Etichetă: Z

Anchetă la Penitenciarul Craiova după ce un deținut despre care se știa că plănuia să se sinucidă a fost lăsat singur în celulă și a fost găsit spânzurat

Un incident grav a avut loc, vineri, la Penitenciarul Craiova, unde un deținut cunoscut cu tendințe de sinucidere a fost găsit spânzurat în celulă, potrivit informațiilor obținute de Gândul. Deținutul, identificat drept Codruț Dincă, stătea singur în celulă, deși în fișa sa de evaluare ar fi fost menționat riscul de suicid, potrivit surselor noastre. La nivelul Penitenciarului Craiova a fost declanșată o anchetă pentru elucidarea circumstanțelor în care s-a petrecut decesul. Condamnatul fusese evaluat anterior și își manifestase explicit dorința de a se sinucide, motiv pentru care, în mod normal, nu ar fi trebuit lăsat singur, arată sursele citate. Bărbatul ar fi fost găsit spânzurat de grilajul celulei, în momentul în care un alt deținut, care aducea mâncarea, a intrat în cameră, în jurul orei 6:00 dimineața. Sursele noastre mai susțin că deținutul ar fi fost lăsat singur în cameră pe motiv că nu se înțelegea cu niciun coleg și era extrem de agresiv. Potrivit unor oficiali, Codruț Dincă nu ar fi fost cunoscut cu tendințe suicidare. Cine era deținutul găsit spânzurat Din datele disponibile pe portalul instanțelor reiese că deținutul fusese condamnat în Marea Britanie la o pedeapsă de 9 ani și 9 luni de închisoare pentru fapte violente, pedeapsă recunoscută parțial de o instanță din România. Ulterior, Codruț Dincă a fost transferat pentru executarea unei pedepse de 6 ani și 9 luni într-un penitenciar din țară. În ultima perioadă, deținutul formulase mai multe plângeri împotriva comisiei de disciplină din cadrul Penitenciarului Craiova, iar unele dintre acestea au fost respinse definitiv de instanță. AUTORUL RECOMANDĂ: Moarte suspectă în județul Dâmbovița. Cadavrul unui bărbat de 67 de ani, găsit pe un drum agricol A evadat criminalul turc care a omorât un polițist. „Regele Veiozelor” mai avea 11 ani de ispășit la Rahova. Unde ar fi fugit Abdullah Ataș Tâlhărie surprinsă pe camerele de supraveghere. Atacatorul, un fost pușcăriaș, condamnat pentru agresiune sexuală

Iancu Guda trage semnalul de alarmă: Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os

