Etichetă: Z

Fritz îi ține piept lui Trump: Nu sunt de acord cu intenția de anexare a Groenlandei / Ne vom poziționa de partea victimei

Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a vorbit – marți seară, într-un interviu pentru G4Media despre situația din Groenlanda. „Nu sunt de acord cu intenția de anexare. Ne vom poziționa de partea victimei”, a spus el. „Groenlanda! Politicile lui Donald Trump privind anexarea acestei insule și răspunsul UE. Sunteți de acord cu intenția de anexare a Groelandei?”, a fost întrebat politicianul. „Bineînțeles că nu. Și trebuie să o spunem clar și răspicat. Acum, dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona arctică, cred că acolo putem să găsim în puncte comune cu americanii. Într-adevăr, toată lumea a subestimat importanța pentru viitorul acestei zone, doar că americanii au toate drepturile deja să investească într-o prezență americană acolo, statele NATO, UE poate să aibă orice fel de deschidere să ajute. Deci, în zona asta cred că e important să recunoaștem că are o legitimitate ceea ce își doresc americanii. În același timp, nu putem să discutăm despre principiile dreptului internațional, nu putem să discutăm despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să-și determine singur viitorul. Și cred că nici n-ar fi bine să discutăm despre principiul de bază al NATO, care este că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, chiar ne și apărăm”, a precizat Dominic Fritz. G4Media: „Atunci, de ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, din partidul dumneavoastră, nici președintele Nicușor Dan, nu s-au raliat scrisorii celor șapte lideri europeni care au ieșit public în apărarea Gronelandei? „Nu cunosc evoluția acesteI scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate. Acum, suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani, chiar dacă România a aderat mult mai târziu, pare că este în pericol să se destrame. Și asta este o situație atât de nouă pentru toată lumea că nu cred că nimeni n-are răspunsurile gata făcute. Și cred că pentru România, bineînțeles, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili și în fața acestei vulnerabilități cred că o oarecare reținere din partea președintelui și din partea ministrului este de înțeles și de bun augur”, a mai spus Dominic Fritz. G4Media: Și pentru că a explicat consilierul prezidențial Marius Lazurcă ce a dorit să spună președintele Nicușor Dan cu postarea respectivă… solidaritate și cu Trump și cu Europa.  Deci, ținem și cu America și cu Europa, în același timp. E posibil așa ceva? „Dacă e posibil, depinde mai ales de președintele Trump, cât timp acțiunile lui, dincolo de retorica lui, vor fi pe baza dreptului internațional este posibil să ne aliniem. În situația în care totul rămâne la un nivel retoric, este posibil să mai găsim compromisuri, să vedem cum să gestionăm această situație în care, în momentul în care începem un război comercial, în momentul în care se impun tarife, în momentul în care se fac mișcări militare reale, împotriva voinței oamenilor din Groenlanda, în acest moment n-o să mai fie posibil să ținem cumva cu amândoi. În momentul în care există un agresor și o victimă, este responsabilitatea noastră și legală și morală să ținem cu victima, pentru că altfel o să devenim noi, la un moment dat, victima agresiunii”, a încheiat liderul USR acest subiect sensibil. Dominic Fritz

Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria. Care sunt motivele invocate de premierul maghiar

