Etichetă: Z

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, s-a întâlnit cu șeful militar al NATO. Ce au discutat cei doi oficiali

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au avut o întrevedere cu generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandantul Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa (USEUCOM), în contextul vizitei sale pe care o efectuează în România. Evenimentul s-a desfășurat la sediul MApN. Întâlnirea a evidențiat angajamentul ferm al României și al NATO pentru consolidarea securității regionale și pentru întărirea apărării pe Flancul Estic aliat. În cadrul dialogului, oficialii au subliniat necesitatea adaptării posturii de descurajare și apărare în contextul provocărilor şi ameninţărilor majore la adresa Alianţei. Totodată, au fost analizate priorităţile pentru Summitul NATO de la Ankara, care va avea loc în luna iulie a acestui an, și a fost subliniată importanţa strategică a Mării Negre pentru asigurarea stabilităţii şi securității spațiului euro-atlantic. De asemenea, a fost punctată importanța implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, privind creșterea investițiilor în apărare, România fiind un contributor important atât la consolidarea posturii aliate pe flancul estic, cât și la acordarea sprijinului pentru Ucraina. În context, generalul Grynkewich a mulțumit țării noastre pentru contribuția la mecanismul PURL pentru sprijinirea apărării Ucrainei. Ministrul apărării naționale a subliniat faptul că „România este pe deplin angajată în avansarea demersurilor comune destinate asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre, în context aliat, și susține consecvent o abordare coerentă a tuturor măsurilor adoptate pe Flancul Estic al NATO”. Șeful Statului Major al Apărării a salutat prezența în România a generalului Alexus G. Grynkewich și a apreciat că vizita acestuia în țara noastră reflectă importanța pe care NATO o acordă regiunii și consolidării posturii de descurajare și apărare în sud-estul teritoriului aliat. Un alt subiect al discuției de astăzi, de la sediul MApN, a fost războiul hibrid, amenințările și impactul pe care îl are asupra securității internaționale, precum și modalitățile pentru contracararea acestuia. „Astăzi, la Ministerul Apărării Naționale, l-am primit într-o întâlnire oficială pe generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, general în armata SUA. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și partenerul strategic american, într-un context de securitate regională tot mai complex. Am abordat subiecte esențiale precum întărirea Flancului Estic al Alianței, creșterea capacităților de descurajare și apărare, precum și adaptarea la noile tipuri de amenințări hibride, în special cele din zona războiului electronic și cibernetic. România rămâne un pilon de stabilitate la granița estică a NATO, iar dialogul constant cu liderii militari ai Alianței este esențial pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și a întregii regiuni. Investițiile în capabilități moderne, interoperabilitatea și pregătirea comună sunt cheia unui răspuns eficient la provocările actuale și viitoare. Securitatea nu este doar o obligație, ci o responsabilitate comună, construită prin parteneriate solide și decizii strategice asumate”, este mesajul transmis de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, pe rețelele de socializare. Autorul mai recomandă: „Grynch” a fost primit de Nicuşor Dan, la Cotroceni: „NATO Eastern Sentry va întări apărarea Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic” Statul român a cumpărat o corvetă HISAR de 223 milioane de euro. Contractul a fost semnat la Ministerul Apărării Naţionale Opt țări NATO îl înfruntă pe Donald Trump și emit o declarație în sprijinul Groenlandei. Ce îi transmit președintelui SUA

În timp ce premierul Bolojan lasă orașele să înghețe, primarul Bolojan era campionul ajutoarelor pentru termoficarea Oradei: 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, dublu față de celelalte municipii

