Etichetă: Z

Analiza execuției bugetare la anul 2025 cronologia scamatoriei legate de deficitul bugetar. Bolojan și imaginea „eroului salvator” ar fi costat România 7 miliarde de lei

Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Deficitul, așadar, ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an, și să fie un semnal de încredere pentru piețe și investitori. Surpriza din execuția bugetară din decembrie 2025, document consultat de Gândul, este că, din neant, au apărut venituri de 10 miliarde de lei – circa 2 mld. euro – la fonduri încasate din granturi PNRR. Or, România nu a încasat nimic din PNRR în decembrie. Dimpotrivă, în 2025, fondurile alocate dinn PNRR au scăzut cu 7 mld. euro. Cum se explică? O parte din cele 7 miliarde de euro împrumuturi din PNRR – pe care ulterior România le-a pierdut  – ar fi urmat să se regăsească, firesc, în cheltuielile statului. Când acestea trec de la PNRR la fondurile de coeziune – la granturi – în execuția bugetară se vor regăsi atât la venituri, cât și la cheltuieli, astfel încât impactul pe buget este, în mod firesc, zero. Astfel, Guvernul Bolojan, paradoxal, prin pierderea banilor din PNRR a scos, din pălărie, o reducere contabilă a deficitului bugetar, în 2025, de 10 mld. lei, echivalentul a cel puțin 0,5% din PIB. Practic: la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în perioada ianuarie-noiembrie 2025 figurează încasări de 12,99 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-noiembrie 2025 La aceeași categorie, în perioada ianuarie-decembrie 2025, figurează încasări de 22,93 mld. lei. Execuția bugetului României în perioada ianuarie-decembrie 2025 Rămâne o întrebare: Când Guvernul Bolojan a făcut rectificarea bugetară și a mărit ținta de deficit, apoi a păstrat-o la 8,4% din PIB, a știut că sumele pierdute din PNRR vor genera artificial o scădere de deficit în 2025? Cronologia „scamatoriei” Data de 23 iunie 2025, momentul în care Bolojan a preluat mandatul de premier, marchează începutul campaniei alarmiste despre „dezastrul economic” în care se află România: incapacitate de plată, deficit bugetar, dezastru economic. Soluția? Concedieri în masă, tăieri de salarii, creșteri de taxe. Guvernul Bolojan a mărit, la prima rectificare bugetară, ținta de deficit de la 7% la 8,4%, și a continuat cu măsuri de austeritate dure pentru pensioanri, oameni cu venituri reduse, persoane cu handicap. Cifra de 8,4% a fost menținută și la a doua rectificare de la sfârșitul lui noiembrie. Mai mult guvernul Bolojan a menținut chiar și la a doua rectificare ținta privind investițiile publice de 149 miliarde lei, însă, în realitate execuția a fost de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin. Se cunoștea faptul că deficitul va scădea dacă banii pierduți din PNRR se mută la granturi din fonduri de coeziune? La data de 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, anunța ca România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 milliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR (adică înregistrarea lor doar pe cheltuieli în execuția bugetară) la componenta granturi din PNRR (înregistrarea lor atât pe cheltuieli, cât și la venituri). Sumele ar fi fost mai mari și au fost trecute de la împrumuturi PNRR la granturi PNRR, dar și de la împrumuturi PNRR la fonduri de coeziune. Din acel moment, a devenit limpede că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri pe principiul neutralității bugetare a fondurilor europene pentru granturi PNRR și fonduri europene nerambursabile. La împrumuturi PNRR sumele se înregistrează doar pe cheltuieli, fiind o datorie de returnat. La data de 3 septembrie ministrul Pîslaru anunța ca s-a bătut palma cu Consiliul European pe transferul sumelor și proiectelor de pe împrumuturi pe granturi și pe finanțare din fonduri UE de coeziune. Prima rectificare bugetară are loc la 1 octombrie, iar ținta de deficit s-a mărit la 8,4%, chiar dacă era clar, cel puțin pe hârtie, deficitul bugetar va scădea puternic dacă, dintr-un punct, sumele cheltuite din fonduri europene, fie ele și împrumutiri, vor fi trecute și în dreptul veniturilor. Așa-zisa „surpriză” a deficitului de 7,7% din PIB Așa-zisa „surpriză” ar fi venit în ultimele zile, când Bolojan s-a lăudat că deficitul pe 2025 a fost redus la 7,7% din PIB, față de 8,4% din PIB. Daca adunăm circa 0,5% din PIB la deficitul de 7,7% din PIB, ajunge la 8,25% din PIB. Spre comparație, deficitul bugetar din 2024 a fost de 8,65% din PIB. Apar, inevitabil, semne de întrebare, referitor la economiile și creșterile de venituri generate de majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, toate povara măsurilor de austeritate puse pe românii săraci care, așa cum arată cifrele consultate de Gândul, nu au avut practic niciun efect. Dimpotrivă, execuția arată că economia făcută de guvern a fost, mai degrabă, la cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul de stat. „Greșeli” pe bandă în execuția bugetară Practic, pe baza acestor informații, guvernul Bolojan putea avea o țintă apropiată de 7,7% din PIB, cât a și ieșit deficitul, într-un final, dacă nu „scăpa din vedere” transferul de sume din fonduri europene la venituri. Și se mai pune o întrebare importantă: Cât s-au plătit dobânzi mai mari, în ultimele luni pentru că s-a mers pe un deficit de 8,4% din PIB? Pentru că, la o planificare bugetară cu un deficit de 7,7% din PIB, dobânzile plătite la împrumuturi ar fi fost mai mici în ultimele luni, pe baza unei prime de risc mai mici, aferente unui deficit mai mic. Bolojan și imaginea eroului de sacrificiu” a costat România Încă de la începutul mandatului, Bolojan s-a erijat în rolul „eroului de sacrificiu”, a „salvatorului”, ce-și riscă popularitatea electorală pentru a scoate țara din mult vehiculatul „dezastru economic”. În realitate, cifrele indică o scamatorie contabilă, dublată de un discurs „apocaliptic” despre situația țării. FOTO: Mediafax/Envato Recomandarea autorului: Bolojan va aproba bugetul pe 2026 chiar și fără decizia CCR pe pensiile magistraților: „Bugetul trebuie să fie adoptat în condițiile posibile” Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, desființează „scamatoria deficitului”: „Nu vreau să cred că dați dovadă de analfabetism bugetar” Ilie Bolojan amână asumarea

