profit de 1.398 mil. lei. Compania BETAK a anunțat disponibilizarea colectivă a unei părți din personal din cauza dificultăților economice generate de deschiderea procesului de insolvență. Este vorba despre 90 de angajați, dintr-un total de 179, iar persoanele disponibilizate fac parte din categoriile de personal de execuție, personal operativ și personal TESA. „Ne-au anunțat în primă fază o disponibilizare de 100 de persoane din 197. În final, ne-au notificat doar 90 de persoane. Majoritatea sunt muncitori calificați și necalificați. Mai există personal TESA, femei de serviciu. Sunt și ingineri”, a spus Angela Koos, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bistrița-Năsăud. Concedierile ar urma să fie făcute la începutul lunii martie, însă angajații agenției caută soluții pentru cei 90 de angajați care vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat că BETAK își va continua activitatea de producție cu restul personalului angajat. „Am identificat locuri de muncă, atât pentru muncitori, inclusiv pentru femeile de serviciu. Am găsit și niște locuri de muncă pentru inginerii în domeniu. Acum, o să luăm legătura cu firmele care le pun la dispoziție aceste locuri de muncă, să vedem în ce măsură îi pot prelua pe cei disponibilizați de la societatea BETAK. Vom începe oferirea serviciului de preconcediere. Ne vom face datoria față de acești oameni, astfel încât tranziția să fie cât mai ușoară către loc de muncă sau, în cel mai rău caz, către o perioadă de șomaj. Compania își va continua activitatea de producție cu restul personalului angajat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Concedieri masive în trei fabrici din România. Sute de angajați pe drumuri Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului
Străinii ajung pe drumurile morții din România. Țara noastră, campioană la morți din accidente rutiere și codașă la numărul de kilometri de autostradă
România rămâne una dintre cele mai periculoase țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește siguranța rutieră, iar tragedia produsă în județul Timiș, în care șapte cetățeni greci și-au pierdut viața, a readus în prim-plan vulnerabilitățile majore ale infrastructurii rutiere. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat, pentru Gândul, că principala cauză a acestor tragedii este lipsa educației și prudenței șoferilor. Acesta a vorbit și despre insuficineța autostrăzilor din România. Accidentul s-a produs pe DN6 / E70, în județul Timiș, într-o zonă cunoscută pentru traficul intens de autoturisme. Un microbuz care transporta suporteri ai echipei PAOK Salonic spre Franța, pentru un meci din Europa League, a fost implicat într-o coliziune frontală cu un TIR. Titi Aur: ”România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea” Potrivit informațiilor furnizate de autorități, microbuzul ar fi intrat într-o depășire periculoasă, a acroșat o autocisternă și a fost proiectat pe contrasens, unde impactul cu autotrenul a fost devastator. Șapte persoane au murit pe loc, iar alte trei au fost rănite și transportate la spital. În urma accidentului grav produs în Timiș, 7 cetățeni greci și-au pierdut viața. Titi Aur, expertul în conducere defensivă, a explicat pentru Gândul că dacă România ar avea mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică, însă, chiar și în acest context, acesta susține că principala problemă este lipsa educației și prudenței. ”Într-adevăr, dacă ar fi mai multe autostrăzi, probabilitatea ca astfel de accidente să aibă loc ar fi mai mică. Din păcate, în România avem multe accidente cu morți și răniți, inclusiv pe autostradă. Când spun „multe și pe autostradă”, spun mult mai multe decât în alte țări, adică decât în lumea civilizată. Avem de 10 ori mai mulți morți pe autostrăzi decât în Danemarca și de 4,5 ori mai mulți decât în Franța. Adică, chiar și pe autostrăzi, noi nu știm să circulăm. Într-adevăr, România este pe primul loc la accidente și la tot ce înseamnă sânge