Etichetă: Z

Scandalul dintre Guda și Năsui continuă dur: Populism grotesc și dezinformare odioasă

Economistul Iancu Guda a publicat un nou mesaj pe Facebook în care îl critică vehement pe deputatul USR Claudiu Năsui, după un schimb de opinii despre taxe, deficit bugetar și politici publice. Guda îl acuză pe Năsui de populism, manipularea cifrelor și lipsă de responsabilitate fiscală. Guda îl acuză pe Năsui că atacă guvernarea doar pentru imagine Primul punct pe care Guda îl scoate în evidență este că Năsui nu mai atacă guvernarea dintr-o poziție obiectivă, ci din interes politic personal, după ce a ieșit din grupul de putere și vrea să candideze la alegerile interne din USR. Practic, criticile lui Năsui ar fi motivate de ambiții de partid, nu de interesul public. „Cat despre Claudiu Nasui, nu pot sa observ decat ca toate atacurile lui agresive la actuala guvernare (din care face parte si USR, partid din partea caruia este senator!) au venit fix in momentul in care a iesit din grupul de putere, iar acum propune alternativa si reforma in USR … probabil o sa candideze la urmatoarele alegeri interne.” Guda a transmis că nu îl interesează jocurile politice, ci modul în care Năsui manipulează cifrele și creează impresii false în rândul publicului. „Treaba lui, sa castige, sa piarda .. chiar nu ma intereseaza politica si calculele lor, dar ma deranjeaza dezinformarea si manipularea odioasa a cifrelor, atacuri doar pentru imagine si putere, care induc in eroare oamenii care urmaresc.” Economistul susține că dezamăgirea lui vine și din faptul că Năsui cunoaște principiile de bază ale economiei, fiind certificat CFA, la fel ca el, și totuși folosește argumente greșite pentru a impresiona publicul. Guda a evidențiat că atacurile lui Năsui se lovesc de elemente simple de logică economică, ceea ce, în opinia lui, trădează o lipsă de seriozitate și profesionalism. „Iar atunci cand aceste atacuri se lovesc de franturi de logica economica elementara, asta tradeaza trasaturi de caracter pe care nici nu le cataloghez. Claudiu intelege si cunoaste aceste notiuni elementare, este certificat CFA, ca si mine, tocmai de aceea intregul lui comportament este o mare dezamagire.” Exemple concrete date de Iancu Guda în disputa cu Claudiu Năsui Guda oferă două exemple clare pentru a demonstra cum Năsui ”manipulează cifrele”. Primul exemplu este legat de TVA și accize, unde Năsui ar fi prezentat o situație falsă, sugerând că majorarea accizei ar fi dus la creșterea întregului TVA. Guda explică că acest lucru este absurd și că doar o mică parte din rulaje sunt accizabile. Critica sa principală este că Năsui folosește argumente economice greșite cu rea-credință pentru imagine. „Au crescut TVA, au scazut incasarile” – am explicat de ce este FALS. În tentativa de a apăra minciuna grosolana, Claudiu explică că majorarea accizei cu 10% trebuie să ducă la creșterea tuturor sumelor din TVA cu 10% (o aberatie, doar 8% din rulaje sunt accizabile: tutun, alcool, combustibil). Să susții așa ceva, să indexezi o componentă ca și cum este întreg, fără nicio rușine și tresărire este SOCANT! Daca era medic acesta era caz de malpraxis și era eliminat din profesie. Am fost oripilat de această încercare nerușinată de alterare a matematicii elementare. Rușinos!” Al doilea exemplu se referă la propunerea lui Năsui de „taxe zero pe salariul minim”. Guda a afirmat că aceasta este o politică populistă, care ar genera faliment și ar agrava deficitul fiscal și comercial, fiind comparabilă cu o strategie periculoasă care oferă beneficii pe termen scurt, dar afectează economia pe termen lung. „‘Taxe zero pe salariul minim’ – este FALIMENT garantat în situația de față a României, un populism grotesc prin care se creează senzația de bunăstare prin diminuare de taxe, în țara cu cel mai mare deficit fiscal din UE aflată pe marginea prăpastiei anul trecut. De unde facem rost de bani? Cine plătește, am întrebat! Vine și răspunsul – ‘Taiem cheltuieli din altă parte’. Penibil. Risipa de cheltuieli din sectorul public trebuie redusă ca să facem investiții cu valoare adaugată, să producem mai mult în România, să creăm locuri de muncă mai bine plătite. Nu să aruncăm cu bani în populație prin taxe mai mici, creștem deficitul fiscal la cote nefinanțabile, majorăm deficitul comercial cu presiune pe curs și amplificare inflație. Un măr otrăvit: dam oamenilor ce le place pe termen scurt, și apoi îi sărăcim. Lipsa de responsabilitate! Este ca și cum doctorul recomanda vodca persoanelor alcoolice cu condiția să bea mai puțin whisky. Un populism grotesc!”, a scris Iancu Guda, pe rețelele de socializare. AUTORUL RECOMANDĂ