Imagini cu fabulosul ceas de 1,5 milioane de dolari. Are statuia unui miliardar indian

Un nou ceas de lux  a fost lansat în India de către cel mai bogat om din Asia. Este Mukesh Ambani, un om de afaceri indian cu o avere de aproape 120 de miliarde de dolari. Fabulosul ceas ar valora cât costă un conac de lux din statul american Indiana, a fost proiectat de compania Jacob & Co. Acesta are ca tematică  conservarea faunei sălbatice, iar figura centrală este chiar cel mai tânăr fiu al miliardarului, Anant Ambani. Pe ceas sunt sculptați un leu și un tigru bengalez. Deși producătorul nu a dezvăluit oficial prețul, Watchopea a estimat că ar costa 1,5 milioane de dolari. Anant deține o grădină zoologică privată întinsă pe 14 km pătrați, unde sunt adăpostiți lei, elefanți și tigri. Grădina zoologică nu este deschisă publicului, scrie BBC. Anant Ambani are o pasiune scumpă Potrivit CANCAN, Anant Ambani are o pasiune scumpă pentru ceasurile de lux. Numai pentru un ceas a scos din buzunar 1 milion de dolari. Într-o întâlnire la care au participat Bill Gates, Hillary Clinton, Mark Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan, Anant Ambani a purtat un ceas Richard Mille. La nunta sa cu Radhika Merchant, tânărul miliardar a purtat un ceas  Patek Philippe Grandmaster Chime Ref. 5175, fiind realizate șapte exemplare din 2014. Un exemplar a fost vândut cu 72 de milioane de dolari. Sursa Foto: Instagram Autorul recomandă: Furt de lux în Sectorul 1 din Capitală. O femeie a fost reținută după dispariția unui ceas din aur, evaluat la 175.000 de euro

Incredibil. Amenințările lui Trump asupra Groenlandei au avut efect pozitiv pentru turismul din insulă. De ce amână turiștii vizitele acum

