Etichetă: Z

Repornirea celei mai mari centrale nucleare din lume a fost suspendată la doar câteva ore după pornire. Care a fost motivul

Repornirea centralei nucleare japoneze Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare din lume, a fost suspendată la doar câteva ore după reluarea operațiunilor. Operatorul Tokyo Electric Power a anunțat că o alarmă a sistemului de supraveghere s-a declanșat în timpul procedurilor de pornire a reactorului.  Potrivit companiei, reactorul rămâne stabil și nu există niciun impact radioactiv în exterior. Procedura de repornire a început miercuri seara, după ce autoritățile locale au acordat aprobarea luna trecută. Inițial, repornirea fusese programată pentru marți, dar a fost amânată din cauza unei probleme tehnice similare. Centrala a fost închisă în 2011, după dezastrul Fukushima, când Japonia a oprit toate reactoarele nucleare. Unitatea 6 este primul reactor operat de companie care încearcă să fie repornit după acel moment. Cu o capacitate totală de 8,2 gigawați, Kashiwazaki-Kariwa este cea mai mare centrală nucleară din lume. Guvernul japonez susține revenirea la energia nucleară, inclusiv prin construirea unor reactoare de ultimă generație, iar repornirea acestei centrale este considerată un test major pentru întreaga industrie nucleară din Japonia. Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Japonia, gata de repornirea celei mai mari centrale nucleare din lume, la aproape 15 ani de la dezastrul de la Fukushima Scutul de la Cernobîl trebuie refăcut, spun experții AIEA. Carcasa de 1,5 miliarde € adăpostește unul dintre cele mai periculoase obiecte din lume

De ce întârzie atât bugetul pe anul 2026?