Trump se proclamă regele tarifelor vamale și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei

Președintele american Donald Trump a amenințat cu taxe vame țările care vor încerca să-i stea în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei. El a insistat din nou cu dorința de a prelua controlul asupra insulei arctice, un teritoriu autonom ce aparține Danemarcei. Trump susține că SUA au nevoie de Groenlanda pentru „securitate națională”  și combaterea flotelor chineze și ruse din regiunea arctică. Danemarca, sprijinită de alte țări europene, printre care  Franța și Germania, susține că este pregătită să-și apere teritoriul chiar și cu forța militară. Trump amenință cu taxe vamale Trump a evitat să folosească termeni ce ar descrie o confruntare din interiorul NATO și spune că va riposta cu taxe vamale crescute împotriva oricărui membru al alianței care se va opune anexării Groenlandei. „S-ar putea să impun taxe vamale ţărilor care nu joacă corect în ceea ce priveşte Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea naţională”, a declarat preşedintele american cu ocazia unei mese rotunde organizate la Casa Albă. Danemarca a trimis joi o misiune militară europeană în Groenlanda.  Franţa, Suedia, Germania şi Norvegia, alături de Ţările de Jos, Finlanda şi Regatul Unit, au anunţat trimiterea de personal militar pentru o misiune de recunoaştere care se înscrie în cadrul exerciţiului danez „Arctic Endurance” organizat împreună cu aliaţii din NATO. Într-un interviu pentru Al Jazeera, un localnic din Groenlanda a spus că se teme „să devină american” după ce Trump a insistat pe ideea că va cumpăra Groenlanda de la Danemarca și că nu va accepta cu ușurință „nu” ca răspuns. Locuitorii insulei arctice se plâng că anexarea de către amricani le-ar putea pune resursele miniere în pericol. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă anunță că nu-i pasă de poziția Europei pe Groenlanda. Olanda și UK au trimis fiecare câte 1 militar să apere teritoriul danez

Teza de doctorat a ministrului Radu Marinescu va fi analizată de Comisia de Etică a Universității din Craiova

Teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, va fi verificată de Universitatea din Craiova, instituția unde acesta și-a obținut titlul academic, după investigația publicată de jurnalista Emilia Șercan, relatează HotNews. Ancheta de presă susține că o mare parte din lucrare ar fi plagiată, acuzații care au declanșat procedura oficială de analiză. Decizia a fost luată vineri de Comisia de Etică a Universității din Craiova, în urma unei ședințe care a durat aproximativ două ore. Verificarea vine la câteva zile după apariția investigației realizate de Emilia Șercan pentru PressOne, în care sunt prezentate dovezi privind presupuse încălcări ale normelor academice. Decizia Comisiei de Etică, după sesizările depuse Potrivit unui comunicat transmis presei, Comisia de Etică Universitară a hotărât să deschidă un dosar de analiză a doctoratului ministrului Justiției. „Comisia de Etică Universitară a Universității din Craiova, întrunită în ședință extraordinară, astăzi 16.01.2026, a hotărât deschiderea unui dosar de analiză referitor la sesizările nr. 56/13.01.2026 și nr. 76/14.01.2026”, se arată în comunicat. Cele două sesizări vizează direct teza de doctorat a lui Radu Marinescu. Comisia se mai reunise și în ziua publicării investigației, însă atunci a decis amânarea unei hotărâri finale, pentru a discuta ulterior oportunitatea declanșării analizei oficiale. Ce susține investigația și reacția ministrului Investigația publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, arată că mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției ar fi plagiată. Concret, analiza indică faptul că 56,68% din conținut, adică 140 de pagini din totalul de 247, ar conține texte copiate din alți autori. Lucrarea poartă titlul „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” În reacția sa publică, Radu Marinescu respinge acuzațiile și susține că lucrarea respecta normele în vigoare la momentul redactării, afirmând că „adevărul nu poate fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare” și că teza sa a fost „în conformitate cu legislația din acel moment”. Analiza Comisiei de Etică urmează să stabilească dacă acuzațiile prezentate în investigația jurnalistică se confirmă și ce măsuri se impun în acest caz. AUTORUL RECOMANDĂ

Anunț de la cea mai mare bancă din România pentru toți clienții. Cum vă puteți feri de tentativele de înșelăciune

Banca Transilvania a transmis un mesaj pentru clienții care pot fi expuși la tentative de înșelănciune. Instituția avertizează că în mediul online apar frecvent mai multe materiale care folosesc neautorizat numele și logo-ul băncii sau a altor entități din grupul financiar pentru a promova cursuri, investiții sau grupuri de discuții pe diverse platforme.  Instituția bancară spune că unele materiale sunt create pentru a părea legitime și avertizează că obiectivul lor este acela de a colecta datele personale sau financiare ale clienților, care pot fi folosite ulterior în scopuri frauduloase. În contextul în care numărul acestor tentative de înșelăciune din mediul online a crescut alarmant, Banca Transilvania a transmis o serie de măsuri de precauție: – Verifică întotdeauna sursa informațiilor și interacționează doar cu canalele noastre oficiale. – Nu comunica prin grupuri private de WhatsApp cu persoane care pretind că sunt reprezentanți BT. Nu îți vom solicita date personale prin formulare neoficiale. – Atunci când o ofertă e prea bună să fie adevărată, este cu siguranță o tentativă de fraudă. Pe lângă măsurile de prevenție, Banca Transilvania a transmis și o serie de informații prin care oamenii pot să își dea seama dacă ofertele sunt reale: – Verifică sursa: dacă reclama provine de la un cont necunoscut, fără bifă de verificare sau fără legătură cu paginile oficiale BT, trateaz-o cu suspiciune. – Caută linkul oficial și verifică întotdeauna adresa URL: comunicările BT directionează exclusiv către domenii oficiale, fără linkuri scurtate, greșeli gramaticale sau adrese web neobisnuite – Analizează promisiunile: dacă ți se promit câștiguri rapide, acces la cursuri exclusive sau oportunități garantate, e un semnal clar de alarmă. – Verifică grafica și limbajul: chiar dacă vizualul pare profesionist, greșelile de scriere, tonul prea agresiv sau lipsa detaliilor concrete sunt indicii că reclama nu e autentică. – Nu te baza pe comentarii: atacatorii pot crea comentarii false pentru a valida o reclamă frauduloasă RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este metoda „Curierul” și cum poți rămâne fără contul de WhatsApp Înșelătoria care circulă pe WhatsApp și Telegram îi „scutură” pe utilizatori de bani. Cum sunt păcăliți aceștia să investească în criptomonede false

Incident pe Otopeni: femeie refuzată la îmbarcare după ce a băut o vodcă și un suc