Premierul Ilie Bolojan dă semne că ar vrea să reducă inclusiv ajutoarele pentru serviciile de termoficare. Paradoxal, un document consultat în exclusivitate de Gândul arată că actualul premier a fost „campionul” ajutoarelor primite din Fondul de Rezervă cât a fost primar la Oradea. Documentul arată situația alocărilor de sume de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea serviciului public de termoficare, în perioada 2005 -2025, și relevă faptul că Oradea a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor pentru plata facturilor restante. Pe de altă parte, alte orașe, de nivelul Oradei, au primit în aceeași perioadă, chiar și jumătate din suma de care a beneficiat capitala Bihorului. Ilie Bolojan a fost ales primar al Oradei în 2008, anul în care orașul bihorean a primit un ajutor de 16,9 milioane de lei, potrivit documentelor consultate în exclusivitate de Gândul. Apoi, în anul următor, Oradea a primit de la Guvern un ajutor de peste 15 milioane de lei, urmând ca în 2010 să beneficieze de o sumă aproape dublă, de fix 30 de milioane de lei. De asemenea, între 2011 și 2013, Guvernul României a alocat din Fondul de Rezervă peste 40 de milioane de lei pentru susținerea serviciului de termoficare din orașul de la granița de vest a României. De menționat faptul că între 2008 și 2012, premierul României a fost actualul liberal Emil Boc. Ulterior, din 2016 și până în prezent, Oradea a beneficiat de un ajutor total de peste 90 de milioane de lei. Bolojan, câștigător indiferent de guvernare În total, între anii 2005 și 2025, Capitala Bihorului a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor de la stat pentru plata facturilor în vederea funcționării sistemului de termoficare. Practic, actualul premier, atât în calitate de primar al Oradei, cât și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a beneficiat de ajutoare de la stat indiferent de ce partid a fost la guvernare. Prin comparație cu alte orașe, în funcție de nivelul de locuitori, Oradea este în topul municipiilor care au beneficiat de cei mai mulți bani pe mandatul lui Ilie Bolojan. Craiova a primit mai puțin de jumătate față de Oradea, deși are cu aproape 50.000 de locuitori mai mult Iată ce ajutoare au primit orașe asemănătoare: Ploiești: 99 de milioane de lei; Galați: 169 de milioane de lei; Pitești: 89 de milioane de lei; Craiova: aproape 80 de milioane de lei. Între timp, Ilie Bolojan este acuzat că nu vrea să aloce bani pentru modernizarea Centralei de la Craiova, care este în paragină. Premierul ar refuza să aloce bani la Craiova, unde a cedat sistemul „Această centrală aparţine Guvernului României, şi nu Primăriei Craiova. În această centrală nu poate să investească decât Guvernul României. În urmă cu câteva luni, ministrul Energiei a solicitat, prin memorandum, Guvernului României suma de 350 de milioane de lei pentru a face reparaţii la grupurile energetice. Domnul Ilie Bolojan a considerat că nu este importantă această societate, a considerat că este o gaură neagră în care nu mai trebuie să investească, deşi această societate introduce în bandă 100 de Megawaţi în fiecare an, această societate asigură încălzirea oraşului Craiova. Această societate asigură de asemenea energia necesară pentru producătorul Ford, care este al doilea producător din România şi al doilea plătitor de taxe din România”, a declarat, în weekend, Olguţa Vasilescu. Lia Olguța Vasilescu a cerut, prin intermediul ministerului Energiei, o nouă sumă de 50 de milioane lei, pentru montarea a trei cazane: „Acestea ar urma să asigure încălzirea Craiovei şi de asemenea producţia pentru Ford pentru o perioadă de cel puţin trei ani de acum înainte fără niciun fel de avarii. Sperăm să plătească aceşti bani domnul Ilie Bolojan, pentru că Primăria Craiova nu poate să investească într-o societate care-i aparţine”. AUTORUL RECOMANDĂ: Oamenii din Craiova, lăsaţi fără căldură de 48 de ore, îi strigă premierului: „Bolojane, dă-ne banii! Venim peste tine, la Bucureşti” Ciprian Ciucu spune că se concentrează pe salvarea sistemului de termoficare: „Voi cere conducerii ELCEN și Termoenergetica să vină cu explicații clare, dacă soluții nu au”

Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii

18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026,  a propus  „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an.  Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff.  Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic,  președintele ucrainean Volodimir Zelenski  și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech;  Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025,  capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei.  Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE

În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români.