În plină criză economică și spre deosebire de multe țări europene (Ungaria, de exemplu, are buget adoptat din iunie 2025), România nu are încă buget de stat pe anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a asigurat că acesta ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie. Gândul a stat de vorbă cu doi reputați analiști economici pentru a afla dacă această întârziere ne afectează și care este modelul aplicat de alte țări în elaborarea propriilor bugete. De asemenea, i-am întrebat pe Adrian Negrescu și Adrian Codîrlașu dacă există o motivație a decidenților politici în spatele acestei întârzieri nefiresc de mari. Ambii economiști au căzut de acord că indiferent de structura bugetului pe 2026, reforma administrativă este obligatorie pentru a reuși scăderea deficitului record (cel mai mare din Uniunea Europeană) și ieșirea din cercul vicios datorie publică – împrumuturi externe cu dobândă uriașă.  Referitor la chestiunea bugetului de stat, premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că acesta va fi definitivat până luna viitoare, iar miercuri a avut consultări alături de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . „Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a declarat marți premierul la TVR 1. Premierul a mai subliniat că bugetul de investiții alocat pentru anul în curs va fi bazat în principal pe absorbția de fonduri europene. O gură de oxigen nesperat. ”Vom avea la dispoziție încă 15 miliarde de lei” În opinia analistului economic Adrian Negrescu, anunțul ministrului de Finanțe privind un deficit de doar 7,7% la finalul lui 2025 e un lucru benefic, însă trebuie să îl privim în ansamblul exercițiului bugetar pe 2026. În acest sens, faptul că s-a întârziat bugetul e un moment de respiro, care ne aduce un plus de 15 miliarde de lei. Totuși, proiecția pe 2026 ar trebui să fie una realistă, avertizează expertul.  Sursa foto: GÂNDUL LIVE Trebuie remarcat faptul că am primit o cură de oxigen nesperat din punct de vedere financiar astăzi, prin anunțul ministrului Nazare cum că deficitul bugetar la finalul anului 2025 a fost de 7,7%, sub nivelul de 8,4% cât se estimase inițial. Acest lucru înseamnă că vom avea la dispoziție, în bugetul lui 2026, încă 15 miliarde de lei, bani care reprezintă o sumă extrem de mare raportat la dimensiunea cheltuielilor pe care le avem de făcut în 2026. Bolojan trebuie să treacă cu adevărat la reforma administrației publice Adrian Negrescu a mai observat că bugetul pe acest an ar trebui în sfârșit să prevadă reforma mult anunțată a administrației publice, căci fără tăierea cheltuielilor bugetare deficitul va rămâne în continuare ridicat, antrenând noi împrumuturi cu dobândă uriașă. De ce nu avem încă o lege a bugetului? Pentru că urmează să fie asumată răspunderea de către premierul Bolojan pe pachetele privind reforma administrației publice și pe pachetul privind măsurile de susținere a mediului de afaceri, măsuri făcute de PSD, dar și de PNL și USR. Din câte am înțeles. un mix de măsuri de la toate partidele politice. Cu siguranță (bugetul) va trece. E mai mult un fel de scamatorie bugetară din punctul meu de vedere, pentru că multe din posturile tăiate sunt bugetate, dar neocupate. Să ne aducem aminte că fostul premier Ciolacu vorbea de 200.000 de posturi bugetate, dar neocupate în administrația publică, deci probabil se vor tăia aceste posturi. Iar pe de altă parte ne-a spus Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, cel care a propus acest pachet, că impactul financiar peste 2026 este undeva la nivel de 3,7 miliarde de lei, o sumă infimă raportat la dimensiunea deficitului bugetar cu care se confruntă România, undeva la nivel de 26 miliarde de euro în 2026. ”De undeva trebuie tăiat. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului” Analistul economic consideră că reforma administrației e obligatorie și speră să se implementeze, altfel cercul vicios al datoriilor și împrumuturilor va continua. ”De undeva trebuie tăiat, iar reforma administrației locale e absolut necesară. Altfel, dacă nu vom tăia toate aceste cheltuieli, vom ajunge din nou la împrumuturi. Și așa am ajuns, la un buget de 400 miliarde de euro, să împrumutăm în plus încă vreo 50 miliarde de euro ca să avem cu ce să plătim toate obligațiile statului. Vor să vadă, într-adevăr, că aceste măsuri de reducere a cheltuielor din sectorul bugetar vor fi aprobate de Parlament și vor intra în vigoare, iar din această perspectivă să construiască un buget, sperăm noi, realist. Un buget în care să vedem o reducere semnificativă a cheltuielilor în așa fel încât să ne încadrăm în ținta de deficit asumată de 6-6,2-6,3% pentru anul 2027. Legea bugetului pe 2026 va fi un moment definitoriu privind apetitul de reforme al statului. Alte creșteri de taxe ar duce la o recesiune economică. Doar printr-o reformă din temelii a administrației, prin reducerea evaziunii și prin susținerea economiei vom putea atinge pragul de deficit”, mai explică expertul Bolojan amână bugetul tot ca măsură de austeritate O altă cauză a întârzierii bugetului se referă la intenția Executivului de a mări încasările de stat prin dividende. Adrian Negrescu apreciază că acest tip de încasări va fi fără precedent în ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, noul buget le impune austeritate autorităților locale, mai crede analistul. ”Aprobarea cu întârziere a bugetului, în mod paradoxal, avantajează Guvernul Bolojan. Practic impune autorităților să cheltuiască în anumite limite foarte stricte, în aceste luni până când bugetul de stat va deveni realitate. Altfel spus, cu cât se amână mai mult aprobarea bugetului, cu atât se cheltuie mai puțin bani de către instituțiile statului, chiar și de către primării, având în vedere că legea le obligă să cheltuiască doar o mică porțiune din banii alocați pentru 2026. Deci și amânarea aprobării bugetului pe 2026 reprezintă tot o măsură de austeritate, de această dată făcută într-un mod ingenios, prin care statul încearcă să stopeze multe dintre cheltuiebile care se fac preponderent în lunile ianuarie și februarie,

Bucureștiul, în epoca de gheață: 14 grade în apartamente. Bătrânii caută brazi de la Crăciun, să-i pună pe foc: Și ne mai iau și pielea de pe noi