pe șosea. Autostrăzile sunt bune, dar fără o educație și fără o conștientizare corespunzătoare nu ne salvează de tot. Vom circula doar mai repede, dar tot cu mai multe victime, comparativ cu alte țări”, a explicat Titi Aur, pentru Gândul. România, în topul negru al Uniunii Europene Dincolo de circumstanțele în care se produc accidentele, datele statistice arată o realitate îngrijorătoare. Potrivit Eurostat, România se află în continuare printre statele cu cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din Uniunea Europeană. În 2023, media UE a fost de 46 de decese rutiere la un milion de locuitori. În schimb, România și Bulgaria au raportat câte 81 de decese la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană. La polul opus se află Suedia (22), Danemarca (27) și Malta (30), state care beneficiază de infrastructură modernă și politici coerente de siguranță rutieră. Deși numărul total al victimelor la nivel european a scăzut ușor față de anul precedent, România continuă să ocupe un loc fruntaș într-un clasament negativ care persistă de ani buni. Un bilanț publicat în luna ianuarie 2026 de Inspectoratul General al Poliției Române arată că aproape 4.000 de accidente grave au avut loc anul trecut la nivel naţional. Aproape 1.300 de persoane au murit şi peste 3.100 au fost rănite grav. Puține autostrăzi și trafic greu pe drumuri naționale La sfârșitul anului 2025, România înregistra o rețea de autostrăzi și drumuri expres cu o lungime totala de 1.418 Km. Dacă însă luăm în calcul şi densitatea, adică numărul de km de autostradă raportaţi la suprafaţă, țara noastră stă și mai prost, cu doar 6 km de autostradă la 1.000 km pătrați, printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Olanda se clasează cel mai bine la acest capitol, cu 64 km la 1.000 km pătrați. Luxemburg, 57 km/ 1.000 km pătrați, Germania, 35 km/ 1.000 km pătrați, Spania, între 90 și 100 km/ 1.000 km pătrați, Italia, 22,4 km / 1.000 km pătrați. ”În România știm problema autostrăzilor și am avut norocul a două ghinioane: ghinionul cu COVID-ul și ghinionul cu războiul, care pentru noi s-au transformat într-un noroc, în sensul că a apărut PNRR-ul și strategia numită „mobilitate militară”, adică cât de repede ajungem cu mașinile de război la granița cu rușii. Adică: hai să facem autostradă spre Moldova, hai să trecem munții, hai să facem și pe sus, de la Iași la Târgu Mureș, hai să facem și din București spre Suceava. Și atunci, cele două ghinioane, cele două nenorociri mondiale, aș putea spune, pandemia și războiul din Ucraina, s-au transformat, din acest punct de vedere, într-un avantaj pentru România: bani prin PNRR, vreo 4 miliarde de euro, dacă știu bine, pentru autostrăzi. Ceea ce a ajutat din acest punct de vedere, dar asta nu ne ajută foarte mult fără educație și fără conștientizarea șoferilor, pentru că este imposibil să ai doar autostrăzi peste tot. Nu există nicio țară în lume care să aibă doar autostrăzi. Dar și pe autostrăzi trebuie să știi să circuli, altfel murim, ca să spun așa, ca proștii, chiar și pe autostrăzi”, a mai explicat Titi Aur. România devine tot mai des o zonă de risc pentru șoferii străini care tranzitează țara, fie că sunt turiști, suporteri sportivi sau transportatori. Cazul celor șapte cetățeni greci decedați în Timiș nu este unul izolat, ci se înscrie într-un tipar care se repetă. AUTORUL RECOMANDĂ
Zuckerberg trimite o undă de șoc. Dezvăluie că un angajat, cu ajutorul AI, poate face cât o echipă întreagă. Gigantul regândește strategia de angajări