Deși România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Anul trecut, dobânda-cheie a rămas neschimbată în condițiile în care inflația a fost aproape de 10%, în urma transferării integrale a majorării TVA în prețuri.  Inflația din România rămâne aproape de 10% iar dobânzile nu pot fi reduse spre nemulțumirea românilor care resimt din ce în ce mai mult presiunile. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului trecut, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%.  Inflația a urcat mai ales în a doua parte a anului trecut din cauza creșterii prețurilor la facturile de energie și a majorărilor de TVA și accize. Economiștii se așteapă acum ca BNR să taie dobânzile abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consumul continuă să scadă și în 2026 Cum inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, consumul populației continuă să scadă, ca efect direct al costului mare al creditelor și al puterii de cumpărare reduse. Datele publicate de Banca Națională arată că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a scăzut cu 0,2% deși crescuse cu 1,1% în trimestrul precedent. De asemenea, scumpirile puternice ale energiei și serviciilor din 2025 au influențat comportamentul de consum al românilor care cheltuiesc mai prudent. De exemplu, consumul României a scăzut în 2025, față de acceași perioadă din 2024 cu 4,8%, conform datelor Institutul Național de Statistică. „Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro

Azi începe al 56-lea Forum de la Davos, la care România nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista cu personalităţi care umblă teleleu prin lume, în frunte cu Trump

De mai bine de cinci decenii, Forumul de la Davos, din Elveţia, reuneşte lideri din mediul de afaceri, guverne, societate civilă, organizații internaționale, mediul academic și generația următoare pentru a înțelege provocările globale și pentru a face lumea să avanseze împreună. Cu toate acestea, preşedintele României, Nicuşor Dan, spune că prezenţa sa la cel mai mare forum economic din lume ar însemna că „umblă teleleu prin lume” şi că are treburi mult mai importante în ţară. Un răspuns asemănător a dat şi atunci când a trebuit să meargă la Adunarea Generală a ONU, 23-29 septembrie 2025. Gândul prezintă lista liderilor mondiali care participă la Davos, în frunte cu Donald Trump, Volodimir Zelenski, cancelarul Germaniei Merz sau Ursula von der Leyen. România a fost reprezentată şi atunci, ca şi acum, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. De data aceasta, i s-au mai alăturat şi miniştri şi un consilier prezidenţial:  ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete. Cine sunt liderii lumii care „umblă teleleu prin lume” Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu preşedintele SUA, Donald Trump. Lista cuprinde aproape 3.000 de lideri politici și de business care au confirmat prezenţa, dintre care peste 400 dintre ei sunt lideri politici de top: Donald Trump, preşedintele SUA Mark Carney, premierul Canadei; Friedrich Merz, cancelarul federal al Germanei; Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene; He Lifeng, vicepremierul Republicii Populare Chineză; Javier Milei, preşedintele Argentinei; Prabowo Subianto, preşedintele Indoneziei; Guy Parmelin, preşedintele Confederaţiei Elveţiene 2026; Ilham Aliyev, preşedintele Republicii  Azerbaidjan; Bart De Wever, premierul Belgiei; Gustavo Petro, preşedintele  Columbiei; Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, preşedintele Republicii Democrate Congo; Daniel Noboa Azín, preşedintele Ecuadorului; Alexander Stubb, preşedintele Finlandei; Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Micheál Martin, Taoiseach, premierul Irlandei; Aziz Akhannouch, premierul Regatului Morocco; Daniel Francisco Chapo, preşedintele Mozambicului; Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos; Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul Pakistanului; Mohammed Mustafa, premierul Palestinei; Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei; Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, premier şi ministrul Afacerilor Externe Qatar; Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei; Tharman Shanmugaratnam, preşedintele statului Singapore; Isaac Herzog, preşedintele statului Israel; Ahmad Al Sharaa, preşedintele Siriei; Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez nu va participa la Forumul de la Davos din cauza accidentului produs la Adamuz (Cordoba). Acesta și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial, cât şi întregul program de luni pentru a vedea direct situația, în urma deraierii a două trenuri de mare viteză, duminică seară. Care sunt mizele de anul acesta, la Davos Forumul Economic Mondial va reuni aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări. Se așteaptă la participarea a 400 de lideri politici de top – inclusiv peste 60 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și aproape 100 de „unicorni” și pionieri ai tehnologiei. De la escaladarea riscului geopolitic și a incertitudinii economice până la valorificarea inovației, discuțiile se vor concentra pe căi practice, orientate spre soluții, care susțin reziliența, competitivitatea și creșterea incluzivă, inclusiv implementarea responsabilă a tehnologiilor transformatoare, cum ar fi inteligența artificială generativă, conform informațiilor furnizate de Forum. Pe măsură ce industriile evoluează și tehnologiile remodelează munca, Davos va evidenția modul în care guvernele și întreprinderile pot investi mai bine în oameni, construind forță de muncă rezistentă, sprijinind tranzițiile competențelor și asigurând bunăstarea într-o eră a schimbărilor profunde, se mai arată în prezentarea evenimentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum explică oamenii lui Nicușor Dan lipsa lui de la Davos. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca: mesajul domniei sale către români este “nu umblu teleleu prin lume” Cine merge la Forumul Economic Mondial de la Davos în lipsa lui Nicușor Dan. MAE anunță delegația României