Bucureștiul continuă să fie foarte afectat de avariile din sistemul de termoficare, mai ales din cauza unei defecțiuni majore de la CET Sud. În total, 1.000 de imobile nu aveau agent termic miercuri, iar Sectorul 2 este cel mai afectat. Reporterii Gândul au mers cu termometrul în casele bucureștenilor din zona de est a Capitalei, acolo unde temperaturile ajungeau și la 14 grade Celsius. Oamenii nu mai au speranțe, mai ales că li se transmite de zile întregi că problema se rezolvă. Cei mai „confortabili” pe acest ger cumplit sunt cei care au prins vremurile friguroase de pe vremea lui Ceaușescu… „În fiecare zi ne spun că se rezolvă mâine, dar ne țin așa de zile întregi. Ne mai punem o haină pe noi, iar seara, mai deschidem aragazul, altfel nu putem dormi. Norocul nostru este că am mai prins și vremurile de dinainte de 1989, și suntem căliți”, ne spune unul dintre locuitorii din cartierul Tei, acolo unde, de aproape două săptămâni nu există căldură în apartamente. În blocul vecin, familia Nedelea se „încălzește” noaptea cu două pilote. Pe stăpânul casei l-am găsit, la orele prânzului, cu un cojoc îmblănit. În bucătărie erau 14 grade Celsius, așa cum ne-a arătat termometrul. „Plătim căldura degeaba” „Și ne mai iau și pielea de pe noi. Căldura o plătim degeaba”, ne spune, nervos, pensionarul din Sectorul 2. Pe lângă faptul că nu este căldură, mii de bucureșteni nu au în aceste zile geroase nici apă caldă. Printre ei, și doamna Roșu, din Colentina. Zi de zi, bătrâna cară oalele de apă la baie, unde se spală la lighean. „Au mai fost avarii, dar ca acum, nu am trăit niciodată”, spune femeia, oftând. La 88 de ani, nea Ion caută brazi de Crăciun să-i bage în sobă Pe străzile din cartierul Tei l-am găsit miercuri și pe nea Ion, în vârstă de 88 de ani, care pe frigul cumplit de afară caută lemne pentru a le băga în sobă. Noi l-a surprins în timp ce curăța cu toporișca un brad de Crăciun: „Cu doi brazi d-ăștia încălzesc soba 3-4 ore”, spune, bătrânul, în timp ce curăță lemnul cu mișcări rapide și precise. Mii de blocuri fără apă caldă și căldură Mii de blocuri sunt afectate în aceste zile de o avarie puternică la CET Sud. Cele mai mari probleme sunt în sectoarele 2 și 3, dar avarii se regăsesc aproape în toate sectoarele. Termoenergetica a înaintat un nou termen pentru remedierea problemelor care au apărut în urma avariei de la CET Sud, astfel că bucureștenii afectați ar urma să aibă din nou apă caldă și căldură din data de 23 ianuarie, ora 23:30. Din păcate, aceste termene sunt de multe ori depășite. RECOMANDAREA AUTORULUI: Reportaj Gândul. Cum au petrecut Crăciunul românii dintr-o comunitate de lângă Barcelona. „Acasă” este despre familie și despre rădăcini

Patrick Andre de Hillerin pune punctul pe i: Ilie Bolojan, prin înțeleptele măsuri economice pe care le-a luat, a reușit să termine anul 2025 cu un deficit mai mic decât se preconizase

Patrick Andre de Hillerin ironizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare modul în care a reușit premierul Ilie Bolojan să termine anul precedent cu „un deficit mai mic” decât cel preconizat. Jurnalistul atrage atenția supra unei contradicții între matematica președintelui și a premierului României și datele publicate de ministrul de Finanțe.   Potrivit jurnalistului, pe 5 februarie 2025, Parlamentul României a votat legea bugetului care prevedea încasări de 667,5 mld. lei și cheltuieli de 802,2 mld. lei, adică un deficit de 134,7 mld lei care reprezintă 7% din PIB-ul țării. De asemenea, Patrick Andre de Hillerin a ironizat propaganda guvernamentală care a prezentat cifrele drept un succes al măsurilor economice pe care le-a luat „marele încruntat”. „Pe 5 februarie 2025, parlamentul României votează legea bugetului pe 2025. Această lege prevede încasări bugetare de 667,5 miliarde de lei și cheltuieli de 802,2 miliarde de lei în anul 2025. Asta înseamnă un deficit de 134,7 miliarde de lei, reprezentând 7% din PIB. Ei bine, ieri a fost lansată știrea că guvernul României, Ilie Bolojan însuși, prin înțeleptele măsuri economice pe care le-a luat, a reușit să termine anul 2025 cu un deficit mai mic decât se preconizase. Iar toată propaganda proguvernamentală are orgasm după orgasm repetând această informație și lăudându-l până la greață pe marele încruntat. ” Jurnalistul arată că performanța premierului Bolojan de a încheia anul precedent cu un deficit mai mic decât cel preconizat a fost imediat anulată de datele oficiale, prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a anunțat că deficitul bugetar al României în 2025 a fost de 145 mld. lei, adică 7,7% din PIB. „Când auzi că deficitul a fost mai mic decât cel preconizat, te gândești, nu-i așa, că el a fost mai mic de 134,7 miliarde de lei și mai mic de 7%, că așa se preconizase. Ce să vezi, însă? Deficitul anunțat oficial de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, este de 145 de miliarde de lei, reprezentând 7,7% din PIB.” „În ce lume, în ce țară de pe planeta asta 145 În final, Patrick Andre de Hillerin a concluzionat sarcastic că numai președintele și premierul României, care au studiat matematica, se pot lăuda cu performanța de a transforma un deficit de 145 de miliare să însemne mai puțin decât unul de 134,7 miliarde. „În ce lume, în ce țară de pe planeta asta 145 RECOMANDAREA AUTORULUI: Patrick André de Hillerin îl ia la ţintă din nou pe Radu Miruţă: „Cine poate opri aceste porniri criminale ale guvernului?” Patrick Andre de Hillerin comentează prezența președinților români la Forumul de la Davos. „Pe undeva, îi înțeleg și pe ei, omenește vorbind”

Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat

Profiturile industriei produselor din carne au crescut de 8 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile nete cumulate s-au triplat, iar numărul de angajați a crescut cu 24%, arată o analiză realizată de Termene.ro. În 2024 peste 1.100 de companii au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de aproape 28 mld. lei, un sold al profitului net de aproximativ 1,6 mld. lei și peste 50.000 de angajați.  Marja netă calculată la soldul profitului net a plecat de la un minim de -1,16% în 2008 la un maxim de 5,71% în 2024. Practic, trecerea de la pierdere la profit a industriei produselor din carne a fost de 6,87 puncte procentuale. De asemenea, marja netă calculată la profitul net se situează la un maxim de 6,37% în 2024, comparativ cu 2,33% în 2008, iar minimul a fost de 2,09% în anul 2009. De asemenea, industria produselor din carne și-a triplat cifra de afaceri, de la sub 9,3 mld. lei în 2008 la un maxim de aproape 28 mld. lei înregistrat în 2024. Numărul angajaților a crescut cu 24% iar productivitatea a explodat Numărul angajaților din industrie a crescut și el de la 40.630 de oameni în 2008 la 50.366 de angajați în 2024, adică o creștere de 24%. Minimul de angajați, 39.627, a fost înregistrat în 2009, iar maximul, 50.422, în 2013. În plus, odată cu creșterea numărului de angajați, a crescut și productivitatea de la un minim de 227,800 lei/angajat în 2008, la un maxim de 555,200 lei/angajat în 2024, deci un plus de 144%.  Raportată la soldul profitului net sau al pierderii nete, productivitatea a trecut de la o pierdere de 2,652 lei per angajat în 2008 la un profit de 31,726 de lei per angajat în 2024. Cum arată topul angajatorilor din industria produselor din carne Conform analizei realizate de Termene.ro, companiile din top sunt cele care au depus deja bilanțul pe anul 2024 până în ianuarie 2026. Astfel, în vârful clasamentului se află compania Comtim România care a avut afaceri de aproape 1,49 mld. lei în 2024, un profit net de 110,4 mil. lei și 2.337 de angajați. Cris-Tim Family Holding SA urmează în clasament și a înregistrat afaceri de peste 1,12 mld. lei în 2024, un profit net de 88 mil. lei și 2.045 de angajați. Podiumul este completat de compania Tansavia care a avut afaceri de aproape 1,12 mld. lei în 2024, un profit net de 227,3 mil. lei și 2.240 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: „România e azi cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga UE”, susține ministrul Energiei. Ce spune despre rezervele de gaze Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul

Economistul Cristian Socol arată că reducerea deficitului s-a făcut prin scăderea investițiilor.