Din 21 ianuarie 2026, Guvernul Groenlandei distribuie  populației broșuri despre cum să se pregătească în fața invaziei americane. Între timp, directorul executiv al unei companii turistice dezvăluie public că interesul călătorilor din întreaga lume pentru insula arctică a crescut dramatic.  Momentan, mulți turiști și-au amânat deplasările din motive de securitate pe fondul tensiunilor în creștere dintre SUA și UE. Casper Frank Moller, directorul executiv și co-fondatorul companiei Raw Arctic din Nuuk, s-a declarat cucerit de peisajul arctic de când a călătorit în urmă cu trei ani și jumătate, alături de prietenul său Isak. „Am călătorit de-a lungul coastei de vest a Groenlandei pentru a o explora. Amândoi iubeam să ne petrecem timpul afară. Isak este un expert în drumeții și vânătoare, iar eu iubesc pescuitul.În 2024, alături de un al treilea membru co-fondator, am înființat compania noastră, Raw Arctic.”, a spus Moller. „Avem clienți care se deplasează cu elicopterul pentru a petrece mai multe zile să facă drumeții și să schieze pe munți, cheltuind aproape 26.000 de dolari pentru o singură ZI”, a adăugat directorul companiei. Directorul Raw Arctic: Interesul turiștilor pentru Groenlanda este în creștere Co-fondatorul companiei a spus că de când Trump a readus în discuție pretenția Statelor Unite de a anexa Groenlanda în prima parte a anului trecut, interesul turiștilor a crescut. „Atenția captată a fost benefică pentru afacerea noastră”, a spus el. Groenlanda a devenit de la începutul anului 2026, încă de la atacul SUA asupra Venezuelei, un subiect „fierbinte” pe plan geopolitic. „Tensiunile geopolitice au de obicei consecințe asupra turismului și pentru modul cum oamenii își cheltuiesc banii, iar noi vedem asta la Raw Arctic. Este scump acum să vizitezi Groenlanda. Mulți oameni nu-și rezervă o săptămână pentru o excursie rapidă. Poți ajunge în anumite orașe arctice doar pe mare sau pe calea aerului.  Costă 270 de dolari să închiriezi o barcă mică – totuși, îți poți reduce costul biletului dacă călătorești în grup mare”, a avertizat Moller. „De la atacul SUA în Venezuela, am  avut 20-30 de clienți care și-au amânat călătoriile. În același timp, afacerea noastră se dezvoltă. Ne putem permite să investim în noi bărci, în markeing și în găsirea de soluții digitale. Ne-am extins în mai mult decât a fi un operator turistic. Lucrăm ca o agenție în toată Groenlanda, având parteneriate cu mai mulți ghizi locali și operatori din așezările de coastă.”a mai spus directorul. Directorul Raw Arctic: „Noi vrem să fim groenlandezi, nu danezi, nici americani” Groenlanda primește anual un împrumut de 4 miliarde de coroane daneze (echivalent cu 628 de milioane de dolari) pentru a-și stabiliza economia, inclusiv pentru afacerile turistice. Mooler spune că își dorește ca insula arctică să devină independentă de Danemarca. De asemenea, el se opune anexării americane. „Acum un an, am văzut o Groenlanda foarte polarizată la ultimele alegeri generale, o tabără vrea ca Groenlanda să taie legăturile cu Danemarca și să-și dobândească independența rapid, iar cealaltă dorește să rămânem cu Danemarca și să ne dobândim independența treptat.  Ce văd acum e o Groenlanda mai puțin polarizată de când cu interesul crescut al lui Trump pentru a o anexa. Noi nu vrem să fim danezi. Nu vrem să fim nici americani. Vrem să fim groenlandezi. Întrebarea e – când vom tăia legăturile cu Danemarca?”, a declarat Moller într-un articol publicat de Business Insider .  Sursa Foto: Google Earth/ Raw Arctic Autorul recomandă: Trump nu exclude folosirea forței pentru a ocupa Groenlanda, răspunzând la întrebare: „Fără comentarii”

Ilie Bolojan nu a gustat tortul în forma Groenlandei tăiat de Simion: Nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine

În cadrul interviului pe care l-a acordat pentru Rado România Actualități, vineri, Ilie Bolojan a comentat episodul în care George Simion a tăiat un tort în forma Groenlandei, cu steagul SUA pe el. Zilele acestea, George Simion s-a aflat în Statele Unite, unde a fost surprins în timp ce tăia un tort în forma Groenlandei cu drapelul Statelor Unite, la un eveniment organizat de republicani la Trump Kennedy Art Center, din Washington,  unde a primit de la Republican for National Renewal premiul pentru activitatea sa în apărarea libertății de exprimare și a democrației în Europa. Cum a comentat premierul Ilie Boloajan gestul lui Simion Gestul liderului AUR a stârnit controverse uriașe. Premierul României s-a abținut de la un comentariu amplu pe această temă, însă a subliniat că probabil nici românilor nu le-ar fi convent dacă ar fi văzut steagul țării pe un tort tăiat în bucăți. „Nu aș vrea să comntez neapărat astfel de scene, fiecare om politic face ceea ce crede de cuviință, dar mă gândesc ca român că nici nouă poate nu ne-ar fi picat bine dacă am fi văzut harta României tăindu-se din ea bucăți”, a fost declarația prim-ministrului. Cum și-a justificat George Simion gestul Liderul AUR s-a apărat după ce acțiunea sa a fost criticată în spațiu online. Simon a declarat că discuțiile generate de participarea sa la recepția organizată pentru a marca un an din cel de al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă reprezintă „un nou episod de dezinformare”. „A sugera că politica externă a României s-ar face prin tăierea unui tort este nu doar ridicol, ci dovedește nivelul alarmant de superficialitate și rea-credință al celor care propagă aceste narațiuni”, a scris George Simion. Liderul AUR a transmis că „ipocrizia este evidentă” a unor oficiali ai statului român legat de pozițiile legate de politica externă a țării: „Consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă, Marius Lazurca, a declarat recent că România este „solidară cu ambele poziții” în chestiunea Groenlandei. Aparent, acest tip de declarație este acceptabil atunci când vine din interiorul sistemului, dar devine „scandalos” când vine vorba de AUR”, a mai scris Simion. AUTORUL RECOMANDĂ

Petrișor Peiu acuză coaliția de guvernare: Au adus România la cea mai mare explozie de prețuri din Europa postbelică

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că România se confruntă cu cea mai mare creștere a prețurilor din Europa postbelică. El afirmă că această situație este rezultatul direct al guvernării PSD-PNL-USR-UDMR și că românii au pierdut rapid puterea de cumpărare.  Potrivit lui Peiu, viața s-a scumpit accelerat din cauza prețurilor mari la energie, a scăderii producției interne și a creșterii importurilor. El spune că aceste decizii au făcut ca românii să plătească tot mai mult pentru lucrurile de bază. „Un rezultat concret al modului în care coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a condus țara în ultimii ani este creșterea uriașă a prețurilor și scumpirea generală a vieții, în raport cu celelalte state membre UE. Avem, oameni buni, cea mai mare creștere de prețuri din Europa postbelică.” Senatorul AUR arată că, în 2021, România avea cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană. La acel moment, nivelul general al prețurilor era de 55% din media UE. Utilitățile erau la 44% din media europeană, alimentele la 70%, iar îmbrăcămintea și încălțămintea la 84%. „În anul 2021, de exemplu, prețurile din România erau cele mai mici din UE și se situau la 55% din media Uniunii (44% din media UE la utilități, 70% la alimente și 84% la îmbrăcăminte/încălțăminte). Aveam, atunci, cele mai mici prețuri din UE la aceste categorii de bază.” În doar trei ani, potrivit acestuia, situația s-a schimbat semnificativ. „În 2024, după numai trei ani, prețurile din țara noastră au ajuns la nivelul de 64% din media UE (50% la utilități, 90% la alimente și 78% la îmbrăcăminte/încălțăminte). Nu mai avem cele mai mici prețuri la aceste categorii de produse de consum, în Bulgaria prețurile au devenit mai mici.” Petrișor Peiu spune că nu există un alt stat european în care, într-un interval atât de scurt, puterea de cumpărare să fi scăzut atât de mult. „Nu există niciun stat european în care să se fi produs, în doar trei ani, o asemenea degradare a puterii de cumpărare. Pentru cei care încă se mai întreabă de ce au crescut atât de mult prețurile la noi în raport cu media europeană, răspunsul este clar: scumpirea fără precedent în Europa postbelică a energiei. Cum a reușit partidul unic PSD-PNL-USR-UDMR să tripleze prețul la energie în doar câțiva ani? Iarăși, cât se poate de clar: reducând dramatic producția de energie.” AUTORUL RECOMANDĂ: Petrișor Peiu (AUR) avertizează că România ignoră problemele economice interne în favoarea subiectelor geopolitice îndepărtate Petrişor Peiu, predicţie sumbră pentru politicieni, în contextul evenimentelor din Venezuela: „Liderii incompetenți și corupți sfârșesc precum Maduro”