Donald Trump zguduie piețele globale. Aurul a atins un nou maxim istoric, iar bursele au scăzut dramatic pe fondul tensiunilor cu Europa

Aurul a ajuns luni la un nou maxim istoric, în timp ce piețele bursiere au intrat în scădere, pe fondul temerilor legate de o posibilă escaladare a conflictului economic dintre Statele Unite și Europa. Declarațiile și amenințările recente ale lui Donald Trump, legate de Groenlanda, au amplificat tensiunile transatlantice și au crescut îngrijorarea investitorilor.  Sursa foto: Envato Situația s-a tensionat în weekend, după ce președintele american a anunțat că ia în calcul impunerea unor tarife vamale pentru mai multe state europene, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit. Măsura ar urma să intre în vigoare de luna următoare, în cazul în care aceste țări nu sprijină ambițiile sale de a obține controlul asupra Groenlandei. Declarațiile au readus în prim-plan riscul unui nou război comercial între SUA și UE. Ca reacție, liderii europeni analizează variante de răspuns dur. Printre opțiuni se află impunerea unor tarife în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro pentru produse americane sau limitarea accesului companiilor din SUA pe piața Uniunii Europene. În acest context tensionat, investitorii s-au orientat spre active considerate sigure. Prețul aurului a crescut cu până la 2,1% și a ajuns la 4.690 de dolari pe uncie, iar argintul a urcat cu 4,4%. În același timp, bursele europene au deschis pe roșu, iar indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,5%. Sursa foto: Envato Și piețele americane au resimțit presiunea. Contractele futures care urmăresc indicii S&P 500 și Nasdaq 100 au înregistrat scăderi de 0,9%, respectiv 1,2%. Bursele din SUA au rămas închise luni, din cauza zilei de Martin Luther King Jr. Analiștii spun că situația arată o schimbare clară de ton în discursul lui Trump. „Impunerea tarifelor marchează o escaladare a retoricii lui Trump privind Groenlanda şi arată că este hotărât să ducă lucrurile mai departe pentru a o obţine”, a declarat Mohit Kumar de la Jefferies. În ultimele săptămâni, Trump a vorbit tot mai agresiv despre Groenlanda, pe care o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite, în contextul interesului crescut manifestat de Rusia și China în regiunea arctică. AUTORUL RECOMANDĂ: Cum ar putea evita SUA și NATO o catastrofă în Groenlanda. Militarii danezi și contingentele europene modeste nu ar rezista unui atac american. „Trei direcții de acțiune sunt în desfășurare” Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”

Imagini incredibile din Rusia: 50 de alergători au participat la un ultramaraton la -41 de grade, în cel mai rece oraș de pe Pământ