Analistul economic Iancu Guda avertizează prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că România se confruntă cu o ajustare fiscală masivă, aproximativ 11% din PIB, necesară până în 2030. Potrivit acestuia, reformele în sectorul public, administrație, companiile de stat și în sistemul de pensii sunt inevitabile, iar un eventual eșec ar reprezenta falimentul direct al statului.  În postare, economistul explică că, ajustarea fiscală nu mai poate fi așteptată și spune că România se află sub presiunea creditorilor. Acesta susține că situația nu poate fi rezolvată doar prin noi creșteri de taxe, ci prin implementarea unor reforme în sectorul public și în administrația locală. Guda atrage atenția că reforma din sectorul public nu mai poate fi amânată pentru că tăierile bugetare au ajuns la limită, iar întârzierile vor transforma ajustarea într-un proces riscant. „De ce sunt ÎNCREZĂTOR (nu “optimist” .. nu “idealist”) că TOATE reformele necesare se vor implementa în următorii 3-4 ani. UN SINGUR GRAFIC! O MARE PROBLEMA: DIMENSIUNEA AJUSTĂRII este de minim 11% din PIB, cca. 200 MILIARDE RON!! Până în 2030 trebuie să facem rost de acești bani. Dacă NU reușim = FALIMENT. ORICINE își imaginează că poate obține acești bani numai din creștere taxe (să suporte sectorul privat) este deconectat de la realitate. Alte taxe NU mai trebuie majorate, a spus foarte clar si Premierul Bolojan recent la Radio România Actualități. ORICINE crede că se poate amâna / evita reforma din sectorul public, cu tot ce scrie mai jos, este deconectat de la ce urmează în viitorul apropiat. SE VA ÎNTAMPLA! NU avem de ales. Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Sub presiunea externă, va trebui să o facem. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os. GATA.”  Economistul vorbește despre cum aceste reforme ar trebui să fie aplicate pe mai multe fronturi, de la plafonarea pensiilor speciale și reforma administrației locale, până la restructurarea din companiile de stat și reforma legilor pe justiție. Guda subliniază că aceste măsuri nu sunt doar opțiuni politice, ci pași firești pentru stabilitatea economică a României și pentru evitarea unui colaps bugetar, mai ales în cotextul cheltuielilor militar, plus 3%, și al terminării fondurilor din PNRR după 2027. În finalul postării, Iancu Guda vorbește despre perspectivele economice și eventualele obstacole care pot apărea. Specialistul susține că România poate deveni o mare putere economică regională și un jucători important în UE, în special datorită numărului de kilometri de autostradă care vor fi finalizați și al propiectului Neptune Deep. Totuși, economistul avertizează că există un pericol al anumitor părți din „sistemul politic piramidal controlat de baroni, interlopi care se hrănesc din corupție și hoție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda sare să-l ajute cu cifre prietenoase pe Ilie Bolojan: „Cifrele privind execuția bugetară arată din ce în ce mai bine” Iancu Guda a descoperit că se poate economisi și cu venituri mici. „Veniturile foarte mari duc la risipă și pierderea reperelor”

Laptopurile și telefoanele vor deveni produse de lux. Producătorii de cipuri avertizează: Criza cipurilor provocată de AI va fi mult mai gravă

În timp ce Meta a anunțat că va regândi angajările după ce Mark Zuckerberg a dezvăluit că un singur angajat talentat, capabil să folosească  instrumente cu Inteligența Artificială, este mai „productiv” decât multe echipe mari de angajați,doi producători de cipuri au avertizat asupra investițiilor din cauza crizei de semiconductori. Companiile sud-coreene Samsung Electronics și SK Hynix au declarat joi că și-ar putea crește capitalul cheltuit în mod semnificativ în acest an, dar se așteaptă la o penurie de cipuri pe stocuri din cauza  că centrele de date  AI au o cerere tot mai mare de memorii RAM. Penuria a dus deja la scumpirea memoriilor RAM la un nivel fără precedent.  Producătorii de cipuri raportează profituri record din cauza bulei AI, profitul net al SK Hynyx dublându-se la 30 de miliarde de dolari în ultimul an, în timp ce cel al companiei Samsung a crescut cu 31%. „Ne pregătim să creștem capitalul în 2016 pe măsură ce cererea de AI este probabil să  crească. Dar penuria s-ar putea agrava pe măsură ce extinderea capacității ar putea fi limitată anul acesta și în următorul”, a spus Kim Jae-june, vicepreședintele executiv al Samsung. Iar SK Hynix a declarat că aprovizionarea cu cipuri ar putea fi o problemă de lungă durată. „Cererea a crescut enorm, dar durează timp până se extinde capacitatea, deci problema cererii și a aprovizionării s-ar putea înrăutăți, rezultând prețuri și ma imari pentru cipuri”, a declarat președintele companiei SK Hynix Song Hyun-jong. Producătorii de cipuri beneficiază de pe urma contractelor multianuale încheiate cu companiile tech, sperând că își vor asigura cantitatea de semiconductori necesari penteu centrele lor de date. Înțelegerile presupun și aprovizionarea clienților cu cipuri, precum producătorii de telefoane și electronicele puse la vânzare consumatorilor. Peter Lee, analist al Citigroup, spune că piața memoriilor RAM se îndreaptă către semi-personalizare, clienții de memorii fiind nevoiți să semneze un contract cu un an înainte de livrarea produselor, rezultând creșterea cipurilor HBM pentru serverele AI cu încă 120% în acest an. Cipurile de memorie Nand s-ar putea scumpi cu încă 90%. Kwon Seok-joon, profesor al Universității Sungkyunkwan din Seul, a preconizat pentru Financial Times că criza cipurilor ar putea dura până la finalul anului 2027. Autorul recomandă: Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare

Antonio Gutteres, secretarul general al ONU: Colapsul financiar este iminent

Acum trei zile,  Buletinul Oamenilor de Știință din Domeniul Atomic a declarat că mai sunt 85 de secunde până la miezul nopții (momentul sfârșitului lumii după Ceasul Apocalipsei), invocând reluarea cursei înarmării, conflictele multiple existente și retorica naționalistă tot mai agresivă a Statelor Unite ale Americii, a Federației Rusiei și a Republicii Populare Chineze.  A venit rândul secretarului general al ONU , Antonio Gutteres, să ne prevină că organizația care are ca scop menținerea păcii în lume este în pragul unui „colaps financiar iminent”.  Acesta a raportat că salariile n-au mai fost plătite, iar reglementările lui Trump împotriva USAID determină ONU să returneze banii necheltuiți. Contribuția SUA reprezintă 22% din buget, urmată de China cu 20%. „Criza se adâncește, amenință implementarea programelor și riscăm un colaps financiar. Și situația se va deteriora în viitorul apropiat”, a spus secretarul general al ONU într-o scrisoare trimisă ambasadorilor pe 28 ianuarie, informează Reuters. Trump a tăiat fondurile pentru ONU Cel mai mare furnizor de bani, SUA, a tăiat cheltuielile către ONU și refuză să mai facă plăți obligatorii pentru a menține pacea pe glob, cu toate că Trump a tot spus în mod repetat că merită un Premiu Nobel pentru Pace după ce a pretins că a încheiat „opt războaie”.  După ce lidera opoziției din Venezuela, Maria Machado, i-a înmânat medalia personal la Casa Albă, Trump pare acum mai preocupat să răstoarne regimuri considerate o amenințare la adresa SUA. La aproape o lună după ce l-a capturat pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro, liderul de la Casa Albă a dat un ultimatul Iranului să renunțe la programul de înarmare nucleară și a amenințat țări cu taxe vamale dacă se vor opune anexării americane a Groenlandei sau dacă vor mai furniza petrol Cubei. Trump a lansat Consiliul de Pace cu ocazia întrunirii anuale de la Forumul Economic Mondial de la Davos și a invitat mai multe state să ia parte, dar numai cu condiția să plătească 1 miliard de dolari dacă doresc statutul de membru permanent. Liderul de la Casa Albă vrea să clădească o alternativă la ONU, asta în timp ce Gutteres a declarat la mijlocul lunii ianuarie că „lumea a devenit haotică,  plină de conflicte, impunitate, inegalitate și imprevizibilitate”. Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani

Nici n-a adoptat bine toate pachetele de reformă, că Ilie Bolojan a mai anunțat una: reforma pensiilor în sectorul de ordine publică și apărare

Premierul Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu pentru G4Media că, după adoptarea reformei privind tăierile din administrația publică, următorul pachet e reformă vizează pensiile din sistemul de ordine publică și apărare națională. Potrivit datelor CSM, dacă în magistratură vorbim despre 5000 de pensii de serviciu, în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională – beneficiarii pensiilor de serviciu sunt peste 210.000. Ilie Bolojan: „Următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare” Întrebat de jurnaliști dacă vizează o reformă a „pensiilor militarilor care să crească vârsta de pensionare”, premierul Bolojan a răspuns: „Și acest lucru trebuie făcut pentru că, orice s-ar spune, este anormal să aveți o știre cu șeful Poliției din Sibiu care s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri, când văd o astfel de știre. Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută și este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii, care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitatea sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni, dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”. Pachetul privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților – care vizează în jur de 5000 de persoane – este în continuare în discuția Curții Constituționale, care trebuie să ia o decizie pe constituționalitate, pe 11 februarie. Modificările pe care insistă Bolojan sunt respinse atât de magistrați, de CSM, dar și de Curtea Supremă care a atacat pachetul la CCR. Însă în ceea ce privește pensiile de serviciu din zona de ordine publică, apărare și siguranță națională –  acestea sunt în jur de 210.000 – potrivit datelor din CSM. Potrivit jurisprudenței CCR, de pensii de serviciu beneficiază Ministerul Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerul Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Trebuie să facă proba!” Ilie Bolojan se ceartă cu Rareș Bogdan și sugerează că fostul prim-vicepreședinte PNL este mincinos Ilie Bolojan constată că românii au obosit „total”, pentru că nu văd rezultatele guvernării sale. Premierul nu exclude să adopte reforma administrației publice prin OUG. Ce spune de pensiile speciale și CCR Bolojan îl lasă pe Nicușor Dan să vină cu propuneri pentru SRI și SIE: „Mi se pare un aspect de politețe”