Economistul Cristian Socol avertizează prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că reducerea deficitului bugetar din 2025 față de 2024 a fost obținută prin scăderea investițiilor programate decât prin creșterea eficienței. Anomalia observată de specialist a fost semnalată de Gândul în urmă cu trei săptămâni.  Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024 cu 0,7% din PIB, dar Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și a arătat cum singurele cheltuieli care au scăzut au fost cele cu investițiile, în timp ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Acum, economistul Cristian Socol pune sub semnul întrebării „reușita” Guvernului Bolojan și demonstrează că reducerea deficitului bugetar al României a venit din nerealizarea investițiilor programate. „Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate! Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza «eroului salvator».” Potrivit economistului, execuția bugetară pe 2025 arată că investițiile publice realizate au fost de 137 mld. lei, cu 12 mld. mai puțin decât alocarea inițială de 149 mld. lei. Această țintă de investiții a fost păstrată și la prima rectificare și la a doua de la sfârșitul lunii noiembrie, iar Socol subliniază că Guvernul a ales să nu facă investiții din cheltuielile planificate, motiv pentru care deficitul bugetar al României a scăzut. „Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.” De asemenea, Cristian Socol arată că deficitul bugetar din 2025 a fost cu doar 6,4 mld. lei mai mic decât cel din 2024 în condițiile în care investițiile de 13 mld. lei nu au fost realizate, iar TVA-ul și accizele au dus inflația până la pragul record de 10%. Mai mult decât atât, economistul subliniază că înghețarea salariilor și a pensiilor a mărit povara care apasă pe umerii românilor cu venituri mici și a celor din clasa mijlocie. „Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc.” Gândul a explicat cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar Analiza realizată de Gândul în urmă cu trei săptămâni arată aceași lucru: deficitul bugetar a scăzut în mare parte prin diminuarea investițiilor și amânarea cheltuielilor cu proiectele publice. Cheltuielile de capital au scăzut cu 6% de, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei, iar cheltuielile cu subvențiile au scăzut și ele după ce a fost scoasă plafonarea energiei, care a costat aproximativ 4 mld. lei în 2024. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au explodat, creșterea față de 2024 a fost e 38%, ceea ce înseamnă un plus de 14 mld. lei din buzunarul guvernului pentru plata datoriei guvernamentale. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Tentativă de sinucidere la metrou. O femeie s-a aruncat în fața trenului, la stația Constantin Brâncoveanu

Tentativă de sinucidere la metrou. O persoană s-a aruncat în fața trenului, la stația Constantin Brâncoveanu, sector 4, București. La fața locului s-a intervenit cu o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori și 2 echipaje SMURD. „În urmă cu scurt timp am intervenit pentru extragerea unei persoane de sub o garnitura de metrou, în stația Constantin Brâncoveanu, sector 4, București. După deconectarea retelei de electricitate, echipajele au realizat accesul la victimă (femeie, 60 ani). În urma evaluarii medicale a rezultat ca victima prezenta multiple traumatisme si in scurt timp urmează a fi transportata la Spitalul Clinic de Urgentă Bagdasar-Arseni”. De precizat este că, acest incident s-a petrecut miercuri, 21 ianuarie, în jurul orei 14:00, în stația de metrou Constantin Brâncoveanu din București. Circa 200 călătorii se aflau pe peron în momentul în care o persoană s-a aruncat în fața metroului. Trenul s-a oprit înainte de a intra complet în stație, iar călătorii din primul vagon au fost evacuați. Autorul recomandă: Când ar putea intra în circulație cele 13 metrouri noi Alstom Metropolis, de 100 de milioane de euro. „Fac teste noaptea, trag tare să le bage pe linie cu călători”

România și Italia sunt primele țări care aplică taxa logistică pe coletele din afara UE. De la jumătatea anului, apare o nouă taxă