Acordul dintre UE și Mercosur nu va fi ratificat în Ungaria, a declarat Viktor Orban, acuzând Comisia Europeană că încearcă să înșele cetățenii din țările UE, transmite TASS. Premierul maghiar a acuzat Comisia Europeană pentru că ar fi încercat să fraudeze acordul prin adăugarea unor reglementări suplimentare care ar fi presupus intrarea în vigoare în forță a acordului înainte să fie aprobat de Parlamentul European. „Este cert că atâta vreme cât Ungaria va avea un guvern național, nu va aproba niciodată un acord cu Mercosur”, a spus Orban într-o emisiune. „De aceea fermierii sunt furioși. Nu este vorba de problemele economice cu Mercosur, nu este vorba despre viitorul agriculturii sau despre cum îi amăgesc pe fermieri prin a ocoli parlamentele naționale și a lua decizii diametral opuse fermierilor. Ungaria a votat împotriva acordului UE-Mercosur, alături de Austria, Irlanda, Polanda și Franța. Însă, acesta a fost aprobat de majoritatea țărilor membre UE. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Antonio Costa al Consiliului European au participat la semnarea Acordului de Parteneriat UE-Mercosur. Ursula susține că prin încheierea acordului de pe urma căruia vor beneficia ambele părți, companiile europene vor „crea exporturi, creștere și locuri de muncă”. Acordul va elimina tarifele pe exporturile UE, inclusiv pe produsele agricole (vin, lactate, ulei de măsline) și industriale, precum și pe automobile și produse farmaceutice. UE va importa produse agricole din cele patru țări membre Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay), precum cafea, ceai, cacao, porumb, roșii, cartofi, ardei și alte produse specifice Americii de Sud. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Grindeanu denunță presiuni externe pentru Mercosur. Dezvăluie că a fost sunat de Comisia Europeană să susțină acordul

Ministrul Agriculturii îi felicită pe protestatarii români și spune că mâncarea nu se face din birouri și hârtii

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat în cadrul unei emisiuni transmise live de Antena 3 că îi felicită pe românii care au participat la protestul de marți de la Strasbourg. De asemenea, acesta a transmis că a cerut mai multe garanții pentru fermierii români și cei din UE încă din iulie 2025 și susține că un comerț lipsit de controale îi poate afecta grav pe producătorii din Uniunea Europeană.  Potrivit lui Florin Barbu România are cel mai mare număr de fermieri din UE, peste 2 milioane. Ministrul spune că aceștia trăiesc exlcusiv din agricultură, motiv pentru care interesele lor trebuie protejate prin garanții de securitate. Mai mult decât atât, oficialul a subliniat că nu a fost împotriva țărilor Mercosur, ci a pesticidelor utilizate de către acestea, interzise pentru țările UE, inclusiv pentru România. „Vreau să felicit fermierii români pentru că au mers la Strasbourg ca să facă acest protest. România are cel mai mare număr de fermieri din UE. Asta înseamnă că peste 2 milioane trăiesc din agricultură. Am văzut poziția clară a Franței și am cerut împreună cu omologul meu francez garanții pentru a proteja agricultorii români, dar și pe cei din UE. Mâncarea nu se face din birouri și din hârtii. Trebuie să avem condiții clare. În momentul de față, la nivelul țărilor din Mercosur se utilizează pesticide interzise în cadrul UE. Eu nu am fost împotriva Mercosur, sunt de acord cu comerțul liber, dar un comerț liber fără date, fără control, fără standarde de calitate poate fi un dumping mascat”, a transmis Florin Barbu.  De asemenea, ministrul Agriculturii spune că a cerut introducere unei perioade de tranziție de 2 ani pentru agricultură și industria alimentară, în așa fel încât standardele europene să poată fi verificate înainte ca acordul dintre UE și Mercosur să fie aplicat. „Eu am cerut ca acest Mercosur pentru domeniul de agricultură și industrie alimentară să aibă o perioadă facultativă de doi ani în care să verificăm că sunt respectate aceleași standarde de mediu și de calitate, să știm cum sunt crescute animalele, pentru că noi avem restricții foarte importante”, a mai spus ministrul Agriculturii. Care sunt cerințele fermierilor români Reamintim că o delegaţie a fermierilor din România, formată din peste 200 de oameni a participat marți la protestul de la Strasbourg și a cerut amânarea intrării în vigoare a acordului UE-Mercosur până la obţinerea unei forme acceptate de către organizaţiile profesionale din agricultură şi „tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică”. De asemenea, agricultorii din statele Uniunii Europene și mai mulți eurodeputați cer trimiterea Acordului pe masa Curții de Justiție a UE (CJUE), pentru a fi analizat temeiul său juridic. RECOMANDAREA AUTORULUI: Fermierii se bat cu forțele de ordine în fața Parlamentului European. Acordul Mercosur blochează Strasbourg. Sunt și 200 de români plus Diana Șoșoacă Agricultorii din România vor să mute protestele la Bucureşti, dacă semnalele de la Bruxelles şi de la Palatul Victoria nu le vor fi favorabile