Directorul executiv Mark Zuckerberg a dezvăluit că un angajat al Meta muncește mult mai mult decât o echipă întreagă. Secretul angajatului este că folosește inteligența artificală și productivitatea acestuia pentru companie este mult mai mare decât în cazul unei echipe mari. Meta plănuiește să crească investițiile în AI cu 70% în acest an și să regândească strategia de angajări în ciuda crizei alarmante de cipuri. Zuckerberg caută să angajate numai oameni talentați în domeniul AI. „Am început să pornim proiecte care necesitau echipe mari, care acum sunt duse la bun sfârșit de către o singură persoană foarte talentată. Vreau să mă asigur că cei mai talentați oameni vor alege Meta ca locul în care să producă cel mai mare impact. Cred că 2026 va fi anul în care AI va schimba dramatic modul în care noi muncim”, a spus Mark Zuckerberg, potrivit Business Insider . Directoarea de finanțe Susan Li a spus că Meta caută persoane foarte talentate pe o piață a muncii care a devenit tot mai competitivă. „Totuși, vrem să investim în mod agresiv oriunde putem”, a spus ea. În decembrie, Meta a închis anul 2025 cu 6% mai mulți angajați față de anul trecut, angajând mai mulți oameni pe monetizare, infrastructură, reglementări, reclamații și în laboratoarele Meta de AI, însă concentrându-se pe formarea de mici echipe. Meta nu este singura companie care a adoptat această strategie. Sam Altman, directorul OpenAI, a pevestit din februarie 2024 că „în curând, vor exista companii în valoare de miliarde de dolari cu numai 10 angajați”. Intel și Amazon au decis să crească eficiența și productivitatea prin reducerea birocrației. Amazon a anunțat că va elimina 16.000 de posturi din sectorul corporate. Google a redus pozițiile de manageri cu 10% pentru eficientizare, iar companii ca Walmart, Wayfair și Block au transferat managerii în alte roluri sau poziții fără rol de conducere. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare
Gândul a întrebat elevii români cum aleg să-și petreacă timpul liber
Gândul a realizat, în exclusivitate, un interviu pe stradă pentru a afla ce preferă elevii să facă în timpul liber: să citească o carte sau să stea pe TikTok. Din șapte elevi întrebați, doar unul a spus că ar alege lectura, în timp ce ceilalți șase au indicat fără ezitare rețeaua socială ca principală opțiune. Întrebarea a fost una directă: carte sau TikTok? Răspunsurile au venit rapid, iar rezultatul arată o preferință clară pentru conținutul digital, scurt și livrat instant. Elevii spun că TikTok este mai prezent în viața lor de zi cu zi decât lectura clasică. Rezultatele se leagă direct de concluziile reportajului realizat de Gândul În reportajul difuzat recent, Gândul a arătat că lectura pierde constant teren în fața rețelelor sociale, iar biblioteca nu mai reprezintă un reper pentru majoritatea elevilor. Datele oficiale World Vision România indică faptul că doar 8,2% dintre adolescenți citesc zilnic, iar aproape 20% nu citesc deloc. Declarațiile specialiștilor susțin tendința observată pe stradă Fosta ministră a Educației, Monica Anisie, a atras atenția că elevii ajung tot mai rar la bibliotecă, inclusiv la liceu, iar programa școlară nu mai este adaptată realității digitale. La rândul său, Nicoleta Rahme, reprezentant al Bibliotecii Naționale, a explicat că tehnologia a schimbat profund modul de a citi și de a gândi. O realitate simplă și dură Pentru cei mai mulți elevi, cartea nu mai este o alegere firească, ci o obligație impusă de școală. TikTok a devenit alternativa dominantă, iar lectura rămâne opțiunea minoritară, aleasă de foarte puțini dintre aceștia. Dacă doar unul din șapte elevi mai aleg cartea, problema nu mai ține de preferințe individuale, ci de un sistem educațional care nu mai reușește să facă lectura relevantă pentru noile generații. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu mai citesc elevii? Un fost ministru al Educației și directoarea Bibliotecii Naționale explică declinul lecturii, iar tinerii recunosc: „Preferăm TikTok”
Cum contribuie județele la PIB-ul României în 2026. Capitala ocupă un sfert din economie, 32 dintre județe contribuie sub 2% iar unele sunt nule