Ion Cristoiu: Nicușor Dan a primit invitația și a publicat-o pentru a nu fi nevoit să răspundă imediat. A așteptat poziția Parisului

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Ion Cristoiu, scriitor și publicist, a comentat decizia României legată de Davos și reacția la invitația venită din partea lui Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Eu sunt de acord că noi nu trebuia să trimitem pe nimeni la Davos” Cristoiu spune că România ar fi procedat mai bine dacă nu trimitea deloc reprezentanți la Davos. Invitatul susține că, atât în cazul Davosului, cât și în cel al scrisorii primite, cea mai bună opțiune era tăcerea sau acceptarea fără alte comentarii. „Deci, eu sunt de acord că noi nu trebuia să trimitem pe nimeni la Davos. Că era mult mai bine decât dacă o trimiteam, cum am trimis-o pe Oana Țoiu. Pentru că spuneam, cum spuneam la un moment dat în articol, bă, nu ne interesează Davos. Nu ne interesează, e de miliardari. În acest caz și în cazul cu scrisoarea, era bine ca el să tacă. Adică ori era de acord, ori tăcea. Foarte multe state au primit această, cum să zic, scrisoare, invitație. Donald Trump nu condiționează intrarea în Consiliu de plata miliardului. Putea să fie de acord.”, spune Ion Cristoiu. Exemplul Kosovo și „așteptarea Parisului” Cristoiu compară reacția României cu cea a altor state. El spune că i-a plăcut în mod special poziția Kosovo, unde președinta a transmis un mesaj pentru Statele Unite. „Mie mi-a plăcut cel mai mult răspunsul Kosovo. Președinta Kosovo a salutat și a spus că Kosovo e umăr la umăr cu America. Ce mai vreți? Nicușor Dan a primit-o și n-a pus-o pe site, ca să nu fie obligat să răspundă imediat, și a așteptat poziția Parisului. Și el a luat, într-un fel, poziția Parisului. Între noi fie vorba, eu nu văd care era problema dacă accepta. Eu nu cred că ne dădeau afară din Uniune. Cine joacă acum în Uniune tare, cam ca Orban, este cel mai mare câștigător. Adică acum poți să șantajezi Uniunea.”, afirmă publicistul.

Adrian Năstase: Este foarte grav că americanii consideră forța drept cel mai important lucru pentru relațiile internaționale

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre cât de grav este că americanii consideră că forța cel mai important lucru pentru relațiile internaționale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „Spre exemplu, în anii ’70, în decalogul de la Helsinki era cumva o înțelegere între marile puteri. Aveau un anumit respect pentru una față de cealaltă în timpul Războiului Rece. Și dreptul internațional era un fel de cod de comunicare.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre cum este foarte grav că americanii consideră că forța este cel mai important lucru pentru relațiile internaționale. Acesta a început prin a spune că noi încercăm să ținem în viață un drept pe care americanii îl elimină complet. Politicianul a menționat că nu e vorba de un haos. Acesta susține că fără reguli nu mai poți discuta despre ordine. Trump a renunțat la dreptul internațional, susținând că nu are nevoie de el. Năstase adaugă faptul că e periculos cum SUA alege forța ca metodă principală în relațiile internaționale. „Noi încercăm să ținem în viață, dar mă uit la efortul americanilor, care este extraordinar pentru a-l elimina complet. Unii vorbesc… Nu știu cine spunea de curând că avem acum o ordine internațională fără reguli. Nu e vorba de haos, nu e vorba de junglă. Nu, în momentul în care n-ai reguli, nu mai discuți despre ordine, ceea ce se întâmplă. Unul dintre consilierii președintelui Trump spunea de faptul că Trump a spus că nu are nevoie de drept internațional. Și se vede că nu are. Dar unul dintre consilierii lui, cred că Stephen Miller sau nu știu care dintre ei, spunea într-un mod foarte șocant că acele conflicte trebuie rezolvate prin forță. Forța este singurul element important pentru relațiile actuale internaționale. Ori asta este, după părerea mea, foarte, foarte grav. Și se vede, de altfel, în ceea ce se întâmplă acum. În care țările noastre, țările mai mici, vor ieși foarte șifonate. Exista o anumită aparență. Spre exemplu, în anii ’70, în decalogul de la Helsinki era cumva o înțelegere între marile puteri, dar și cele două tabere. Aveau un anumit respect pentru una față de cealaltă în timpul Războiului Rece. Dar asta în timpul Războiului Rece. Și dreptul internațional era un fel de cod de comunicare.”, a explicat politicianul.