Ministrul Finanțelor a ieșit într-o conferință de presă ca să prezinte cifrele pe care Gândul le-a prezentat în urmă cu o săptămână

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul României pe 2026 va fi bazat pe execuția bugetară din anul precedent și, cel mai probabil, va fi aprobat la jumătatea lunii februarie. Bugetul pe acest an este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, iar construcția sa se bazează pe cifrele prezentate de Gândul în urmă cu o săptămână.  Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului din acest an, Ministerul Finanțelor a decis să se bazeze pe cea mai recentă prognoză a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, instituția de încredere a Guvernului. Astfel, ministrul Alexandru Nazare a spus în cadrul conferinței de presă, susținută marți, că în 2026 proiecția de creștere a economiei va fi de 1% și că PIB-ul ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. „Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării, un buget al investiţiilor, este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde. În privinţa ţintei de deficit, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuţiile cu ordonatorii şi cu Comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior”, a subliniat Alexandru Nazare.  Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în acest an „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul conferinței de presă sunt trase la indigo cu cele publicate de CNSP. Progonza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că PIB-ul României va crește până la 2.045 mld. lei, iar creșterea economică reală va fi de 1%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu

Ministrul Finanțelor spune că scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că scopul pentru acest an este un buget al relansării și al investițiilor. Oficialul a transmis că va purta discuții cu fiecare minister în parte pentru a vedea care sunt proiecțiile bugetare, deși construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025.  Potrivit Ministrului Finanțelor, discuțiile din Coaliție au fost esențiale pentru adoptarea bugetului din acest an. Nazare a transmis că pentru construcția bugetului pe 2026 și-a dorit să pornească de la o analiză efectivă a execuției fiecărui minister în parte. De asemenea, oficialul a subliniat că un buget realist și corect nu se poate realiza decât dacă se pornește de la analiza execuției din anul precedent. „Discuțiile din Coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026. Practic am stabilit un calendar și în umrătoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecția fiecărui minister în parte, a fieăcrui ordonator de credite. Am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce nu a mers bine, de unde putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist, și nu este ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent.” Ministrul a mai spus că bugetul pe 2026 va fi adoptat la mijlocul lunii februarie, dar a subliniat că acesta depinde în continuare de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție. Mai mult decât atât, Alexandru Nazare a transmis că este esențial ca România să aibă în 2026 un „buget al relansării și al investițiilor”. „În Coaliție am agreat acest calendar, cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, care va depinde și de discuțiile cu ministerele și de discuțiile din Coaliție care vor avea loc în această perioadă. Scopul nostru pentru 2026 este să avem un buget al relansării și al investițiilor. Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 mld. euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 mld. euro, aproximativ 52 mld. lei din PNRR, dintre care 7,2 mld. euro grant și 3,5 mld euro împrumuturi. E foarte important, și acest mesaj l-am transmis tuturor miniștrilor, este să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielilor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 mld de euro din PNRR proiectăm 5 mld. euro cheltuială a minsterelor pentru fonduri de coeziune la care se adaugă încă 5 mld. euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de peste 20 mld. euro în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de importanți pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proeicția de creșteri este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 mld”, a spus Alexandru Nazare.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: „Prima autostradă care traversează Carpații, în linie dreaptă” La Guvern au început discuțiile cu miniștrii pentru bugetul pe 2026. Bolojan: „Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârşitul lunii februarie”

Primăria lui Boc caută avocaţi ca să facă pace între firmele de construcţie care au câştigat licitaţia la centura metropolitană