Aproape trei sferturi dintre județele României au o contribuție individuală la produsul intern brut național de sub 2% din PIB-ul pe 2026. Bucureștiul ocupă peste un sfert din PIB, urmat la o distanță considerabilă de Cluj, cu o contribuție de 5,3%. Multe dintre județele țării coboară spre 1%, iar 10 dintre acestea nu fac nici 1%, arată o analiză realizată de Profit.ro. Structura PIB-ului județean arată o economie polarizată, unde Capitala generează 25,5% din PIB-ul național, mai mult decât primele 7-8 județe la un loc. După București urmează Cluj cu o contribuție de 5,3%, Timiș, 4,3% și Constanța, 4,1%. În paralel, o parte dintre județele din România se situează sub pragul de 2% din PIB, foarte multe coboară spre pragul de 1% sau chiar sub 1%, arată estimările pentru 2026, pe ale cărei date este gândit și bugetul național. De asemenea, niciun județ din afara Bucureștiului nu depășește 6% din contribuția la PIB, ceea ce demonstrează că România nu are un al doilea pol economic care să poată fi comparat cu Capitala. Chiar și cumulate, contribuțiile Clujului și Timișului abia ating o treime din economia Bucureștiului, 9,6%. Într-un al treilea grup, se regăsesc județe precum Iași, Brașov, Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Mureș și Sibiu, care au contribuții cuprinse între 2% și 3,5% Giurgiu are cea mai mică contribuție la PIB-ul național După al treilea grup urmează majoritatea județelor din țară care au contribuții sub pragul de 2% din PIB. Îngrijorător este faptul că 10 județe se află sub pragul de 1%, adică nule din punct de vedere economic. Județul cu cea mai mică contribuție la PIB-ul național în 2026 este Giurgiu, cu 0,63% din PIB. Județele din România care înregistrează o contribuție sub 1% se confruntă cu probleme în atragerea de investiții externe dar și cu o gestionare deficitară a resurselor locale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei
Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial
La începutul anului 2025 Guvernul Ciolacu, din aceeași coaliție, fără USR, îi cerea Parlamentului votul pentru buget. Deficitul bugetar ar fi urmat, conform programării, să fie de 7% din PIB. Cu toate astea, deficitul a ajuns, la final de 2025, la 7,7% din PIB. Gândul a analizat execuția bugetară și planificarea inițială, la început de 2025, și prezintă cifrele. Deși veniturile prevăzute inițial erau situate la 668 mld. lei, în realitate s-au încasat doar 663 mld. lei. Execuția bugetară de la finalul anului, publicată ieri de Ministerul Finanțelor, demonstrează că proiecția de pe hârtie și realitatea din conturile statului român este extrem de diferită. Veniturile totale au rămas sub nivelul asumat de Executiv la începutul anului, cu 5 mld. lei, în timp ce cheltuielile guvernului au fost mai mari cu 7 mld. lei, deși taxele și presiunile fiscale au apăsat încontinuu pe umerii românilor. Bugetul pe 2025, deși marcat de măsurile de austeritate ale guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, a fost mult prea optimist în previziuni. Deși veniturile estimate inițial erau de 668 mld. lei, acestea erau construite pe baza unei cote de TVA de 19% și, deși TVA-ul a fost majorat de la 1 august la 21%, veniturile prognozate în buget nu au reușit să fie atinse. De asemenea, creșterea prognozată de 16% a veniturilor nominale a fost mult prea mare chiar și pentru evoluția pozitivă a PIB-ului de 2,5%. Cifrele publicate de Ministerul Finanțelor confirmă de ce nu a fost îndeplinită proiecția bugetară Mai mult decât atât, scăderea veniturilor față de cele prognozate la începutul lui 2025 nu vine din neîndeplinirea planului la TVA, accize sau la impozitul pe profit și pe venit. Surprinzător, sau nu, neîndeplinirea planului vine din „scamatoria” pe care Guvernul a prezentat-o drept un succes, adică scăderea deficitului bugetar prin trecerea împrumuturilor pierdute din PNRR la venituri. În proiecția inițială, sumele primite de la Uniunea Europeană erau prevăzute la 88 mld. lei, însă execuția bugetară arată că doar 76 mld. lei au fost încasați. Deci, România a încasat cu 12 mld. lei mai puțin decât se prevedea. În paralel, când vine vorba de investiții, previziunile arătau o cheltuială de 150 mld. lei, din care au fost folosite