Românii care comandă produse online din afara Uniunii Europene vor plăti și mai mult pentru fiecare colet. Pe lângă taxa logistică de 25 de lei pe colet, introdusă la începutul anului, se va aplica și o taxă vamală suplimentară.  Potrivit unei analize Deloitte, România și Italia au fost primele țări din UE care au introdus taxa logistică pentru coletele cu valoare sub 150 euro. Aceasta se aplică fiecărui colet livrat în România, indiferent prin ce stat intră în Uniunea Europeană. Până acum, aceste colete erau scutite de taxe. De la jumătatea anului 2026, la această taxă de 25 de lei se va adăuga și o taxă vamală de 3 euro pentru fiecare colet. Măsura a fost decisă la nivel european și va fi aplicată în toate statele membre. Autoritățile spun că noile taxe sunt necesare din cauza numărului foarte mare de colete ieftine care ajung zilnic în UE. În același timp, comercianții europeni reclamă concurența neloială. ”În aceste condiţii, toţi operatorii de pe lanţul unei tranzacţii de comerţ electronic trebuie să acţioneze rapid pentru evaluarea impactului taxei logistice şi pentru conformare, respectiv să ia măsuri pentru a implementa, administra şi pentru a găsi soluţii de gestionare a taxei logistice în viitor, mai ales în perspectiva intrării în vigoare a taxei vamale de trei euro/articol, de la jumătatea acestui an. În urma aplicării celor două taxe, concomitent, va creşte semnificativ costul pentru comercianţii extra-comunitari care vând online în Uniunea Europeană, iar bugetul consumatorilor europeni va fi afectat în consecinţă,” se arată în analiză.  Sursa foto: Profimedia AUTORUL RECOMANDĂ: Noua piață neagră digitală: AliExpress și Shein nu reușesc să oprească produsele ilegale și reclamele mascate. Cum ne putem feri de „țepe” Lovitură de grație de la Uniunea Europeană pentru Shein, Temu și AliExpress. De când vor fi taxate în plus coletele cu o valoarea mai mică de 150 de euro

Valentin Stan: Nu ai nevoie să știi drept internațional ca să știi că nu ar trebui să vulnerabilizezi România prin declarații

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a lansat un avertisment legat de securitatea României. Discuția a pornit de la modul în care este invocat dreptul internațional. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Nu lăsăm pe nimeni în urmă Profesorul a explicat de ce consideră că această ediție este una esențială. El spune că publicul, indiferent de profesie sau pregătire, poate înțelege mizele reale ale securității naționale. Toți mucii să meargă la stația 3, ok? Pentru că aici se va întâmpla ceva foarte grav azi, foarte complicat și mai e ceva. Toți oamenii care se uită la noi, pentru că noi n-am lăsat pe nimeni în urmă, Marius. Indiferent de ce profesie au, indiferent unde s-au școlit și ce meserie desfășoară în această țară, toate sunt nobile și le respectăm. Fiecare din ei va înțelege perfect ceea ce facem noi azi. Și la sfârșitul acestei emisiuni o să știe mai mult în domeniile cheie ale securității României decât știe Ministerul Afacerilor Externe din România, Securitatea, cele două servicii importante, Administrația Prezidențială cu toți mucii planetari pe satelit și Guvernul Bolojan. Valentin Stan: De ce drept internațional am nevoie ca să știu că este interzis să vulnerabilizezi România? Stan a amintit că dreptul internațional funcționează la interfața dintre drept și politică și că nu poate fi folosit mecanic. Problema reală, în opinia sa, nu este lipsa de cunoștințe juridice, ci declarațiile publice făcute de oficialii români. Public International Law, McGlynn. Mai ții minte? Și comentau fel de fel de muci pe acolo. Trebuie dezvoltate diferite abilități pentru a ține cont de faptul că dreptul internațional funcționează la interfața dintre drept și politică. Vezi tu? Asta dacă vrei să-l folosești. Dar eu vin și te întreb. De ce drept internațional am nevoie ca să știu că este interzis să vulnerabilizezi România declarând public ce? Că anumite componente de garanții de securitate din tratatul tutelar pentru securitatea României nu i se aplică. De ce declar de la înălțimea poziției de șef al armatei că pe componente de garanții de securitate conținute în tratatele tutelare pentru salvgardarea intereselor naționale României noi nu ne încadrăm în descărcarea lor într-o zonă fundamentală de interes strategic.

Washington Post: Pentagonul reduce participarea SUA în grupurile consultative ale NATO. Măsura vine după retragerea trupelor din România”