Purtătorul de cuvânt al BNR spune că Guvernul nu trebuie să mai introducă taxe noi, măsurile actuale sunt suficiente pentru reducerea deficitului

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat pentru Antena 3, că măsurile fiscale adoptate de Guvern sunt suficiente pentru reducerea deficitului și nu mai este nevoie de taxe suplimentare.  Potrivit oficialului BNR, inflația va scădea până la finalul anului la 4%. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, spun Dan Suciu. Acesta consideră că cel mai mare risc economic pentru România este unul politic. „Cel mai mare risc economic este unul politic. Stabilitatea guvernamentală, indiferent de formulă sau de persoane, este principalul risc. O instabilitate ar putea face ca aceste măsuri care duc la reducerea deficitului bugetar să nu mai fie în vigoare, să fie schimbate sau să nu fie implementate la nivelul la care trebuie. Şi în consecinţă, tot ce s-a câştigat în jumătate de an să se piardă. Şi mai avem ani în care trebuie să lucrăm în această direcție.” Referitor la sectorul public, reprezentantul BNR spune că există „spațiu pentru concedieri”, însă deciziile radicale ar necesita consens politic. „Nu ştiu dacă are consensul politic guvernul pentru a lua asemenea decizii extrem de radicale. Plus că e greu să decizi cu ce să începi. Evident că există spaţiu pentru concedieri în sectorul public. Fără consens politic acest spaţiu degeabă există pentru că se umple de un zgomot poltic care poate afecta mai mult stabilitatea guvernului care e esenţială în acest moment” AUTORUL RECOMANDĂ: Schimbare la vârful BNR după 25 de ani. Cine este Mugur Tolici, cel care va avea imprimată semnătura pe fiecare bancnotă din România Avertisment dur de la BNR. Cel mai mare pericol pentru economie este situația politică. Ce spune purtătorul de cuvânt

De ce plătesc românii cea mai scumpă energie electrică din Europa?