doar 138 mld. lei. Exact aceasta a fost problema semnalată și de Gândul în urmă cu câteva zile. Țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. Unde a reușit Bolojan să colecteze la bugetul de stat și unde a pierdut Când vine vorba de impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele din Strategia fiscal bugetară prezentată la începutul lui 2025, iar la capitolul impozit pe venit, încasările au crescut cu 2 mld. lei. Așadar, Finanțele au adunat din impozitul pe salarii și venit 59 mld. lei, față de 57 mld. lei cât era estimat la începutul anului. La capitolul TVA, încasările au fost mai mici cu 2 mld. lei decât cele prognozate deși TVA-ul a crescut de la 1 august 2025 de la 19% la 21%. În cazul accizelor, s-a întâmplat același lucru iar încasările au fost mai mici cu 1 mld. lei decât cele din proiecția inițială a Guvernului. În schimb, contribuțiile de la CAS au fost mai mari cu 2 mld. lei decât cele estimate, astfel că contribuțiile de asigurări au fost în total 208 mld. lei, în loc de 206 mld. lei. De asemenea, veniturile nefiscale au fost mai mari cu 1 mld. lei decât prognoza Guvernul. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Cheltuielile statului au fost mai mari decât previziunile. Austeritatea a rămas doar pe hârtie Așa se face că execuția bugetară de la finalul anului reflectă că pe tot ceea ce reprezintă venituri, care nu sunt din PNRR, au fost cu 7 mld. lei mai mari decât estimările inițiale de buget. La capitolul cheltuieli, deși Bolojan a declarat că 2025 va fi anul austerității, acestea au înregistrat o creștere cu 7 mld. lei față de cele estimate. Derapajul a fost tocmai la bunuri și servicii, care au ajuns să fie aproape de 101 mld. lei, cu 6 mld. lei mai mult decât bugetarea inițială de 95 mld. lei. Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2025-2027 Dacă trecem și peste „cosmetizarea” cifrelor care au arătat că deficitul bugetar al României a scăzut, cel mai probabil, acesta s-ar fi situat aproape de aceleași niveluri ca în anul precedent și nu sub ținta ambițioasă pe care și-a asumat-o Guvernul. În 2024, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale publicate anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași
Cine este miliardarul american care ar putea cumpăra CNN, postul de știri cel mai detestat de președintele Trump
Pe fondul războiului achizițiilor dintre Paramount și Netflix pentru Warner Bros., un magnat media american s-a arătat disponibil să cumpere CNN, cea mai mare rețea de televiziune americană prin cablu de știri din toată lumea. Pe 21 ianuarie, Netflix a anunțat că poate efectua rapid plata în cash pentru a cumpăra Warner Bros., potrivit Reuters. Magnatul media Barry Diller a anunțat că este dispus să cumpere CNN de la Warner Bros. Discovery. CNN a transmis că „nu este de vânzare”. Barry Diller este director al companiilor IAC și Expedia Group. În 1994, el și cu Ruper Murdoch au fondat Fox Broadcasting Company (compania din spatele Fox News, postul TV de știri conservatoare pe placul președintelui Trump) și USA Broadcasting. Trump, care a criticat deseori CNN, acuzând televiziunea de „știri false” și „propagandă democratică”, și-a exprimat dorința ca televiziunea de știri trebuie să fie vândută odată cu compania-mamă Warner Bros. Discovery. Războiul achizițiilor pentru Warner Bros.Discovery Conducerea Warner Bros. Discovery a anunțat divizarea companiei în două companii separate în vara acestui an. CNN va face parte din Discovery Global, în timp ce Warner Bros., compania de divertisment din spatele francizelor celebre ca „Game of Thrones”, „Harry Potter”, „Lord of the Rings”, „Mad Max”, „Mortal Kombat”, „Batman”, „Superman”, „It” etc. ar urma să fie cumpărat de Netflix. Paramount Skydance, compania condusă de David Ellison, fiul miliardarului Larry Ellison, directorul executiv al Oracle, a amenințat că va da în judecată Warner Bros. Compania din spatele gigantului cinematografic Paramount, care oferise 108 