Un ultramaraton desfășurat la temperaturi extreme a atras atenția la nivel mondial, după ce CNN a publicat imagini spectaculoase din Oimiakon, Rusia, una dintre cele mai reci zone de pe planetă. Cunoscut drept „Polul Frigului”, orășelul a fost din nou gazda uneia dintre cele mai dure competiții de anduranță.  Cincizeci de alergători au luat startul în zorii zilei, din orașul Tomtor, pe traseul care leagă localitatea de Oimiakon. La minus 41 de grade Celsius, participanții s-au confruntat cu frig extrem, respirație îngreunată și corpuri acoperite de gheață. În ciuda condițiilor severe, câștigătorul competiției a reușit să termine cursa de 50 de kilometri în doar 3 ore și 28 de minute. Oimiakon este un orășel izolat din Siberia și este considerat pe scară largă cel mai rece loc locuit permanent de pe Pământ, unde temperaturile pot scădea extrem de jos, la peste -60°C. AUTORUL RECOMANDĂ: Alertă de ger extrem la Moscova: temperaturile scad la -36°C și doboară recorduri istorice Imagini apocaliptice în Rusia. Ninsori istorice au îngropat blocuri, au paralizat orașe, mașini și drumuri. Oamenii sapă prin zăpadă ca să se poată deplasa. Stare de urgență în Kamceatka, sunt și morți

Cine este românul Cristian Cenușe, deținut politic în Venezuela și eliberat după mai bine de un an de detenție

Duminica aceasta, organizaţia neguvernamentală Foro Penal, dedicată apărării deţinuţilor politici din Venezuela, a anunţat că un cetăţean român a fost eliberat din închisoarea Rodeo I din statul Miranda, în nord, lângă capitala Caracas, relatează EFE, preluată de Agerpres. Organizația a transmis, prin intermediul platformei X, că bărbatul se numește Cristian Cenuşe și a fost reţinut arbitrar pe data de 27 septembrie 2024, în timp ce călătorea cu autobuzul din San Cristobal, statul Tachira (vest), către Caracas, pentru „o excursie turistică pentru a cunoaşte America de Sud”. Cine e Cristian, turistul român care a stat peste un an în închisoare în Venezuela „Confirmăm că a fost excarcerat cetățeanul român CRISTIAN CENUSE, arestat în mod arbitrar la data de 27.09.2024, când se deplasa cu autobuzele din San Cristóbal, statul Táchira, către Caracas, întrucât se afla într-o călătorie turistică pentru a cunoaște America de Sud. După aceea, timp de 10 luni a fost dat dispărut, iar ulterior Cristian a reușit să comunice cu soția sa, informând-o că se afla în detenție în Venezuela”, se arată în comunicat. Sâmbătă şi duminică, ONG-ul a anunţat eliberarea a şase deţinuţi politici străini: românul Cristian Cenuşe, doi ucraineni, un ceh, un bărbat cu dublă cetăţenie, iraniană şi irlandeză, dar şi o unguroaică. Arestați pe 7 ianuarie 2025, cei doi ucraineni sunt Sergii Rudavskîi şi Mihailo Kostiv, reţinuți tot la aceeaşi dată în statul Anzoategui (estul Venezuelei) „când iahtul pe care se afla s-a oprit pentru a realimenta”, potrivit Foro Penal. De altfel, reţinut pe 5 septembrie 2024, cetăţeanul ceh a fost identificat drept Jan Darmovzal, iar cetăţeanul iraniano-irlandez se numeşte Alireza Akbari, arestat pe 22 iunie 2025. Cetăţeana ungară este Zsuzsanna Bossanyi, reţinută pe 18 iunie 2025, ca parte a echipajului unei nave de explorare interceptate. Vicepreşedintele Foro Penal, Gonzalo Himiob, a transmis că până sâmbătă, la ora locală 17:00 (21:00 GMT), au fost contabilizate 139 de eliberări în Venezuela. Pe data de 8 ianuarie, preşedintele Adunării Naţionale, Jorge Rodriguez, a anunţat eliberarea unui „număr semnificativ” de persoane, ceea ce a stârnit aşteptări în rândul rudelor deţinuţilor politici, care au campat de atunci în faţa diferitelor închisori în aşteptarea eliberărilor. Recent, organizaţia pentru drepturile omului Provea a transmis că „întârzierile nejustificate şi abuzurile autoritare continuă”, lucru care împiedică eliberările anunţate să aibă loc. AUTORUL RECOMANDĂ