Primăria Cluj-Napoca caută avocați de 50.000 de euro care să aplaneze conflictul izbucnit între firmele care au câștigat licitația pentru centura metropolitană.  Potrivit documentelor oficiale, disputa juridică se manifestă între liderul asocierii și unul dintre asociați, situație care riscă să afecteze derularea normală a contractului’. ”Solicitarea vizează derularea Acordului contractual nr. 498042/07.05.2025, care are ca obiect proiectarea și execuția centurii metropolitane și a drumurilor de legătură aferente. Contractul a fost încheiat în urma unei proceduri de achiziție publică, prin licitație deschisă, iar autoritatea contractantă este Municipiul Cluj-Napoca”.  Problema a fost semnalată oficial în luna septembrie 2025, moment din care primăria a solicitat clarificări din partea liderului asocierii. Cum nu a primit nicio informaţie concretă, primăria vrea să intervină pe cale juridică, mai ales că este vorba despre un contract foarte scump. Marţi, consiliul local va trebui să voteze dacă sunt de acord cu suma de peste 50.000 de euro pentru achiziţionarea acestor servicii juridice care să facă pace între firmele constructoare: T1 – Asocierea Viarom Construct – Electrogrup SA. Valoarea contractului: Aproximativ 112,14 milioane lei (fără TVA). Stadiul – în lucru. T2 – Componența asocierii: Dimex-2000 Company (lider), Hydrostroy AD (Bulgaria) și Integral Inzenjering AD Laktasi (Muntenegru). Valoarea contractului: Aproximativ 4,72 miliarde lei (fără TVA). Stadiul – în proiectare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Orașul românesc în care localnicii sunt amendați, dacă nu au afișat vizibil numărul casei. Sancțiunile sunt aplicate de Poliția Locală Emil Boc pozează în victimă după descinderile DNA la Primăria Cluj: „Noi suntem victime colaterale în această anchetă penală”

Ce joc face România față de Republica Moldova și Ucraina?