Iar a crescut prețul motorinei. La ce preț a ajuns la pompele din București

Prețul motorinei a depășit pragul de 8 lei pe litru la mai multe benzinării din București, după creșterea accizelor la carburanți, care s-a aplicat de la 1 ianuarie. Șoferii dau vina pe guvernanți și spun că scumpirile sunt exagerate, mai ales în contextul în care prețul petrolului a tot scăzut în ultima perioadă. „Domnul Bolojan, domnul Nicu, nu fac nimic?”, se întreabă un bucureștean care a ieșit nervos dintr-o benzinărie. Reporterii Gândul au verificat, joi, prețurile carburanților la mai multe benzinării din București. La câteva stații Mol, Lukoil și OMV, prețul motorinei sărea de 8 lei. Scumpirea apare în ciuda faptului că prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 25% în 2025, de la 80 la circa 60 de dolari pe baril. „Totul s-a scumpit. Taxe, peste taxe. Unde se va ajunge? Asta este întrebarea. Cât mai pot răbda oamenii? Domnul Bolojan, Domnul Nicu, nu fac nimic? Le ce convine că sunt bani la stat? Dar pe spinarea oamenilor? Vai de cozonacul nostru”, spune unul dintre șoferii carea  alimentat, joi, la o benzinărie din București. Prețul motorinei, șoferi nervoși: „Au scumpit-o în fiecare zi. Ăsta este începutul” Bucureștenii nu își explică această creștere, în condițiile în care prețul barilului de petrol a tot scăzut în ultima perioadă. „Este grav ce se întâmplă. Este mult prea scump. Asta având în vedere că barilul scade. Și totuși sunt prețurile care sunt”, ne spune un șofer, în timp ce trage nervos de furtunul de la pompă. Sunt și șoferi care spun că prețul carburanților crește mult prea des. „E dificil, pentru că nu toată lumea are bani să dea pe motorină” „Au scumpit-o în fiecare zi. O să închidem și gata. Predăm și autorizațiile. Ăsta este începutul. O să ducă și benzina în 8 lei. Să se mai gândească (guvernanții) și la noi . Că taxe bagă în fiecare zi. Rovinieta s-a dublat”, ne spune un taximetrist. „E dificil, pentru că nu toată lumea are bani să dea pe motorină. Mi se pare că s-a scumpit absolut tot, nu neapărat motorina”, ne spune și o tânără șoferiță în vârstă de 22 de ani. Ministerul Finanțelor a publicat la sfârșitul anului 2025 grila actualizată a accizelor aplicabile în 2026. Aceasta include majorări pentru produsele energetice, inclusiv benzina și motorina. Acciza reprezintă o taxă fixă inclusă în prețul fiecărui litru de carburant. Desigur, creșterea acesteia se va reflecta automat în costul final suportat de consumatori. Astfel, de la începutul anului, prețul carburanților a început urce cu aproximativ 30 de bani pe litru. Acciza la benzină a crescut de la 2,78 lei la 3,06 lei pentru un litru, iar cea la motorină de la 2,54 lei la 2,80 lei pentru un litru, potrivit Mediafax. Prețul carburanților CREȘTE fără oprire. Au fost înregistrate trei creșteri la pompă, doar în ultima săptămână

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, despre relația cu Donald Trump: Trebuie să construim o nouă cale de colaborare și să nu ne bazăm pe nostalgie