Confruntați cu facturi tot mai usturătoare la energie electrică – mai ales după eliminarea, din 1 iulie 2025, a plafonării oferite de stat -, mulți români se întreabă de ce avem cel mai scump curent din Europa, în condițiile în care țara noastră este producător de gaze și energie electrică. Unele cauze sunt evidente: nu avem capacități de stocare, ca restul europenilor, și dăm în rețea când avem surplus. În schimb, când avem consum mare, cumpărăm la preț exagerat. Alte motive țin de politica fiscală a Guvernului, începând cu TVA-ul mărit de pachetele Bolojan în vara trecută și terminând cu diferite taxe ascunse în facturi. O contribuție o are și contextul energetic internațional, care afectează prețul de tranzacționare a energiei, dar și lăcomia furnizorilor. Gândul a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru a afla ce pot face românii, pe cât posibil, pentru a nu mai fi ruinați de plata facturilor la lumină. România, campioana UE la distrugerea resursei energetice clasice În primul rând, trebuie observat că, în ultimii 10 ani, spre deosebire de majoritatea țărilor europene, care au făcut noi investiții în producția proprie, România a pierdut peste 20% din capacitatea sa de producție și și-a redus cu 56% capacitatea de producție de energie de bandă. În consecință, importăm peste 20% din energie la costuri foarte mari. România este campioana politicii energetice a Uniunii Europene, închizându-și integral termocentralele și unitățile pe cărbune, cele care susțineau inclusiv producția de energie electrică. În timp ce, în ultimul deceniu, aproape toate statele din Europa au investit în producția de energie, România a trecut fără ezitare la închiderea pe bandă rulantă de unități de producție, mai ales termocentrale și mine pe cărbune. Mai mult, țara noastră nu a făcut suficiente investiții care să suplinească acest deficit. În orice caz, noile unități inaugurate nu le-au compensat integral pe cele desființate. Deși companiile de stat din energie au făcut profituri uriașe în urma creșterii TVA și a prețului la energie, aceste câștiguri nu s-au regăsit în facturile clienților. Pe lângă trecerea la euro, Bulgaria ne ia fața și cu cea mai ieftină energie electrică din Europa În context trebuie amintit și exemplul Bulgariei, țară care, deși nu este atât de prosperă economic ca România, se laudă în prezent cu cea mai ieftină energie electrică. După ce ne-a luat-o înainte la moneda euro, aderând la moneda unică de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria ne dă lecții și în materie de energie, căci oferă cel mai scăzut preț din Europa (detalii AICI). Țara de la sud de Dunăre este un bun exemplu despre modul cum poate fi administrat sistemul energetic – prețuri mici, capacități de producție/stocare. Noi doar ne lăudăm cu proiecte pe hârtie, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI). Din iulie 2025, România a intrat într-o piață de energie reliberalizată, însă schimbarea a fost făcută brusc și comunicată insuficient. Astfel, după ani de plafonări și intervenții, statul a retras protecția, fără să ofere cetățenilor instrumente de tranziție. AEI afirmă că rezultatul a fost o creștere medie a prețului la electricitate de peste 60% în câteva luni, fără să existe o reformă reală. O anomalie păguboasă – ziua avem surplus pe care îl dăm gratis, seara importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă În opinia ministrului de resort, Bogdan Ivan, prețurile exagerate pe care le achită românii au legătură cu o situație care îngreunează piața: România are surplus de energie pe timpul zilei, pe care o dă practic în rețea. Seara, importăm energie de 1.000 de ori mai scumpă. Bogdan Ivan, ministrul Energiei La scurtă vreme după preluarea mandatului său, ministrul Bogdan Ivan a anunțat următoarele măsuri: Schimbarea legii 23 – simplificarea procedurilor pentru instalarea capacităților de stocare (baterii) Deschiderea termocentralelor de la Mintia și Iernut Proiecte de interconectare electrică cu țările vecine Accent pe noi investiții. ”Este necesar să demarăm investiții puternice în rețele. Să diversificăm resursele, nu doar în zona regenerabilelor”, declara ministrul. Atragerea de fonduri UE pentru a finanța energia nucleară. România produce mult atunci când nu există cerere. Nu avem suficiente capacități de stocare Dumitru Chisăliță a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, cumulul de factori care au ca efect facturile uriașe la energie electrică. În opinia sa, prețul mare are legătură directă cu cotația mare a PZU (n.r. – prețul mediu al pieței pentru ziua următoare) în România, cu lipsa bateriilor de stocare, dar și cu o anomalie de producție. ”Într-adevăr, sunt mai multe cauze care au făcut că prețul să fie mare în România. Discutăm atât prețul pe PZU, cât și prețul la consumatorul final. Pe PZU au fost câteva cauze de natură internă. PZU fiind în creștere, cumva a tras după el și contractele forward, care au crescut în ultimii ani. Acum, întorcându-ne la PZU, avem următoarea situație. Cauzele interne sunt generate în special de situația sistemului energetic românesc. Noi, chiar dacă ne-am dezvoltat capacități, care au crescut în ultimii 2 ani. Însă toate aceste capacități au fost dezvoltate fără a li se asigura și o bază de stocare a energiei electrice. Chiar dacă avem, de exemplu, situații în care avem foarte multă energie electrică produsă la un moment dat, la momentul producerii există și cerere. Neexistând cerere, practic această energie fiind abundentă, atât în interior, cât și în afara țării, ajunge să fie exportată între alte zone, sau chiar ajunge să se oprească acele capacități. Dumittru Chisăliță | Foto: Facebook După care, noi avem nevoie de această energie în general dimineața și iarna, sunt cele două vârfuri de consum caracteristice României. Aceste vârfuri de consum vin într-o situație în care, în general, energia ieftină și abundentă lipsește. Ca atare, suntem puși de foarte multe ori în situația fie de a importa, fie de a achiziționa acea energie la prețuri cu bani, nu noi, ci furnizorii. Dacă furnizorii își recuperează banii de la noi, adică avem situația în care noi, chiar dacă producem mult în anumite momente, producem atunci când nu există cerere”, a comentat Dumitru Chisăliță. Furnizorii cumpără când cererea este foarte mare. Automat cresc și prețurile Așadar, în tot