miliarde de dolari, a acuzat că tranzacția Netflix în valoare de 82 de miliarde de dolari a Warner Bros. Discovery subevaluează compania. Paramount Skydance, care are și susținerea din partea președintelui american Donald Trump, și-a intensificat brusc lupta pentru preluarea Warner Bros Discovery, informând acționarii că va nominaliza directori în consiliul de administrație al Warner Bros Discovery. și că se va opune fuziunii propuse a companiei cu Netflix. Marile achiziții din industria divertismentului post-COVID Președintele american, prieten cu Larry Ellison, tatăl directorului companiei Paramount Skydance, chiar a solicitat măsuri anti-trust, deși a cumpărat pe 17 ianuarie obligațiuni în valoare de cel puțin 1 milion de dolari de la Netflix și Warner Bros Discovery (WBD), la câteva zile după ce a declarat că va fi „implicat” într-o fuziune propusă între cele două companii. Războiul achizițiilor pentru Warner Bros. a debutat din toamna anului trecut. Nu este prima mare achiziție după ce tot anul trecut, Trump a impus vânzarea operațiunilor TikTok, iar cumpărătorul ar putea fi Larry Ellison, omul de afaceri prieten cu Donald Trump. Moda marilor achiziții din industria divertismentului postpandemic sunt precedate de cumpărarea companiilor de jocuri video Activision-Blizzard și Bethesda de către giganticul Microsoft (în 2021 și 2023). Pe 20 ianuarie 2026, regizorul Zack Snyder a postat o fotografie cu actorul Henry Cavill realizată în urmă cu 15 ani, costumat în supereroul DC Superman. Tânărul actor era atunci în probe pentru filmul „Man of Steel” , lansat în 2013. Fanii DC au lansat teorii că dacă Netflix va achiziționa Warner Bros. Discovery, regizorul din spatele filmelor „300”, „Watchmen”, „Man of Steel”, „Batman v Superman: Dawn of Justice”, „Justice League” și „Rebel Moon” ar putea să-i readucă înapoi mantia supereroului lui Henry Cavill, înlocuit de David Corenswet în rolul acestuia în filmul „Superman” lansat de anul trecut. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Tranzacție-astronomică în industria streamingului: Netflix cumpără rivalul uriaș care deține HBO Max, pentru o sumă cât un sfert din PIB-ul României
Nicușor Dan răspunde dacă vede varianta unui guvern fără PSD: În matematică iei în considerare toate posibilitățile
Președintele Nicușor Dan a vorbit despre posibilitatea formării unui guvern fără PSD și despre declarațiile premierului Ilie Bolojan legate de un guvern minoritar. Șeful statului spune că, din punct de vedere teoretic, toate variantele trebuie luate în calcul. „E un protocol, nimeni nu dă semne că ar vrea să încalce protocolul, deci merge înainte coaliția asta. Există o dorință de plecare a premierului Bolojan, se și verbalizează. Bolojan a făcut studii de matematică. Dacă cineva te întreabă dacă e posibil, e posbil. În matematică iei în considerare toate posibilitățile. Răspunsul e unul teoretic. Pe chestiuni punctuale, am mai mediat între liderii coaliției.” AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan mediază scandalul din Coaliție. La Cotroceni a fost chemat și Dominic Fritz – SURSE Nicușor Dan își lansează proiectul de țară: O Românie fără strategie. Este răspunsul pe care președintele îl repetă obsesiv la întrebări din orice domeniu. Sănătate, dezvoltare, Davos, diplomație, economie… „N-avem strategie”
Băsescu a găsit vinovații pentru dezastrul din România: Daddy, Ciucă și Ciolacu