Declarația Maiei Sandu privind un eventual referendum pe tema unirii țării noastre cu Republica Moldova a repus pe tapet statutul României față de țara vecină și Ucraina, principalul ei aliat în vederea aderării la UE. Politologul Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că puterea de la București nu susține aderarea țării aflate în război, mai mult, autoritățile preferă ”să pună batista pe țambal”. Politica României a atras atenția Ungariei, țară care se opune vehement aderării Ucrainei și Republicii Moldova la UE, presa maghiară avertizând că țara noastră joacă un joc periculos. În viziunea profesorului de științe politice Radu Carp, România adoptă o politică surprinzătoare față de cele două țări care negociază ”la pachet” integrarea în UE. În vreme ce susține Republica Moldova, țara noastră are o poziție mai mult decât rezervată față de Ucraina, țară pe care, de altfel, o ajută consistent în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. Pe de altă parte, Republica Moldova e blocată în acest proces de negociere din cauza Ungariei. Radu Carp: România putea să facă mai mult pentru integrarea Ucrainei. Republica Moldova a făcut Analistul politic Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, poziția paradoxală a autorităților de la București. Astfel, deși oferim un ajutor substanțial Ucrainei, atât susținere militară, cât și ajutor umanitar și social, diplomația românească nu a organizat nici măcar o bilaterală cu puterea de la Kiev. Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro ”Da, ar fi putut să facă mai mult, dar ăsta e un subiect tabu la București. Nu știu de ce România nu a fost vocală în susținerea integrării europene a Ucrainei. Noi am mers doar pe ideea să ajutăm Moldova, dar ea e la pachet cu Ucraina. Ea și Republica Moldova sunt legate ombilical. Nici UE nu ar prefera să existe o decuplare a lor.  Or România nu a făcut nimic pentru a sprijini aderarea Ucrainei, e ca și cum am lăsa undeva ideea că, de fapt, ar fi mai bine ca Ucraina să nu intre în Uniunea Europeană, să intre doar Republica Moldova”.  Susținerea ”mai vocală” a Ucrainei ar provoca suveraniștii Expertul explică atitudinea rezervată a puterii de la București și prin faptul că, dacă ar fi existat demersuri mai hotărâte în direcția Ucrainei, acestea ar fi provocat curentul suveranist. ”Al doilea lucru, asta nu e posibil. Nu știu de ce a fost această iluzie, această temere cum că dacă s-ar iniția un dialog direct cu Kievul și am fi mai vocali în această direcție, s-ar genera o reacție contrară din partea curentului suveranist. Cert este că România, din păcate, nu a făcut nimic concret pentru integrarea europeană a Ucrainei în afară de declarații politice, care sigur, se pot face oricând, sunt binevenite, dar nu au un efect direct. Nu am avut nimic concret. Eu nu știu să fi fost vreo întâlnire directă între să zicem cei care au ocupat, din 2002, până astăzi portofoliul de Afaceri europene de la București și omologii de la Kiev.   A, în formate multilaterale, sigur, au fost întâlniri, dar în format bilateral nu. Moldova a făcut, să știți. Ministrul pentru Afacerile Europene sau ministrul Afacerilor Externe, acolo au două portofolii unite, au avut discuții cu omologii ucrainenilor pentru a-și coordona activitățile, dar noi ne-am mulțumit a avea aceste discuții în format multilateral sau în cel mai bun caz trilateral, în formatul România – Ucraina – Republica Moldova. Dar dacă vă uitați pe agenda discuțiilor de la aceste convorbiri care au avut loc la Odessa, la Kiev, la Chișinău în ultimii ani, nu s-a adoptat nici măcar formal o declarație prin care România să sprijine aderarea Ucrainei în UE. Sunt chestiuni generale, spun că suntem de acord, că e bine să nu fie rău, într-adevăr, dar pași concreți nu am făcut în această direcție”, a mai explicat Radu Carp. Presa maghiară: România Mare la orizont – jucându-se cu focul Declarația Maiei Sandu a stârnit multă vâlvă în Ungaria, țară care, așa cum sublinia și profesorul Carp, se opune vehement aderării Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Astfel, notează publicația Maszol, România își asumă o poziție riscantă față de Ungaria, în contextul în care UE leagă aderarea Republicii Moldova de Ucraina și invers. ”Bruxelles-ul insistă asupra pachetului Ucraina-Moldova, care ar putea, de asemenea, să întoarcă Bucureștiul împotriva Ungariei. (…) Se pune întrebarea dacă există o șansă realistă pentru unificarea României și a Republicii Moldova. Având în vedere actuala reorganizare politică globală, răspunsul este: da. Europa ar fi probabil deschisă unui astfel de pas în acest moment, deoarece Berlinul și Parisul sunt ocupate cu agitația împotriva Rusiei, pregătirile de război, iar tema unificării româno-moldovenești servește bine agitației Moscovei. Deocamdată, nu există o majoritate în Republica Moldova în favoarea problemei unificării, dar acest lucru s-ar putea schimba în câțiva ani cu o propagandă adecvată”. Va accepta România un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o România Mare? ”Conducerea românească nu este oficial preocupată de această problemă, dar presa de la București „sensibilizează” din ce în ce mai agresiv publicul cu privire la includerea țării de peste Prut în granițele românești. Se menționează puțin faptul că Moldova face parte din sfera de interese a Rusiei. La fel cum Venezuela este considerată o zonă de influență pentru Statele Unite. Așadar, adevărata întrebare este dacă România va accepta un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o Românie Mare.  Procesul de schimbare a ordinii mondiale a produs deja evoluții pe care, în mod naiv, le credeam că nu se vor putea întâmpla niciodată. În noua eră care se desfășoară sub ochii noștri, pași politici nesemnificativi pot escalada într-un conflict armat în câteva secunde. România va face un foc de tabără lângă o benzinărie dacă decide să ia în serios problema unificării cu Republica Moldova”, scrie publicația maghiară.  RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă” Transnistria, un obstacol major în calea aderării Moldovei la UE. Retragerea trupelor rusești

Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale

România rămâne o țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Dacă anul trecut am stabilit un record negativ prin faptul că am fost singura țară din Europa care a atras mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă, în 2026 previziunile pentru turismul românesc se învârt în jurul ideii de sustenabilitate, experiențe autentice, turism de nișă, dar și de recunoaștere internațională. Totuși, preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână o iluzie frumoasă a ceea ce ar fi putut să reprezinte un adevărat motor economic. Presa internațională și rapoartele de specialitate poziționează România ca o destinație emergentă în 2026. Traseul Via Transilvanica a fost inclus în prestigioasa publicație britanică The Sunday Times în lista „Best New Trips for 2026” și a fost recomandată publicului internațional pentru peisajele rurale conservate și experiența culturală. De asemenea, publicații precum Travel And Tour World descriu țara noastră drept o „bijuterie a turismului de natură”, iar revista de lux AFAR a inclus Bucureștiul printre cele mai bune locuri de vizitat în 2026 datorită gastronomiei și deschiderii hotelului Corinthia Bucharest.   Care sunt destinațiile românești recomandate de presa internațională Islanda ar putea avea parte de concurență serioasă în acest an când vine vorba de ecoturism. Deși a fost pentru mult timp o alegere de top pentru turiștii pasionați de aventură și peisajele care taie respirația, presa internațională crede că Islanda ar putea rămâne în umbra României deoarece tot mai mulți turiști aleg țara noastră ca destinație favorită, în special, datorită regiunilor Harghita și Munții Carpați. România a făcut ușoare progrese în privința infrastructurii turismului ecologic și a mizat pe explorarea acestor destinații pe jos, cu bicicleta sau călare. Harghita devine una din locațiile preferate de turiști pentru peisajele neatinse și munții vulcanici activi care, spre deosebire de Islanda unde au devenit deja asaltați de turiști, rămân în mare parte nedescoperiți pentru turismul de masă. Apele termale bogate în minerale, lacurile și izvoarele geotermale cresc atractivitatea României. Munții României oferă în schimb un cadru ideal atât pentru ecoturism, cât și pentru turiștii care-și doresc să respire aer curat sau să facă drumeții pe traseele provocatoare. Munții Carpați sau Făgăraș sunt mai puțin explorați decât Alpii și nu oferă doar priveliști uimitoare, ci și floră și faună unice, neatinse de un număr atât de mare de vizitatori. Pe lângă activitățile de explorare, aventurierii și fotografii sunt atrași de traseul Transfăgărășan, considerat unul dintre cele mai frumoase din lume. De asemenea, Delta Dunării rămâne una dintre cele mai mari și biodiverse zone din Europa care le oferă turiștilor posibilitatea de a explora fauna sălbatică în timp ce navighează. Tendințele globale schimbă comportamentul de consum al turiștilor Conform datelor colectate de BBC Travel de la cele mai importante grupuri hoteliere din lume, agenții de turism și specialiști în domeniu, 2026 va fi dominat de tendințe precum turismul „slow”, reconectarea cu natura și experiențele personalizate. În acest sens, România are un avantaj competitiv datorită naturii bogate, zonelor extinse cu natură sălbatică, satele tradiționale și proiectele de rewilding care răspund nevoii turiștilor de a se deconecta de la tehnologie prin liniște. Deși vor să se deconecteze de la ea, tehnologia va avea totuși un rol esențial în 2026 pentru că inteligența artificială va deveni un fel de „copilot invizibil” pentru turiști și le va ușura munca atunci când își vor planifica călătoriile. În paralel, specialiștii au observat o creștere a interesului pentru segmentul premium și, până la sfârșitul anului, piața hotelieră din România ar urma să aibă un plus de 2.000 de camere luxoase pentru turiști prin brandurile Marriott, Hilton și Accor. Taxele turistice cresc în orașele mari, inclusiv în București Turiștii din întreaga lume vor fi afectați de măsurile guvernelor care vor să limiteze supraturismul prin introducerea sau creșterea taxelor turistice. În cazul României, Consiliul General al Municipiului București a votat introducerea unei taxe turistice în valoare de 2 euro pe noapte în Capitală. Deși taxa ar urma să fie folosită parțial pentru promovarea orașului aceasta a stârnit revoltă în rândul reprezentanților din industria HoReCa, în special cei din unitățile mici de cazare care se tem că ar putea pierde clienți. De asemenea, taxa turistică nu va fi impusă doar în București, ci și în alte orașe turistice precum Brașov sau Cluj. Totuși, România nu va avea cea mai mare taxă turistică în 2026. În Edinburgh taxa pentru vizitatori va reprezenta 5% din totalul costurilor cu cazarea, în timp ce în Los Angeles taxa turistică va reprezenta 15,5% din prețul cazării. În Thailanda și Kyoto vor fi implementate de asemenea de la mijlocul lui 2026 taxe turistice. În Thailanda va fi implementată o taxă de 8 euro pentru turiștii care călătoresc cu avionul și de 4 euro pentru cei care vin în țară cu vaporul. În Kyoto, hotelurile de lux ar urma să le ceară turiștilor aproximativ 60 euro pe noapte, în timp ce cazările mai mici vor cere aproximativ 1,3 euro pe noapte. Surpriza însă vine tot din Europa pentru că Amsterdam rămâne cea mai scumpă destinație europeană cu o taxă turistică de 15 euro pe noapte. Cifrele oficiale contrazic optimismul presei internaționale  Sursa: Institutul Național de Statistică În ciuda vizibilității mari din presa internațională, datele rămân o presiune grea pe umerii turismului românesc. Conform datelor publicate de INS, în primele nouă luni ale anului 2025 numărul turiștilor cazați în structurile de cazare din România a fost de aproximativ 10,95 de milioane, în scădere cu 1,8% față de aceeași perioadă din 2024. Cei mai mulți au fost turiștii români, 82,2%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 17,8% din totalul sosirilor. De asemenea, totalul înnoptărilor a fost de aproximativ 23,875 milioane, în scădere cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2024. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe lângă statistici, economiștii avertizează că România are nevoie de un buget anual de promovare pe piețele externe de cel puțin 30 de milioane de euro. În 2025, bugetul de promovare turistică al țării a fost de