„Pentagonul intenționează să își reducă participarea la o serie de grupuri consultative NATO, acesta fiind cel mai recent semn al eforturilor administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu situația”, dezvăluie în această seară Washington Post. Jurnaliștii menționează că retragerea personalului SUA din grupurile NATO vine după alte 2 mișcări importante făcute de Armata americană: plecarea din România și oprirea ajutorului pentru statele baltice. Ieri, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și au discutat despre angajamentele României în cadrul NATO, sub administrația Trump. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump shake hands after giving remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full America se retrage din Centrele de Excelență ale NATO „Mutarea iminentă afectează aproximativ 200 de militari și va diminua în mare parte implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale Alianței, care urmăresc să antreneze forțele NATO în zone cheie ale războiului, cum ar fi lupta navală. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump give remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full În loc să se retragă complet, Pentagonul intenționează să nu înlocuiască personalul pe măsură ce detașările acestora se încheie, un proces care ar putea dura ani de zile, potrivit unui oficial american familiarizat cu situația. Participarea SUA în centre nu se încheie complet, au remarcat doi oficiali, pentru Washington Post. „Măsura este luată în considerare de luni de zile, potrivit a doi oficiali americani, dintre care unul a spus că nu are legătură cu amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul danez Groenlanda. Provocările lui Trump au atras condamnări pe scară largă din partea liderilor europeni și a multor parlamentari din Congres, care se tem că președintele riscă să provoace daune ireparabile și inutile alianței NATO. Purtătorii de cuvânt ai Pentagonului și nici ai NATO nu au dorit să facă comentarii pe temă. „Sub Trump, armata americană s-a retras din Europa, în timp ce administrația face presiuni asupra aliaților de acolo pentru a prelua un control mai mare asupra apărării colective a continentului. Anul trecut, de exemplu, Pentagonul a anunțat brusc că va retrage o brigadă de trupe din România și va reduce programele de ajutor de securitate către cele trei națiuni baltice care se învecinează cu Rusia, după ce invazia Ucrainei a stârnit temeri privind un conflict direct între NATO și Kremlin. Sub presiunea administrației Trump, alianța a convenit vara trecută să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB în următorii 10 ani, inclusiv 1,5% dedicat infrastructurii și altor proiecte civile. Parlamentarii americani — inclusiv unii republicani cheie — s-au opus acțiunilor administrației în Europa și depun eforturi pentru a finanța programele de asistență pentru securitate afectate, în ciuda directivelor Pentagonului. Membrii Congresului au adoptat, de asemenea, o legislație care impune Pentagonului să se consulte cu ei înainte de a face orice reduceri majore ale prezenței militare americane în Europa. Legea specifică faptul că această cerință s-ar aplica numai dacă prezența totală a forțelor americane în Europa ar scădea sub 76.000. În prezent, aceasta se situează la aproximativ 80.000. Deși personalul retras în cele din urmă reprezintă o mică parte din trupele staționate de Statele Unite în Europa, unii oficiali actuali și foști au declarat că retragerea SUA ar putea avea un impact imens asupra alianței, prin reducerea valoroasei expertize militare americane. „Avem multă experiență operațională, iar o parte din personalul nostru contribuie la aceste centre”, a declarat Lauren Speranza, un oficial de rang înalt al Pentagonului în timpul administrației Biden. „Ar exista o mică exodă de creiere care ar veni odată cu retragerea personalului american.” Donald Trump: „Fără SUA, NATO nu este puternică” „Cred că NATO a fost bună – uneori este supraevaluată, alteori nu. Dacă NATO nu ne are pe noi, NATO nu este foarte puternică”, a spus Donald Trump în conferința de presă de la Casa Albă, dedicată realizărilor primului an de mandat. Președintele SUA a spus că pozițiile președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu mai contează foarte mult pentru că acesta este la sfârșit de mandat relația sa cu liderii UE este destul de complicată. „Devin puțin cam duri când nu sunt prin preajmă, dar când sunt prin preajmă mă tratează foarte frumos. Trebuie să-și pună țările în ordine . Trebuie să se oprească cu energia verde și cu imigrația”, a spus liderul american. Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și șeful comandamentului European al Armatei SUA ( USEUCOM) Foto: presidency.ro Ieri, președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, pe Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM), general Alexus G. Grynkewich. Administrația Prezidențială a susținut într-un comunicat oficial că „a apreciat lansarea Operației NATO Eastern Sentry, care va întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Nicușor Dan ar fi oferit „asigurări că țara noastră va rămâne un Aliat credibil și responsabil în cadrul NATO, care își va respecta angajamentele, atât în plan operațional, prin participarea la misiuni și operații Aliate, cât și în ceea ce privește alocările pentru bugetul Apărării, conform țintei asumate la Summitul NATO de la Haga din anul 2025”. Comunicatul Palatului Cotroceni susține că generalul Alexus G. Grynkewich ar fi „apreciat rolul esențial al României pentru securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, precum și contribuția importantă a țării noastre la