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat joi, într-un interviu pentru CNN International, că după discursul lui Donald Trump de la Davos, liderii europeni prezenți în Elveția au ajuns la concluzia că trebuie construită o nouă „cale de colaborare” cu SUA și nu mai pot conta pe „nostalgie” sau pe modul în care a funcționat acest parteneriat transatlantic în trecut. Șefa diplomației române a spus că nu se numără printre liderii europeni care cred că Europa trebuie să se rupă de SUA. Dimpotrivă, ea a declarat că nu poate exista un viitor prosper sau garanții de securitate pentru Europa fără Statele Unite. Oana Țoiu a salutat precizările lui Donald Trump că NATO nu este în pericol și SUA rămân angajate în alianța militară, precizând totuși că liderii europeni au ajuns la concluzia că, după discursul președintelui american la Davos, parteneriatul cu SUA nu mai poate funcționa în baza „nostalgiei”. „Pentru România este foarte important că s-a menționat NATO. Am văzut care sunt etichetele date, dar pentru o țară care se bazează pe securitate, pe parteneriatul NATO și parteneriatul strategic (cu SUA n.red), nu doar pentru apărarea noastră. Este important că președintele Trump a clarificat de la tribuna de la Davos că nu există niciun risc pentru ca alianța NATO să nu continue. Am purtat discuții între lideri în această dimineață. Ne este clar că această schimbare nu este temporară. Am conchis că trebuie să construim o nouă cale de colaborare și să nu ne bazăm pe nostalgie. Nu ne putem baza pe speranța că felul în care ne-am construit parteneriatul și colaborarea din trecut mai reprezintă viitorul”, a spus Oana Țoiu, ulterior, la Antena 3. „Nu consider că trebuie să ne îndepărtăm de SUA” Oana Țoiu a salutat, de asemenea, și decizia lui Donald Trump de a renunța la tarifele anunțate împotriva a opt state europene. „Avem însă și vești bune. Mediul de afaceri se bucură că președintele Trump nu își continuă propunerile de a impune taxe vamale țărilor europene. La scară europeană ne este clar că trebuie să răspundem împreună acestor chestiuni, având în vedere că avem o piață comună. Individual, fiecare dintre noi are o putere redusă de negociere. Am discutat cu cei din mediul de afaceri și investitori americani și de la Davos. Cred că, pe lângă elementele temporare, faptul că avem mai mult de 1,3 de miliarde de dolari ca schimburi comerciale și investiții în relația transatlantică că reprezintă un element care îi va permite relația ei să rămână puternică. Nu sunt printre liderii europeni care consideră că trebuie să ne îndepărtăm de SUA sau că poate exista un viitor prosper de garantare a securității fără o relație translantică”, a spus ministrul Afacerilor Externe. Oana Țoiu a comentat și criticile aduse de Volodimir Zelenski Europei, tot la Davos. Întrebată dacă mânia președintelui ucrainean este corect îndreptată spre liderii europeni, ministra de Externe a asigurat Ucraina de sprijinul ferm al UE în războiul cu Rusia. „Vom continua să organizăm sprijinul financiar. Vom continua să ne organizăm înăuntrul NATO. M-am întâlnit cu echipa președintelui Zelenski și cea de la MAE de multe ori pentru că suntem țara cu cea mai lungă graniță NATO cu țara aflată în conflict. Îi înțeleg sentimentele. Liderii europeni se întâlnesc acum la Consiliul European, la Bruxelles. Există totuși și lucruri pozitive la conversația de la Davos. Președintele Zelenski și-a arătat mulțumirea pentru mesajele transmise de președintele Trump”, a spus Oana Țoiu. Șefa diplomației române a subliniat, însă, că fără sprijinul SUA, Ucraina nu ar fi rezistat atât de mult în război. „Există un consens la scară largă printre noi și anume că ucrainenii sunt în prima linie a frontului, duc această luptă și o fac în mod curajos de patru noi. Știm asta. Știm însă că fără SUA războiul nu se poate sfârși, fără sprijinul acordat de SUA poate că ucrainenii nu ar fi rezistat atât în acest război”, a spus Oana Țoiu. Oana Țoiu, postare critică la adresa lui Trump Ministra Afacerilor Externe a reprezentat România la Forumul Economic Mondial de la Davos în aceste zile. După discursul lui Donald Trump, în care acesta a declarat că se îndoiește că statele membre NATO ar veni în apărarea SUA în cazul unui atac, Oana Țoiu i-a dat o replică pe rețeaua socială X. Oana Țoiu, ministrul de Externe al României / foto: Mediafax Foto Șefa diplomației române i-a reamintit președintelui american că „istoria a răspuns deja la această întrebare”. Oana Țoiu a scris că „singura dată în istoria sa când NATO a fost testat pe baza promisiunii că un atac asupra uneia dintre părți este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie”, iar „România a răspuns apelului, chiar și fără a fi membră NATO la acea vreme”. Totuși, ea a ținut să precizeze că „nu este o replică direct dată lui Trump, e o clarificare necesară”. Autorul mai recomandă: Oana Țoiu spune că Nicușor Dan a „primit cu bucurie” invitația la Consiliul pentru Pace, pe care a refuzat-o Oana Ţoiu explică ce face România cu 16 miliarde de euro, din SAFE: „Contracte pentru firmele româneşti şi locuri de muncă” Oana Țoiu, îngrijorată de situația din Iran: „Există un risc extrem de ridicat”. MAE ține legătura cu cei 400 de români