Cum se compară lista cu cei mai bogați oameni ai planetei din 2026 cu clasamentul din 2016. Schimbări majore raportate după 10 ani

În 2016, cel mai bogat om al planetei era Bill Gates, fondatorul Microsoft, un adept al globalismului liberal și al vaccinării.  În 2026, cel mai bogat om al planetei este Elon Musk, director al companiilor Tesla, X și Space X, susținător al Partidului Republican și al politicii „America First” al președintelui american Donald Trump. Multe s-au schimbat în ultimii 10 ani, când TikTok era abia creat, iar X se numea Twitter . În 2016, serialul „Stranger Things” era la primul sezon pe Netflix, actorul Leonardo DiCaprio câștigase premiul Oscar pentru „The Revenant”, izbucnise mania jocurilor video Pokemon GO și Overwatch, Facebook era cea mai populară rețea de socializare, iar alegerile pentru președinția SUA erau între Donald Trump și Hillary Clinton. Cei mai bogați oameni de pe planetă în 2016 erau: Bill Gates Amancio Ortega Warren Buffett Jeff Bezos Carlos Slim Charles Koch David Koch Mark Zuckerberg Larry Page Larry Ellison Cei mai bogați oameni în 2026 Potrivit Business Insider și  Bloomberg Billionaires Index, averile  celor mai bogați 10 oameni valorau 559 de miliarde de dolari în 2015. Acum, averile celor mai bogați 10 oameni valorează în total 2,6 trilioane de dolari, cu Elon Musk în fruntea listei. Averea directorului Space X, X, Tesla, Neuralink, Boring Company și xAI este de 682 de miliarde de dolari. Exceptând ascensiunea lui Elon Musk și decesul lui David Koch, clasamentul celor mai bogați 10 oameni nu s-a schimbat prea mult, ba chiar le-au crescut averile. Iată clasamentul din 2026: Elon Musk – 681 miliarde $ (X, Space X, Tesla) Larry Page – 282 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Sergey Brin – 263 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Jeff Bezos – 261 miliarde $ (Amazon, Blue Origin) Larry Ellison – 244 miliarde $ (Oracle) Mark Zuckerberg – 220 miliarde $ (Meta) Bernard Arnault – 196 miliarde $ (LVMH)  Steve Ballmer – 161 miliarde $ (Microsoft/Ballmer  Group) Jensen Huang – 154 miliarde $ (Nvidia) Warren Buffet – 149 miliarde $ (Berkshire Hathaway)  Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani

Apar primele voci franceze împotriva pozției României pe Mercosur. O eurodeputată din Franța reproșează voalat votul României

Dosarul acordului UE-Mercosur capătă o dimensiune politică tot mai sensibilă pe fondul diferențelor de poziție dintre statele membre. Primele reproșuri au venit din partea Franței direct din Parlamentul European. Deși autoritățile franceze au spus că nu există tensiuni în relația dintre România și Franța, eurodeputata franceză, Cecile Imart, și-a exprimat public opinia cu privire la poziția țării noastre pe Mercosur.  Declarațiile de nemulțumire ale eurodeputatei PPE sunt în contrast cu comunicarea publică a Ambasadei Franței la București, solicitată de USR, potrivit căreia nu ar exista niciun risc pentru relația bilaterală sau pentru cooperarea strategică româno-franceză. Cecile Imart crede că acordul UE-Mercosur pune povara pe fermieri și industrie, fără să ofere mecanisme reale de protecție. De asemenea, aceasta subliniază că pritenia dintre România și Franța este reală și istorică și susține că vocile celor două țări sunt mai puternice atunci când acționează împreună. Mai mult decât atât, eurodeputata a transmis că prioritățile comune precum protejarea oamenilor, a teritoriilor și viitorului trebui să primeze în fața acordului. „Aceasta nu este politică comercială (Mercosur – n. red). Aceasta este naivitate politică. Franța și România au lucrat întotdeauna umăr la umăr aici, în Parlamentul European. Împărtășim același angajament față de fermieri, față de industrie, față de suveranitate. Destinele noastre sunt strâns legate. Prietenia noastră profundă este reală și istorică. Iar vocea noastră este mai puternică atunci când acționăm împreună. În privința Mercosur, alegerea este simplă. Fie acceptăm sacrificarea fermierilor noștri și a suveranității, fie stăm împreună și spunem nu. Împreună cu partenerii noștri români, alegem să rămânem uniți pentru o Europă care își protejează oamenii, teritoriile și viitorul. Am reușit întotdeauna să lucrăm împreună și sunt sigur că vom continua să o facem și că vom reuși împreună”, a spus eurodeputata Cecile Imart.   Franța și România au votat diferit pentru acord Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Acordul a fost întâmpinat cu critici atât în interiorul Uniunii Europene, cât și din partea unor parteneri externi. Franța, Austria, Iralnda și Ungaria se numără printre țările care s-au opus acordului, în timp ce România s-a pozițioat favorabil. Susținătorii tratatului cred că acesta va stimula exporturile europene de mașini, vinuri sau brânzeturi și va consolida relațiile comerciale externe. Pe de altă partă există nemulțumiri care au pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent. Deși au apărut voci franceze împotriva poziției României, Ambasada Franței în România a transmis un mesaj în care dezminte informațiile. „Ambasada Franței în România dezminte categoric informațiile apărute recent în spațiul public potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE-Mercosur sau că ar exista vreo legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României”, a transmis Ambasada Franței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliștii avertizează asupra riscurilor grave ale acordului Mercosur: „O amenințare directă la adresa siguranței alimentare” Ursula von der Leyen a semnat acordul UE-Mercosur, care a înfuriat toți fermierii. Șefa CE l-a atacat pe Trump: „UE alege comerțul, nu tarifele”