Cutremur în Silicon Valley: taxa pe miliardari a Californiei ar putea schimba definitiv harta bogăției în America

California se află în fața uneia dintre cele mai sensibile dezbateri din ultimii ani: dacă cei mai bogați locuitori ai statului ar trebui să plătească o taxă specială doar pentru că sunt extrem de bogați. Sursa foto: Envato Propunerea este simplă pe hârtie, dar explozivă în realitate. O taxă unică de 5% pe averile de peste un miliard de dolari. Nu pe venituri, nu pe profit, ci direct pe valoarea totală a averii. Dacă ar fi adoptată, statul ar putea strânge aproximativ 100 de miliarde de dolari de la cei circa 200 de miliardari care locuiesc în California. Din momentul în care ideea a apărut, Sillicon Valley a intrat în alertă. Primele semne: birouri mutate și reședințe schimbate Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită la care ar urma să se aplice taxa, mai mulți miliardari din tehnologie au anunțat discret că își deschid birouri în alte state sau că își mută reședința. Miami, Austin și Texas au devenit noile destinații preferate. Oficial, mutările sunt prezentate drept decizii de business. Neoficial, mesajul este clar: dacă taxa trece, unii dintre cei mai bogați oameni ai Californiei sunt pregătiți să plece. O taxă pe avere, nu pe venit Spre deosebire de impozitele clasice, această taxă nu vizează salariile sau câștigurile anuale. Ea se aplică direct asupra averii totale. Criticii spun că este o formă de „confiscare mascată”, care îi obligă pe oameni să vândă active pentru a plăti statului. Susținătorii răspund că exact aici este problema: miliardarii sunt bogați mai ales pe hârtie, iar statul nu reușește să taxeze această bogăție reală. Sursa foto: Envato Disputa nu este doar între miliardari și restul populației. Ea a divizat inclusiv Partidul Democrat. Unii lideri progresiști spun că taxa este necesară pentru a reduce inegalitatea și pentru a finanța servicii publice esențiale, în special sistemul de sănătate. Argumentul lor este direct: fără bani suplimentari, spitalele se vor închide, iar accesul la îngrijire medicală va deveni tot mai dificil. De cealaltă parte, guvernatorul Californiei avertizează că statul nu își permite să alunge investitorii și antreprenorii care susțin economia locală. El invocă exemple recente de companii mari care au părăsit deja California din cauza costurilor și reglementărilor. Miliardarii care spun „da” taxei Interesant este că nu toți cei vizați se opun. Unii lideri din tehnologie spun deschis că ar accepta fără probleme o astfel de taxă. Argumentul lor este simplu: au ales să trăiască și să construiască afaceri în California, iar regulile statului trebuie respectate. Pentru ei, plata unei taxe uriașe nu schimbă fundamental modul de viață. Sursa foto: Envato Pentru ca taxa să devină realitate, este nevoie de un drum lung: strângerea semnăturilor, includerea pe buletinul de vot și aprobarea de către alegători. Abia apoi ar urma primele plăți, cel mai devreme în 2027. Până atunci, dezbaterea rămâne deschisă. Este această taxă o soluție corectă sau un risc major? Este un act de echitate sau un semnal că succesul este pedepsit? Un lucru este cert: indiferent de rezultat, discuția despre cum și cât trebuie taxați cei foarte bogați abia începe, iar California a devenit primul mare câmp de luptă. AUTORUL RECOMANDĂ: Fără voce, dar cu buzunarele pline: cum au „lucrat” sancțiunile occidentale pentru Putin și i-au ținut pe oligarhii ruși de partea acestuia Cea mai bogată familie din lume are o avere de peste 500 de miliarde de dolari. Top 10, împărțit între dinastii vechi și imperii recent construite

Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul

Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană.  2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi  Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România  Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația