Etichetă: Z

Infrastructura României, cursă contracronometru în 2026: Avem miliarde din PNRR, dar n-are cine să toare asfaltul

Pentru 2026, analizele internaționale și rapoartele marilor bănci și ale asociațiilor de profil arată că România traversează o perioadă record de expansiune a rețelei de transport, alimentată masiv de termenele-limită ale PNRR. Pe șantierele din România, asfaltul se toarnă în ritm record, dar rămâne presiunea timpului și criza forței de muncă care ar putea să transforme planurile ambițioase ale țării noastre în pierderi. Și nu se rezumă doar la autostrăzi. Modernizarea rețelei feroviare râmâne una dintre cele mai sensibile curse contracronometru, chiar dacă statul încearcă să țină pasul cu termenele limită impuse de Comisia Europeană.  2026 ar putea fi un „an record” pentru autostrăzi  Presa internațională și analiștii locali spun că 2026 ar putea fi cel mai bun an din istoria infrastructurii rutiere a României. După recordul absolut din 2024, cu aproape 195 km inaugurați și 146 de km în 2025, Asociația Pro Infrastructură crede că 2026 ar putea fi un „an record”, în care ar urma să fie inaugurați, într-un scenariu realist, încă 244 de kilometri de autostrada și drum expres. Scenariul ar putea fi mai optimist de atât dacă se adăuga la calcul încă 28,5 km pe A3 și 11 km pe A8. Astfel, totalul de kilometri inaugurați în noul an ar ajunge la un total de 284 de km. România are în acest moment în circulație 1.442 de kilometri de autostradă, un total care a depășit deja țări precum Cehina, Danemraca și Croația și, conform prognozei API, până în decembrie 2026, cu tot cu întârzieri și finalizări timpurii, România ar putea atinge borna istorică de 1.660 de kilometri de drumuri de mare vitează. Dincolo de cifre, Asociația subliniază că rețeaua rutieră din afara Arcului Carpatic începe să se lege coerent, cu rute lungi și continue între marile orașe și cu inelul complet al Capitalei funcțional. Astfel, lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii 5 ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează țările mari din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea concura directu marile orașe europene. „Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1416,3 kilometri aflați în exploatare la care adăugăm 840,7 contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 aflați în licitație de lucrări. După recordul absolut din mega-electoralul an 2024, aproape 195 kilometri deschiși, și 146 km în 2025, în acest an sunt șanse foarte mari să batem iar recordul: 244 de km de autostradă și drum expres care vor fi dați în trafic, realist-optimist, în sine o premieră în previziunile noastre. În scenariul ultra-optimist, mai adăugăm încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), deci un total posibil de aproximativ 284 km”, a transmis asociația. Autostrada Moldovei (A7), reprezintă un pilon estențial în infrastructura rutieră și de conectare a Regiunii Moldovei cu restul României și cu Europa. În 2020 au fost dați în folosință 16,3 km, adică jumătate din Centura Buzăului și ulterior au început inaugurările din sud, din punctul în care A7 se conectează cu A3, în nodul rutier de la Dumbrava, în apropierea Ploieștiului. De acolo, în 2024 și 2025, au fost deschise succesiv tronsoane de autostradă pe ruta Mizil – Pietroasele – Buzău – Focșani – Adjud. În acest moment, circulația este deschisă pe aproximativ 196 km din totalul de 453 km ai Autostrăzii A7, adică 43,6% din lungimea totală. Se așteaptă ca UMB să deschidă 124 de kilometri noi de autostradă până la sfârșitul lunii august 2026, atunci când expiră termenul limită pentru accesarea fondurilor PNRR nerambursabile. De asemenea, se preconizează ca în acest an să aibă loc deschiderea Secțiunii 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) din Autostdada A1 Sibiu-Pitești, care include tunelul Momaia, primul tunel rutier forat din România. Modernizarea feroviară rămâne un subiect sensibil pentru România  Modernizarea feroviară a României e una dintre cele mai sensibile curse contracronometru pe care ni le-am asumat prin PNRR. Rapoartele Comisiei Europene avertizează că marile proiecte de infrastructură feroviară trebuie finalizate cel târziu în 2026 pentru a evita pierderea fondurilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte din acest sector este modernizarea și electrificarea magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162 km). Proiectul finanțat cu aproximativ 1,2 mld. euro vizează modernizarea căii ferate și integrarea rutei în Spațiul Feroviar European Unic, până în martie 2026. Deși finanțarea există, implementarea rămâne marea problemă a României, în special din cauza întârzierilor administrative și a deficitului de forță de muncă specializată. Chiar dacă contractul de finanțare a fost semnat în august 2022 iar pentru majoritatea loturilor au fost încheiate contractele de proiectare și execuție, blocajele generate de contestații și ritmul greoi al lucrărilor pun acum presiune pe termenul-limită. Execuția a început abia în 2024, iar lipsa personalului calficat ridică noi semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a reuși să livreze un proiect esențial pentru infrastructura țării. Care este impactul economic și strategic al infrastructurii românești Într-un context de consolidare fiscală și consum privat slab, investițiile publice în infrastructură rămân pilonul care susține o creștere economică modestă în 2026, cuprinsă între 1,1% și 1,4%. Analizele realizate de ING Think și Colliers arată că investițiile publice, mai ales cele finanțate din fonduri europene, vor susține destul de modest PIB-ul României. Asta se întâmplă într-un moment în care alte sectoare își pierd din tracțiune. După recesiunea din 2024, sectorul construcțiilor s-a mai stabilizat în 2025, iar ingineria civilă, alimentată de autostrăzi, căi ferate și proiecte energetice, a devenit pilonul dominant. Avem bani din PNRR, dar nu avem suficientă forță de muncă ca să finalizăm proiectele Forţa de muncă rămâne o provocare semnificativă pentru antreprenorii din industria construcţiilor, cu impact direct asupra modului în care proiectele sunt gestionate şi desfăşurate. Guvernul a aprobat pentru acest an ca 90.000 de lucrători străini să fie nou-admiși pe piața forței de muncă din România. Măsura a venit ca răspuns pentru angajatorii care s-au plâns în mod repetat de locurile de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, în special în domeniul construcțiilor. Mai mult, patronatele din domeniu au atras că situația

Oamenii de știință suedezi: primii oameni vânau cu otravă acum 60.000 de ani

Homo sapiens din sudul Africii folosea săgeți otrăvite încă de acum 60.000 de ani, potrivit oamenilor de știință suedezi care au descoperit astfel de arme în ceea ce este acum Africa de Sud. Aceștia raportează cea mai veche descoperire de acest fel într-un articol publicat în revista Science Advances. Invenția arcului le-a oferit oamenilor capacitatea de a ucide de la distanță, fără a fi în pericol din cauza prăzii. Acest lucru s-a întâmplat acum aproximativ 60.000 de ani. Conform unui nou studiu, aceștia au îmbunătățit acest truc la scurt timp după aceea, când au învățat să folosească săgeți otrăvite. Oamenii de știință au identificat urme de otravă din planta de amaryllis sud-africană Boophone disticha (nu are denumire cehă) pe vârfuri de săgeată vechi de șaizeci de mii de ani. Aceasta este probabil, de departe, cea mai veche dovadă a utilizării săgeților cu vârfuri umplute cu otravă. Interesant este că aceleași substanțe sunt folosite și astăzi ca otravă pentru săgețile otrăvite în Africa. Dar au și o altă utilizare: în medicina naturală ca analgezic. „Din câte știm, oferim prima dovadă directă a utilizării acestei otrăvi vegetale pe vârfurile armelor de vânătoare”, au declarat cercetătorii, conduși de Sven Isaksson de la Universitatea din Stockholm. Potrivit acestuia, descoperirea arată cât de diverse erau strategiile vânătorilor și culegătorilor preistorici și cât de inteligenți și adaptabili erau acești oameni. Ce a determinat schimbările? Homo sapiens , sau oamenii moderni, a părăsit Africa acum aproximativ 60.000 de ani . Conform cunoștințelor actuale, aceștia au ajuns în Europa Centrală acum aproximativ 50.000 de ani. Oamenii de știință au afirmat că cea mai veche dovadă directă a utilizării săgeților otrăvite are doar 4.000 de ani și provine dintr-un mormânt egiptean antic. Vârfurile mici de săgeată, realizate din cuarț, recent descoperite provin din adăpostul stâncos Umhlatuzana din provincia KwaZulu-Natal din estul Africii de Sud. Vârsta stratului de sol în care au fost găsite lamele a fost datată de oamenii de știință la aproximativ 60.000 de ani. Echipa a găsit urme de toxine pe cinci dintre cele zece vârfuri de săgeată găsite. Potrivit cercetătorilor, rănile provocate de săgeți nu au ucis neapărat animalele mai mari. Toxina le-a slăbit, facilitând vânarea prăzii pe care vânătorii altfel ar fi ezitat să o urmărească. O astfel de strategie necesita o înțelegere aprofundată a comportamentului animalelor, precum și o bună cunoaștere a plantelor locale, explică experții. „Deoarece toxinele acționează chimic, vânătorii trebuie să fi folosit planificarea anticipată, abstractizarea și raționamentul cauzal”, au scris cercetătorii. Aceștia susțin că oamenii vremii trebuie să fi avut cunoștințele necesare pentru a identifica, extrage și utiliza eficient extractele toxice din plante. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Studiu: Primii oameni care au ajuns în Europa ar fi trăit în urmă cu aproximativ 2 MILIOANE de ani pe teritoriul actual al României

Cristian Tudor Popescu avansează public un scenariu extrem:

Jurnalistul Cristian Popescu prezintă un nou scenariu, după ce liderii europeni s-au luat la trântă cu președintele SUA pe tema Groenlandei – în timp ce Donald Trump trimite invitații oficiale șefilor de stat pentru alăturarea în Consiliul pentru Pace. O astfel de invitație a primit și România. CTP: „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară „Profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice” între SUA și UE, și înțelege cu siguranță că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, scrie Popescu. România a primit sâmbătă invitația de la Donald Trump de a face parte din Consiliul pentru Pace iar astăzi ambasadorii UE decid la Bruxelles cum să-i răspundă președintelui SUA în declanșatul război al tarifelor pe tema Groenlanda. Președintele american a decis ieri că pentru 8 state UE va impune în perioada următoare tarife de 10 și 25% în urma opoziției acestora privind anexarea teritoriului Groenlandei de către SUA. Nicușor Dan a postat astăzi pe rețelele de socializare doar că este „îngrijorat profund” de escaladarea tensiunilor între SUA și Europa, fără să articuleze nicio direcție – nici pentru țară, nici pentru diplomație. „Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare” , a mai spus președintele Dan. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Nicușor Dan confirmă că România a fost invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul pentru Pace. Dezvăluire Bloomberg: Trump cere 1 miliard de dolari țărilor care vor să fie membre permanente ale Consiliului pentru Pace, o „alternativă” la ONU SUA și Europa se ceartă, Nicușor Dan este îngrijorat. Fără nicio direcție diplomatică, România, prin președintele ei face postări alarmiste pe rețele de socializare

Scandal total și război economic pe față între Europa și Donald Trump, pe Groenlanda.

Liderii UE au convocat pentru astăzi o întâlnire de urgență a ambasadorilor, după anunțul lui Trump prin care susține că va impune tarife de 10 și 25% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei. În paralel, europenii amenință America cu ruperea acordului comercial. Tensiunile între cele două blocuri de putere – escaladează. Actualizări UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni UPDATE. Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a vorbit la telefon cu Donald Trump UPDATE. Uniunea Europeană ia în considerare impunerea de tarife în valoare de 93 de miliarde de euro Statelor Unite sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața blocului comunitar UPDATE. Dimitri Medvedev îi ia apărarea lui Donald Turmp în pretențiiel sale asupra Groenlandei Fostul vicepreședinte al lui Trump, Mike Pence: Actuala abordare asupra Groenlandei este o amenințare pentru NATO. UPDATE. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent: Liderii europeni vor ajunge să înțeleagă că au nevoie de umbrela de securitate a SUA UPDATE. 30% dintre alegătorii republicani ar aproba utilizarea forței militare de către Statele Unite pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, potrivit CBS News UPDATE. Premierul spaniol Pedro Sánchez: Groenlanda nu este un capriciu imobiliar. UPDATE. Secretarul General NATO a discutat cu Donald Trump despre Groenlanda UPDATE. Suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei nu poate fi încălcată, anunță premierul irlandez UPDATE. Piețele globale se confruntă cu o nouă perioadă de volatilitate UPDATE. Nicușor Dan se declară „profund îngrijorat” UPDATE. Norvegia susține că războiul comercial nu este benefic pentru nimeni și îndeamnă la prudență UPDATE. Tarifele vamale pentru Groenlanda „nu sunt de folos nimănui”, spune premierul Finlandei UPDATE. Franța îndeamnă UE la represalii ca răspuns la amenințarea lui Donald Trump privind Groenlanda, scrie Financial Times UPDATE. Giorgia Meloni: „Există riscul ca opoziție europeană să fie interpretată ca fiind antiamericană” UPDATE. Germania anunță că nu se lasă șantajată de Donald Trump UPDATE. Giorgia Meloni, premierul Italiei: „I-am spus lui Trump că este o greșeală” UPDATE. Premierul britanic: „Decizia lui Trump este complet greșită”” UPDATE. Ministrul francez al Agriculturii: SUA vor avea de suferit UPDATE. Olanda îl acuză pe Trump de „șantaj” UPDATE. Ministrul danez de externe va vizita aliații NATO din cauza Groenlandei 00:10 UPDATE. Danezii îl trollează pe Trump: vor să cumpere California Un trolling genial: mai mult de 280.000 de danezi au semnat o petiție pentru a cumpăra California de la SUA Autorii petiției promit să aducă hygge-ul danez (un concept de confort) la Hollywood, să construiască piste de biciclete în Beverly Hills și să vândă smørrebrød (sandwich-uri daneze) peste tot. Petiția este ironică și există de aproximativ un an, dar tocmai acum, din motive evidente, a câștigat popularitate rapid și semnături multe. 00:01 UPDATE. Șeful diplomației daneze este supărat pe tarifele impuse de Donald Trump Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen: „Ideea că poți alege anumite țări și le poți impune tarife nu este posibilă în lumea în care trăim. Suntem în UE și, prin urmare, UE este cea care trebuie să răspundă. Președintele american este neconvențional, dar America este mai mult decât președintele său. Există controale și echilibru în societatea americană”. 23:56 UPDATE. Premierul Norvegiei spune că 80% din resursele NATO nu sunt ale europenilor și explică de ce nu i-a acordat lui Trump premiul Nobel pentru Pace Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre: „Premiul Nobel a fost adus în discuție între mine și Trump în mai multe conversații din ultimele șase luni. Parțial serios, pentru că este foarte preocupat de acest aspect. Dar Trump știe cine acordă Premiul pentru Pace și cine nu. Am spus acest lucru clar de mai multe ori. Lumea se confruntă cu probleme mai mari decât cele ale liderilor mondiali care doresc Premiul Nobel pentru Pace. Este bine că liderii mondiali sunt preocupați să contribuie la reducerea numărului de războaie și conflicte. 80% din resursele militare ale NATO nu provin din UE, ci din Statele Unite, Canada, Turcia, Regatul Unit și Norvegia”. 23:49 UPDATE. Mesaje pentru Donald Trump, postate pe clădirile din Danemarca: „Groenlanda nu este de vânzare”” Pe mai multe clădiri din Copenhaga au apărut mesaje pentru președintele SUA, Donald Trump. Alături de anunțul „Groenlanda nu este de vânzare” este și un nas de clovn. 23:47 UPDATE. Ursula von der Leyen: Apărăm suveranitatea Groenlandei Ursula von der Leyen: „Am vorbit cu Rutte, Macron, Starmer, Merz și Meloni. Împreună ne menținem angajamentul de a susține suveranitatea Groenlandei și a Regatului Danemarcei. Ne vom proteja întotdeauna interesele economice și de securitate strategice”. 23:45 UPDATE. Declarația șefului Trezoreriei SUA: Europa înseamnă slăbiciune Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, vorbește pe subiectul Groenlanda: „Europenii înseamnă slăbiciune. SUA înseamnă putere”. 23:41 UPDATE. Diplomați UE, declarații pentru Reuters: „UE nu are un plan”” „UE nu are deocamdată în plan ca să implementeze contramăsuri împotriva Statelor Unite pe motiv de Groenlanda”, au declarat diplomați europeni, sub condiția anonimatului, pentru agenția Reuters. 23:29 UPDATE. A fost convocat un Summit extraordinar al UE pe 22 ianuarie, la Bruxelles Reuniunea ambasadorilor UE ( COREPER) s-a terminat după 3 ore și a decis că pe subiectul UE – SUA – Groenlanda să fie convocat un summit extraordinar al Uniunii Europene pentru 22 ianuarie la Bruxelles. 22:20 UPDATE. Anonio Costa, președintele Consiliului European, va convoca o reuniune extraordinară a liderilor europeni Antonio Costa, președintele Consiliului European, care dă direcția politică Uniunii Europene, a anunțat că „a decis să convoace o reuniune extraordinară” a liderilor europeni în următoarele zile. Un oficial UE adaugă

Anunțul lui George Simion după zvonul că AUR vrea să ia casele românilor din diaspora. Se pregătește programul pilot Înapoi Acasă

George Simion a venit cu un anunț pentru românii din diaspora care se temeau că vor rămâne fără case. După ce în 2025 au tot circulat zvonuri că Alianța Pentru Unirea Românilor vrea să ia casele celor care locuiesc în afară și să le dea celor care nu își permit o locuință, președintele AUR a reacționat. „Nu vă luăm casele! Cred că până acum ați înțeles asta. Dar ne organizăm pentru reunirea românilor când vom reveni stăpâni în propria Țară!”, a precizat George Simion la începutul postării. George Simion afirmă că AUR nu intenționează să confiște proprietăți și anunță lansarea programului pilot „Înapoi Acasă”, dedicat românilor din Diaspora care doresc să revină în România. Pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii, peste 50 de parlamentari AUR vor participa la evenimente în peste 40 de comunități românești din străinătate. ”Pe 24 Ianuarie, de ziua Unirii, peste 50 de parlamentari AUR vor veni în peste 40 de comunități românești din Diaspora pentru a lansa programul pilot “Înapoi Acasă”, calea concretă prin care pregătit revenirea celor care își doresc sau își vor dori să revină în România. E un uriaș efort organizatoric făcut de filialele AUR din Diaspora, vă îndemn să participați în țara unde sunteți. Vă ofer detaliile concrete prin mesaj privat sau le găsiți în Aplicația AUR. Ca în fiecare an, colegii din Țară vor fi la Iași(08:30 în Piața Unirii) și Focșani. Și la depunerile de coroane din fiecare județ. * poza e una din miile de minciuni răspândite de adversarii noștri (aici de USR Diaspora) în luna mai 2025…”, a mai precizat președintele AUR. Recomandările autorului:

Ger năprasnic peste Argeş. Serviciul Salvamont atenţionează turiştii: „Nu abordați traseele la peste 1.500 m altitudine”

În perioada 18 – 22 ianuarie, județul Argeș se află sub incidența mai multor atenționări meteorologice Cod Galben, emise de Administrația Națională de Meteorologie. Vor fi temperaturi deosebit de scăzute și episoade de ger, îndeosebi în zona montană și submontană , dar și în restul zonelor. În tot acest interval, se vor înregistra valori termice foarte scăzute, cu minime ce pot coborî frecvent spre -15°C, iar pe alocuri, pe timpul nopții chiar mai scăzute. „Dacă mergeți la munte în această perioadă, vă recomandăm să vă echipați corespunzător pentru temperaturi extreme, să evitați expunerea prelungită la frig, să nu abordați traseele la peste 1500m altitudine. Chiar și pe timpul zilei temperaturile vor fi sub media normală, vântul va sufla cu putere fapt ce va îngreuna orientarea, crescând riscul de accidente sau hipotermie”, avertizează Salvamont Argeş. Salvatorii montani recomandă turiştilor să verifice  permanent actualizările meteorologice oficiale și să țină cont de recomandările lor. Aceştia pot fi găsiţi în Bazele Salvamont Argeș din Capra-Transfăgărășan, Nucșoara și Voina, iar în caz de urgență, se poate apela  112 sau DISPECERATUL NAȚIONAL SALVAMONT. Salvamontiștii Argeșeni sunt gata în orice moment să intervină dacă situația o va impune, chiar și în situații de iarnă severă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini apocaliptice în Rusia. Ninsori istorice au îngropat blocuri, au paralizat orașe, mașini și drumuri. Oamenii sapă prin zăpadă ca să se poată deplasa. Stare de urgență în Kamceatka, sunt și morți Primele imagini cu „monstrul” mărilor. Franța ridică PANG, cel mai mare portavion din istoria Europei!

Utilizarea sporită a inteligenței artificiale de către țările bogate riscă să adâncească inegalitatea, avertizează Anthropic

Cererea mare de memorii RAM a companiilor de inteligență artificială duce nu doar la  scumpirea telefoanelor și laptopurilor, ci și la adâncirea inegalității sociale. Antropic estimează că inteligența artificială ar putea crește productivitatea din SUA cu 1-2% până în 2036. AI îi face și mai săraci pe oamenii cu venituri mici Potrivit Financial Times ,țările bogate care folosesc AI în exces s-ar putea confrunta cu inegalitate și la scăderea nivelului de trai pentru persoanele cu venituri mici. O analiză făcută de Antropic arată un exemplu:  chatbotul Claude, care este utilizat de către oameni de afaceri și consumatori din întreaga lume, sugerează că țările bogate vor adopta AI la scară largă, dar țările sărace nu vor putea ține pasul. „Dacă AI se va materializa în țări cu o adaptare timpurie, s-ar putea observa un decalaj în ceea ce privește nivelul de trai”, a declarat pentru Financial Times Peter McCrory, șeful departamentului economic al Anthropic. Ce țări utilizează cel mai mult Claude? Studiul a relevat că la jumătate din locurile de muncă din SUA, AI ar putea îndeplini un sfert din sarcini.  Țări ca SUA, Japonia, India, Marea Britanie și Coreea de Nord utilizează cel mai mult Claude. Antropic susține că utilizatorii mai educați sau cu studii superioare obține beneficii mai multe în materie de productivitate dacă folosesc Claude, care primește solicitări sofisticate și oferă răspunsuri satisfăcătoare. „Utilizatorii din țările cu venituri mai mari pot avea mai multe alte resurse, cum ar fi timpul liber și accesul continuu la internet, care permit cazuri de utilizare personală neesențială”, dezvăluie raportul care a analizat un eșantion aleatoriu de 1 milion de conversații  de pe Claude. Brad Smith, președintele companiei Big Tech, a declarat că „dacă nu abordăm problema, decalajul economic nord și sud s-ar putea lărgi și mai mult”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare 

Risc major la Constanța: tineri surprinși că se plimbă periculos pe gheața lacului, în ciuda avertismentelor

Nici nu s-a încheiat bine episodul cu fetiţa căzută în apele îngheţate ale lacului Romanescu, din Craiova, salvată ca prin minune de un muncitor indian, că e pe cale să se petreacă un alt episod similar.  Temperaturile cu mult sub zero grade au făcut din apa multor lacuri adevărate atracţii pentru copii şi tineri, care îşi pun viaţa în pericol. În ciuda avertismentelor, aceştia încearcă să le traverseze alunecând pe ele, fără să ia în considerare riscul că gheaţa s-ar putea să nu fie chiar atât de groasă şi se pot prăbuşi în apă, fără să fie cineva prin preajmă să-i salveze. Câţiva copii au fost surprinşi, la Constanţa, în timp ce încercau duritatea gheţii de pe lac, fără ca vreun adult sau vreun poliţist local să fie prin zonă şi să le atragă atenţia asupra pericolului la care se expun. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lia Olguţa Vasilescu îl va premia pe salvatorul fetiţei din Craiova: „Primăria îi va acorda titlul de cetățean de onoare” Misiune contra cronometru în Craiova. Un copil a fost salvat după ce a căzut în lacul din Parcul Romanescu

Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică

Piața imobiliară din România intră în 2026 într-un context marcat de presiunea fiscală și cea economică, după un an în care creșterile au fost semnificative. În timp ce perspectivele locale arată o încetinire a ritmului de creștere, iar cumpărătorii și investitorii devin mai prudenți, vecinii noștri atrag atenția investitorilor și a analiștilor din întreaga lume. Bulgaria, în special Sofia, traversează una dintre cele mai bune perioade de expansiune imobiliară din Uniunea Europeană, cu prețuri care au crescut spectaculos. Totuși, România rămâne o destinație atractivă pentru investitori și cumpărători, dar lecția bulgară ne demonstrează că dezvoltarea sustenabilă și adaptarea rapidă la cerere poate aduce avantaje semnificative pe piața locală. Lecția bulgară: Prețurile apartamentelor au crescut cu 156% Bulgaria reprezintă unul dintre cele mai bune exemple din întreaga Uniune Europeană când vine vorba de creșterea imobiliară. Potrivit datelor publicate de Eurostat, prețurile locuințelor au crescut cu 156% comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, iar capitala Sofia a avut cel mai mare aport la acest avans. În trimestrul al treilea din 2025, Bulgaria a raportat o creștere anuală de peste 15% a prețurilor, mult peste media UE, situată în jur de 5,5%. Chiar dacă numărul de tranzacții a scăzut, piața a rămas stabilă, iar locuințele au continuat să fie un instrument de protecție a capitalului. România se află între creșterea moderată și diferențe regionale La polul opus Bulgariei se află România, care se așteaptă ca în 2026 să treacă printr-o etapă de echilibrare a prețurilor la locuințe. Deși creșterea prețurilor a fost de 10-14% în 2025, analiștii din industrie se așteaptă ca avansul să se tempereze undeva între 4% și 8%. Astfel, în 2026 prețul mediu al locuințelor din România ar urma să se situeze între 100.000 și 120.000 de euro, deși valorile pot să varieze în funcție de oraș și de tipul proprietății. Diferențele regionale sunt un criteriu din ce în ce mai vizibil în rândul cumpărătorilor. Capitala rămâne principalul punct de interes, susținut de cererea constantă și de oferta diversificată, în timp ce pentru orașe precum Clujul apar deja semne de stagnare deoarece prețurile rămân ridicate în raport cu veniturile oamenilor. În alte orașe precum Timișoara sau Iași prețurile sunt mai accesibile, dar ritmul de creștere rămâne solid, susținut de cerere și de lipsa de locuințe noi. Sursa: imobiliare.ro Mai mult decât atât, piața imobiliară din România se confruntă cu o dinamică a prețurilor diferită în funcție de tipul de proprietate, oraș sau cartier. Clujul rămâne cel mai scump oraș din țară, cu prețuri de aproximativ 2.900-3.200 de euro pe metru pătrat, deci cu aproximativ 40% mai mari decât în București, unde prețurile medii se situează între 2.000-2.300 de euro pe metru pătrat. Piața imobiliară se mișcă diferit în funcție de orașe Un alt factor care determină o creștere moderată a pieței imobiliare românești este evoluția neuniformă. Centrele universitare și economice precum București, Cluj, Timișoara sau Iași au cerere constantă, în timp ce orașele mai mici înregistrează creșteri mai lente, cu prețuri mai stabile și un volum de tranzacții mai mic. De asemenea, presiunea asupra prețurilor este determinată de reducerea autorizațiilor de construcție cu 15% în 2025. Așadar investițiile în imobilele noi rămân mai atractive atât pentru cumpărători, cât și pentru investitori, în timp ce locuințele second-hand câștigă în zona de accesibilitate. În orașele mari, apartamentele noi din zone premium ating valori mari pe metru pătrat, în timp ce apartamentele vechi, chiar dacă se află în aceleași cartiere, ating valori mai mici. Practic, cererea pentru locuințe de calitate rămâne ridicată și depășește oferta, dar segmentul second-hand rămâne mai accesibil și mai competitiv. Riscurile majore pentru imobiliare rămân fiscalitatea și dobânzile Money, pen, glasses and angled pocket calculator on a white background,Image: 138510344, License: Royalty-free, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: – / Wavebreak / Profimedia Cel mai mare risc pentru piața imobiliară din România în 2026 rămâne presiunea fiscală. Majorarea impozitelor locale de la 1 ianuarie, regulile mai stricte cu privire la avansurile în tranzacțiile cu dezvoltatorii și taxele noi pentru materiile prime pot afecta atât cumpărătorii, cât și dezvoltatorii. În plus, introducerea unei taxe pe carbon pentru materiile prime importante din afara Uniunii Europene adaugă o presiune extra pentru costurile de construcție în acest an. Deși inflația a scăzut, menținerea unor dobânzi relativ ridicate face ca accesul la finanțare să fie selectiv și favorizează tranzacțiile cash și sectorul proprietăților second-hand. „Concluzia este clară: 2026 nu este anul speculației, ci al disciplinei financiare. Accentul se mută de la creșterea accelerată de preț la randamentul real, costul total de deținere și calitatea activului. Nu vorbim despre o criză imobiliară, ci despre o piață mai matură, mai selectivă și mai rațională”, atrage atenția Oana Ivan, fondatoarea O.I. Real Estate Group.  Diaspora devine „un motor” pentru cererea rezidențială  Un alt fenomen care influențează piața imobiliară se leagă de întoarcerea diasporei în țară, ca urmare a dificultăților economice și a costului vieții tot mai ridicat din Europa de Vest. Românii care se întorc acasă aduc capital acumulat în afară și contribuie la cererea mare pentru locuințele noi din marile orașe. Practic, diaspora devine un motor pe termen lung pentru cererea rezidențială și compensează pentru sectorul populației locale care nu are acces la credite. De asemenea, acești locuitori contribuie la dinamizarea cererii în zona locuințelor noi iar investițiile imobiliare devin mai sustenabile și predictibile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețuri în creștere pe piața imobiliară din România, în 2026. În ce oraș sunt cele mai scumpe apartamente în blocuri noi, cu peste 3.300 euro/mp Taxele cresc și mai mult de la anul: Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027

Secretul ascuns în celulele inimii: ce au descoperit cercetătorii estonieni și cum ar putea schimba tot ce știm despre bolile cardiace

Cercetătorii de la TalTech au ajuns la concluzia că lipsa creatinei nu provoacă insuficiență cardiacă, contrar presupunerilor anterioare. Cu toate acestea, descoperirile lor surprinzătoare despre celulele musculare cardiace ar putea duce la noi metode de tratare a bolilor de inimă, relatează portalul newserr. Creatina este un compus care joacă un rol cheie în furnizarea de energie creierului, mușchilor și inimii. Deficiența de creatină este o tulburare metabolică în care organismul fie are prea puțină creatină, fie nu o poate utiliza corect în celule. Studiile anterioare au arătat că pacienții cu cardiomiopatie dilatativă – o afecțiune în care inima este mărită și slăbită – prezintă niveluri mai scăzute de creatină, care au fost asociate cu rate mai mari ale mortalității. Acest lucru a ridicat întrebarea dacă activitatea scăzută a creatinkinazei ar putea fi o cauză directă a insuficienței cardiace. Cu toate acestea, studiile pe animale care au implicat șoareci cu deficit de creatină au produs până în prezent rezultate contradictorii. Un studiu neîntrerupt Un studiu recent realizat în colaborare între Universitatea de Tehnologie din Tallinn (TalTech) și Universitatea din Oslo s-a concentrat asupra modului în care se comportă celulele musculare cardiace la șoarecii cu deficit de creatină. Inima, fie la oameni, fie la șoareci, necesită o cantitate mare de energie pentru a pompa sânge. Sursa sa principală de energie este ATP-ul, sau adenozin trifosfatul, care este produs în așa-numitele centre de putere ale celulei: mitocondriile. Potrivit profesorului Marko Vendelin, șeful Laboratorului de Biologie a Sistemelor de la Institutul de Cibernetică al TalTech și participant la studiu, sistemul creatinkinazei joacă, de asemenea, un rol cheie în funcția inimii. Rolul său principal nu este atât de mult de a stoca energie, cât de a o transfera rapid și continuu din mitocondrii în zonele în care este cea mai mare nevoie de ea – în principal în apropierea proteinelor contractile. „Pentru inimă, este esențial acest flux neîntrerupt de energie – nu doar momentele izolate de efort”, a explicat Vendelin. Simplu spus, proteinele contractile sunt motoarele țesutului muscular. Dacă ne gândim la inimă ca la o pompă, ceva trebuie să efectueze fizic pomparea. În interiorul celulelor, această funcție este îndeplinită de proteine ​​specializate – în principal actina și miozina – care pot aluneca unele pe lângă altele, scurtând celula și provocând-o contracția. Funcția sistemului creatin kinazic, la rândul său, depinde de disponibilitatea creatinei, pe care organismul fie o sintetizează singur, fie o obține din alimente. Cercetătorii au dezvoltat diverse modele animale în care sinteza creatinei este afectată. Un astfel de model este șoarecele AGAT knockout (KO). Calciul nu se comportă conform așteptărilor În colaborare cu oameni de știință norvegieni, cercetătorii au studiat semnalizarea calciului în celulele mușchiului cardiac atât la șoareci cu deficit de creatină, cât și la șoareci normali. Calciul este principalul regulator al contracției mușchiului cardiac, iar în cazurile de insuficiență cardiacă, aceste semnale sunt de obicei slăbite. Însă rezultatele au fost o surpriză. În celulele musculare cardiace ale șoarecilor AGAT KO, semnalele de calciu au fost de fapt mai puternice decât la șoarecii sănătoși. Motivul s-a dovedit a fi o cantitate crescută de calciu stocat în celule. „Acest lucru nu se încadrează în tiparul insuficienței cardiace. Constatările noastre arată că o absență pe tot parcursul vieții a creatinei nu duce la insuficiență cardiacă”, a spus Vendelin. Studiul a dezvăluit, de asemenea, aspecte neașteptate ale modului în care funcționează celulele musculare cardiace. Până acum, se presupunea în general că perturbările sistemului energetic ar afecta în primul rând procesele care consumă direct energie. Cu toate acestea, studiul a arătat contrariul: cele mai afectate procese au fost cele care nu consumă ele însele energie, cum ar fi eliberarea de calciu în timpul fiecărei bătăi a inimii. Vendelin a subliniat că acest lucru indică o adaptabilitate mult mai mare a celulelor musculare cardiace decât se credea anterior. „Problemele energetice pot declanșa o restructurare celulară amplă care are impact asupra funcției generale a celulei”, a spus el. Descoperiri importante și pentru bolile rare Constatările studiului sunt semnificative și pentru persoanele cu sindrom de deficit de creatină (CDS), o afecțiune rară, dar severă, care provoacă întârzieri de dezvoltare, convulsii și dificultăți de învățare. Deși se consideră că tulburarea este subdiagnosticată, detectarea precoce și intervenția dietetică pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții pacienților. Deși inima nu este principalul organ afectat la persoanele cu CDS, noile descoperiri sugerează că deficitul de creatină declanșează adaptări celulare mai complexe decât se aștepta anterior – adaptări care pot afecta mai multe sisteme de organe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI 15 alimente considerate „sănătoase”, dar care prezintă riscuri reale pentru sănătate. Ingredientul care conține microplastice