România a fost dată în judecată de Comisia Europeană din cauza depozitelor de deșeuri neconforme

Comisia Europeană a anunțat vineri că a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme, asumate prin Tratatul de aderare și prin Directiva europeană privind depozitele de deșeuri. Deși a primit ultima somație în 2024, țara noastră nu a reușit să îndeplinească pe deplin directivele Uniunii Europene.  Decizia Comisiei Europene este motivată de faptul că mai multe depozite de deșeuri funcționează încă fără autorizație sau planuri clare de ecologizare, deși termenul-limită a expirat din 2017. Potrivit executivului comunitar, legistația le impune statelor membre să închidă și să reabiliteze depozitele de deșeuri cărora nu li s-a acordat o autorizație sau care nu respectă condițiile legale de funcționare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung asupra sănătății populației și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate. „Astăzi, Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligațiilor privind depozitarea deșeurilor, conform Tratatului de Aderare a României și Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE, modificată prin Directiva (UE) 2018/850). Directiva impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide și reabilita depozitele de deșeuri care nu au primit autorizație sau care nu au îndeplinit condițiile de funcționare prevăzute de lege. Aceste obligații sunt esențiale pentru prevenirea riscurilor pe termen lung asupra sănătății umane și a mediului, cauzate de eliminarea necontrolată a deșeurilor și de depozitarea deșeurilor netratate”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.  Cum motivează Comisia Europeană decizia Derogarea tranzitorie acordată în temeiul Tratatului de aderare a permis anumitor depozite de deșeuri să funcționeze până la 16 iulie 2017, dată după care, în mod normal, toate depozitele de deșeuri neconforme trebuiau închise și reabilitate. România a raportat că 92 de depozite au fost închise și reabilitate, dar 15 funcționează în continuare fără planuri de reabilitare. Acesta este motivul pentru care CE a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în 2020 și un aviz în 2024. Deși a înregistrat progrese, Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române până în prezent sunt insuficicente. RECOMANDAREA AUTORULUI: Controversatul acord Mercosur, care a înfuriat fermierii români, ajunge la CJUE, cu voturile decisive ale PSD, așa cum a anunțat Sorin Grindeanu, în exclusivitate, pentru Gândul. Cu cine au votat europarlamentarii AUR, PNL, USR, UDMR și Diana Șoșoacă Comisia Europeană trimite 447 de generatoare de urgență, în valoare de 3,7 milioane euro Ucrainei, din rezervele strategice rescEU

Guvernul a amânat aplicarea RO e-Factura pentru persoanele fizice impozabile până la 1 iunie 2026.

Guvernul a decis, vineri, prin ordonanță, amânarea obligativității utilizării sistemului RO e-Factura pentru anumite categorii de contribuabili și a introdus un termen de tranziție până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate prin CNP, nu prin CIF, nu vor fi obligate să utilizeze sistemul.  Guvernul a transmis că această perioadă de tranziție le va permite contribuabililor să se adaptezem să testeze funcționalitatea platformei și să beneficieze de un tratament similar cu cel aplicat agricultorilor persoane fizice, care beneficiază deja de această amânare. De asemenea, cei deja înregistrați obligatoriu pot să solicite ieșirea temporară, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să o facă cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie. „Persoanele fizice impozabile identificate prin CNP nu vor fi obligate să utilizeze RO e-Factura până la 1 iunie 2026”, a transmis Guvernul. Sistemul RO e-Factura a fost extins, de la începutul acestui an, și asupra persoanelor fizice care desfășoară activități economice cu caracter de continuintate, în baza CNP. Prevederea este cuprinsă în „Ordonanța trenuleț”, adoptată de guvern la finalul anului trecut și a intrat în vigoare de la 15 ianuarie 2026. România trebuie să modifice Codul fiscal De asemenea, a fost aprobată o modificare la Codul fiscal, care vizează punerea în acord a dispozițiilor interne naționale cu Convenția cadru OCDE privind impozitarea. Aspectele considerate problematice prin acest articol vizau generarea unor posibile situații de dublă impozitare și accesul la procedurile de soluționare pe cale amiabilă a diferendelor fiscale, dar și reflectarea corespunzătoare a dispozițiilor Convenției cadru OCDE în materie fiscală, referitoare la nediscriminarea companiilor în ceea ce privește deductibilitatea. Decizia a fost luată în contextul în care România se află într-o etapă decisivă a procesului de aderare la OCDE, după ce a obținut 19 din cele 25 de avize formale. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Studiu la un an de e-FACTURA: 55% din companii consideră tranziția provocatoare, dar gestionabilă, 18% au dificultăți majore. Ce vor de la autorități Tot ce trebuie să știi despre sistemul e-Factura, prin care se vor emite și prelua facturi electronice, din 1 ianuarie 2024

Angajații de la Petromidia Năvodari au ieșit în stradă

Salariații s-au adunat în zona clădirii de birouri a rafinăriei încă din primele ore ale dimineții. Numărul participanților ar putea crește pe parcursul zilei, pe măsură ce lucrători din alte ture se alătură acțiunii. În prezent, 80 de angajați s-au adunat la Poarta 2 a imobilului industrial, zona clădirilor de birouri. Potrivit primelor informații, scrie ziuadeconstanta, nu au fost înregistrate incidente, activitatea rafinăriei nefiind în mod semnificativ. Zeci de angajați contestă oferta salarială a conducerii Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat pentru sursa citată că nemulțumirile angajaților sunt legate de faptul că oferta companiei nu include majorări salariale. Președintele Uniunii CNSRL Frăția a declarat că urmează o ședință de la ora 13.00 și că încă se fac negocieri cu privire la nivelul salarial. „Suntem în negocierea colectivă de salarii în momentul acesta. Ieri a avut loc o rundă de discuții, iar conducerea a venit cu o propunere fără mărire salarială, doar cu acordarea unor bonusuri. Oamenii care protestează sunt nemulțumiți că nu s-a discutat despre creșterea salariilor”, a precizat liderul sindical. „La ora 13.00 este programată o nouă întâlnire. Dacă reprezentanții salariaților nu vor fi de acord cu varianta bonusurilor și vor cere creșteri salariale, vom continua demersurile și vom decide pașii următori”, a adăugat Stănilă. Rafinăria din Năvodari este vitală pentru economia României Până la acest moment, conducerea rafinăriei Petromidia nu a transmis un punct de vedere oficial privind protestul și revendicările angajaților. Rafinăria din județul Constanța este un obiectiv economic strategic al României. În perioada ianuarie – septembrie 2025, rafinăria Petromidia Năvodari a procesat peste 4,3 milioane de tone de materii prime, din care au rezultat aproximativ 1,25 milioane de tone de benzină și 2,28 milioane de tone de carburanți diesel și Jet A1. Vânzările de carburanți au fost direcționate în proporție de aproximativ 60% pe piața internă. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Două rafinării din trei se opresc în februarie 2026. Ministerul Energiei: Nu există risc de penurie de carburanți Un nou INCENDIU la Rafinăria Petromidia, la aceeași instalație ca în 2023. Care a fost cauza