De ce s-a prăbușit industria de încălțăminte din România. Care a fost scăderea uriașă din ultimii doi ani

Afacerile producției de încălțămite au scăzut cu 25% în perioada 2022-2024, iar randamentul capitalurilor este în scădere, arată o analiză realizată de Termene.ro. Aproximativ 1.571 de firme figurează în prezent în producția de încălțăminte, dintre care 1.237 se află în funcțiune, iar restul sunt firme cu activitatea oprită temporar sau definitiv, ori aflate în proceduri de insolvență sau faliment.  Sectorul producției de încălțămite din România a evoluat cu aproximativ 37%, de la o cifră de afaceri netă cumulată de sub 2,2 mld. lei în 2008, la 2,95 mld. lei în 2024. Cel mai slab an înregistrat a fost 2009 când cifra de afaceri netă a fost de sub 2 mld. lei, iar cel mai bun an a fost 2017, cu aproape 4,1 mld. lei. Totuși, piața producției de încălțăminte a înregistrat o scădere dramatică de 25%, în perioada 2022-2024. În 2024, aproximativ 875 de companii au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de aproape 2,95 mld. lei, un sold al profitului net de 19 mil. lei și 15.000 de angajați. Scăderea de 25% a pieței producției de încălțăminte între 2022-2024 este rezultatul mai multor presiuni structurale. În primul rând, creșterea costurilor cu forța de muncă, energia, materiile prime și transportul sunt principalele cauze. Apoi, brandurile mari au început să producă în piețele mai ieftine din Asia sau Africa de Nord, unde costurile sunt mult mai mici și presiunile fiscale semnificativ mai resue. În plus, inflația și încetnirea economică au dus la o scădere a cererii externe, iar lipsa automatizării a făcut ca multe dintre companiile românești să dispară complet de pe piață. Marja netă calculată la soldul profitului net a scăzut de la 2,45% în 2008 la 0,65% în 2024, iar declinul a accelerat în perioada 2022-2024. În același timp, marja netă calcuată a profitului net se situa la 4,34% în 2024, comparativ cu un minim de 3,82% în 2008. Totuși, profitul net a înregistrat o creștere de 55% în ultimii 17 ani, de la minimul de 82,3 mil. lei în 2008, la 127,8 mil. lei în anul 2024. De asemenea, numărul angajaților din sectorul producției de încălțăminte a scăzut de la 34.134 de oameni în 2008, la 15.168 de angajați, adică o scădere de 56%. Maximul de angajați, 36.437, a fost înregistrat în 2014, dar numărul acestora s-a redus cu 27% în 2024. Productivitatea raportată la cifra de afaceri a crescut la aproape 194,300 lei în 2024 de la 63,021 lei. Raportată la soldul profitului net, productivitatea a suferit o scădere, de la 1,451 de lei în 2008, la 1,266 de lei în 2024, adică un minus de 18%. Cum arată topul angajatorilor din industrie Conform analizei realizate de Termene.ro, companiile din top sunt cele care au depus deja bilanțul pe anul 2024 pănă în ianuarie 2026. Astfel, compania Raffaello Shoes Factory se află în vârful clasamentului și a avut afaceri de 247,2 mil. lei în 2024, un profit net de 3,4 mil. lei și 532 de angajați. Legero Shoes România urmează în clasament și a înregistrat afaceri de 232,3 mil. lei în 2024, un profit net de 6,7 mil. lei și 512 angajați. Podiumul este completat de Rekord care a avut afaceri de 207,8 mil. lei în 2024, un profit net de 10,8 mil. lei și 653 de agnajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat Nike lansează prima încălțăminte bazată pe neurostiință pentru a ajuta sportivii să se simtă calmi și concentrați. Când ajunge în România