Traian Băsescu susține că guvernele anterioare sunt direct responsabile pentru dezastrul economic din țară. Fostul președinte spune că România a ratat șansa de a intra pe drumul adoptării monedei euro după anul 2014 și avertizează că finanțele publice se află într-o situație extrem de dificilă din cauza împrumuturilor masive și a politicilor electorale aplicate în ultimii ani. România îndeplinea criteriile pentru euro în 2014, spune Băsescu. Măsurile luate în perioada 2009-2010 aveau ca obiectiv stabilizarea economiei, obiectiv care fusese atins la finalul mandatului său. „În 2014 – acesta a fost obiectivul măsurilor dure luate în 2009 și 2010 – îndeplineam toate criteriile de intrare în anticamera euro, deci în cei doi ani de supraveghere. Din păcate, apoi au curs abaterile și lipsa de capacitate de a menține situația în care eram la finele lui 2014.” Fostul președinte acuză că deraierea a început odată cu politicile electorale. „Au început pomenile electorale, a venit și Daddy (Liviu Dragnea) cu ce e creștere economică să fie și în buzunarul cetățeanului, apoi au venit Ciucă și Ciolacu și au făcut un dezastru și am ajuns unde suntem”. Băsescu avertizează că presiunea dobânzilor plătite de stat a ajuns la un nivel critic, comparabil cu fondurile europene primite de România. „Suntem într-o situație extrem de dificilă. Anul trecut am plătit vreo 11 miliarde numai dobânzi”„Am distrus țara electoral” AUTORUL RECOMANDĂ: Băsescu își recuperează rând pe rând privilegiile. După casă, acum primește înapoi și banii pierduți după decizia de colaborare cu Securitatea. Câți bani trebuie să încaseze fostul președinte
Lukoil a încheiat un acord istoric cu gigantul Carlyle Group. Grupul american a cumpărat activele internaționale, inclusiv pe cele din România
Grupul petrolier rus Lukoil, drastic sancționat de SUA, a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu gigantul american de asset managaement Carlyle Group. Cea mai mare parte a activelor străine ale Lukoil, estimate la aproximativ 22 mld. dolari ar urma să fie vândute după aprobarea din partea guvernului Statelor Unite, conform Reuters. În cadrul sancțiunilor impuse de Statele Unite din cauza acțiunilor Rusiei în Ucraina, Trezoreriza SUA a acordat grupului petrolier rus termen până la 28 februarie pentru a-și vinde portofoliul global. Lukoil a transmis printr-un comunicat că a convenit cu Carlyle să vândă divizia LUKOIL International GmbH, care supraveghează activele străine ale companiei, inclusiv pe cele din România. „PJSC Lukoil informează că a semnat un acord cu compania de investiții americană Carlyle privind vânzarea Lukoil International GmbH (filială 100% a PJSC Lukoil, care deține active internaționale ale grupului Lukoil). Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor de reglementare necesare, inclusiv permisiunea Biroului de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle. Compania continuă, de asemenea, negocierile cu alți potențiali cumpărători. Lukoil International GmbH este scoasă la vânzare din cauza măsurilor restrictive introduse de unele țări împotriva companiei și a filialelor sale″, se arată în comunicatul Lukoil. Ce active deține Lukoil în România Lukoil are o rețea de peste 5.300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, precum și rafinării în Europa. Producția combinată a acestora a ajus în 2025 la 13,5 milioane de tone, aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți prin intermediul unei rețele de 300 de stații de distribuție. „Acordul semnat nu este exclusiv pentru companie și este supus unor condiții prealabile, cum ar fi obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare, inclusiv permisiunea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru tranzacția cu Carlyle”, a declarat Lukoil. Lukoil și Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, au fost sancționate de SUA în octombrie 2025, ca răspuns la progresul lent al negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. Mișcarea Washingtonului a forțat gigantul petrolier rus să-și vândă activele din străinătate. Mai multe surse au transmis că există cel puțin 12 potențiali cumpărărtori care și-au exprimat interesul pentru achiziționarea activelor Lukoil, inclusiv Carlyle Group. RECOMANDAREA AUTORULUI: Trezoreria SUA a prelungit licența pentru operațiunile de vânzare a activelor străine ale „Lukoil” până pe 28 februarie Sancțiunile lovesc mașinăria de război a Rusiei: producția de petrol a scăzut masiv în decembrie, cea mai mare cădere din ultimele 18 luni