O pasageră din România a depus o plângere împotriva unei cunoscute companii aeriene care operează zboruri low-cost către și dinspre țară, după ce i s-a interzis îmbarcarea pe motiv că ar fi consumat alcool înainte de zbor. Femeia susține că măsura a fost exagerată și spune că nu se afla într-o stare care să justifice decizia luată de personalul de la sol. Potrivit relatărilor făcute pentru Observator, incidentul a avut loc în momentul îmbarcării, când angajații companiei au evaluat că pasagera nu îndeplinește condițiile necesare pentru a urca la bord. Deși aceasta a admis că a consumat o băutură alcoolică, afirmă că nu i s-a părut normal să fie lăsată la sol din acest motiv și s-a declarat revoltată de situație. ”Eu, dacă vă interesează, vă pot spune ce mi s-a întâmplat în legătură cu compania. Astăzi mi s-a întâmplat să fiu refuzată la îmbarcare pentru simplul fapt că am consumat băuturi alcoolice. Nu neg acest lucru, pentru că am băut o vodcă la sticlă mică și un suc de guarana cu fructul pasiunii. Ceea ce mi s-a întâmplat astăzi a fost ceva de nedescris”, a declarat femeia. Ce prevăd regulamentele companiilor aeriene Reprezentanții companiilor aeriene explică faptul că pasagerii aflați sub influența alcoolului pot deveni imprevizibili la bord, pot refuza instrucțiunile echipajului sau pot manifesta un comportament agresiv, inclusiv la aterizare, în fața autorităților. Mai mult, astfel de situații pot duce la incidente grave, inclusiv la aterizări neprogramate, ceea ce reprezintă o încălcare serioasă a normelor de siguranță aeriană și poate atrage amenzi considerabile. Din acest motiv, regulamentul intern le permite operatorilor aerieni să refuze îmbarcarea sau să solicite evacuarea unui pasager, dacă există suspiciuni că acesta ar putea pune în pericol siguranța zborului. AUTORUL RECOMANDĂ

Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes

Președintele Nicușor Dan a anunțat că anul 2025 a fost un succes. Cu măsuri „dureroase, dar necesare”, guvernul a încheiat anul cu un deficit bugetar în scădere „consistentă” față de anul anterior și chiar o ușoară creștere economică, așa cum a subliniat președintele. „Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”, a declarat Nicușor Dan. Nu este însă clar care a fost deficitul bugetar la finalul lui 2025. Datele publice din acest moment indică un deficit bugetar, la 11 luni din an, de 6,3% din PIB, în scădere față de 7,15% din PIB, cât a fost în aceeași perioadă din 2024. Creșterea economică din România, pe datele oficiale, a fost de circa 1% în 2025. Este un avans în marja de eroare, deși economiștii deja vorbesc de o recesiune, iar alți analiști, mai pesimiști, chiar de o criză economică de proporții care ar urma să se manifeste mai ales în 2026. Ce înseamnă criză economică? O criză economică, așa cum scrie la manualul de economie, înseamnă scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Cu alte cuvinte, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Or, acest lucru deja se întâmplă în România, în ciuda creșterii economice anunțate de președinte. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România (metodologia BIM, măsurată de INS), era de 5,7%. În noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Nu este o crștere uriașă, dar, cu siguranță, este o creștere și este unul dintre indicatorii unei perioade de – cel puțin – răcire economică. Mai departe, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică spun limpede: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu aproape 5% în perioada amintită. La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a deschis șampania Președintele vorbește însă de succese în 2025 și de relansare economică viitoare. „Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat, cetățeni, sector privat, instituții publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansare economică. Deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi”, a mai precizat președintele”, a mai spus președintele. Economiștii au avertizat încă de la momentul anunțării măsurilor de austeritate că acestea vor încetini economia sau vor adânci o răcire deja existentă. De altfel, guvernul Bolojan este pe contrasens cu manualul de economie, care spune că, în vremuri de creștere economică, este momentul măsurilor de austeritate bugetară. Dar în vremurile de răcire a economiei, cum este aceasta pe care o traversează România, guvernul trebuie să vină cu injecții de bani în consumul privat și cu investiții publice, ca să atenueze criza. AUTORUL RECOMANDĂ:

Legumele din solarii, afectate de ger. Fermierii anticipează că prețurile vor exploda

Culturile de legume din solarii sunt afectate de îngheț și de temperaturile scăzute. Anul acesta legumele românești vor fi mai scumpe și vor ajunge cu întârziere pe rafturile din magazine și în piețe. Fermierii care cultivă roșii, salată și alte legume se confruntă cu pierderi semnificative. Roșiile și salata au fost afectate de ger și nu s-au dezvoltat corespunzător. Salata nu are gramajul care trebuie pentru a putea fi vândută astfel că fermierii rămân cu ea în solarii. În comuna Cilieni din județul Olt, Nicu Gheralia, fermier are un solar cu salată pe care a încercat să o vândă. Nu a reușit însă, deoarece cumpărătorul l-a refuzat în momentul în care a tăiat din salată și a văzut că nu se ridică la cerințele pieței. Fermierul spune că va porni tunurile de căldură ca salata să se mai dezvolte, dar având în vedere că se anunță temperaturi scăzute și în perioada următoare nu știe dacă mai poate salva cultura. Spune că va fi nevoit să o toace. Pagubele se ridică la mii de euro Și cei care au plantat roșiile și încălzesc serele cu centrale pe cărbuni sunt într-o situație critică. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, ceață, lipsa luminii din cauza zăpezii de pe solare, plantele nu s-au mai dezvoltat. Mulți fermieri au renunțat să mai cultive așa devreme din cauza costurilor ridicate cu încălzirea serelor și din cauza pierderilor pe care le-au suferit în anii trecuți. Din cauza producției reduse și a costurilor cu încălzirea serelor, legumele vor ajunge mai târziu pe piață și vor fi vândute la prețuri mult mai mari, chiar duble sau triple față de anii precedenți. Nicu Gheralia din comuna Cilieni spune ca din cauza gerului are deja 30 de zile intarziere la recoltare. Sursa foto: Envato AUTORUL RECOMANDĂ: Medic din Târgu Mureș, afacere de succes cu kombucha, o băutură din ceai verde fermentat. A obținut deja și o medalie internațională Salariul uriaș primit de această româncă în Spania, la cules de fistic. Câți euro ia Andreea pe oră Un cuplu din Alba a dat lovitura după 17 ani de muncă în afară. Au dezvoltat o cultură la ghiveci ce le aduce venituri substanțiale

Guvernul Bolojan se împrumută din nou de la populație în 2026

Guvernul Bolojan continuă tradiția împrumuturilor de la populație și în 2026. Ministerul Finanțelor a anunțat că începe o nouă emisiune de titluri de stat prin programul FIDELIS. În acest fel statul poate să atragă fonduri suplimentare la buget cu ajutorul românilor, în condițiile în care dobânzile titlurilor sunt mai avantajoase decât cele oferite de bănci.  Ministerul Finanțelor a transmis că de astăzi, 16 ianuarie, până pe 23 ianuarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta de peste 18 ani, pot investi în titluri de stat FIDELIS. Valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 lei pentru emisiunile în lei și de 1.000 euro pentru emisiunile în euro. Scadențele variază între 2028 și 2036, iar dobânzile pot ajunge până la 7,5% pe an pentru lei și până la 6,2% pentru euro. De asemenea, ministerul a anunțat și o emisiune de titluri specială pentru donatorii de sânge, pentru care pragul minim de subscriere este de 500 de lei. Pe această tranșă vor putea să investească persoanele care au donat sânge în perioada 1 august 2025 – 23 ianuarie 2026. „Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 august 2025.” FIDELIS debutează în 2026 cu dobânzi de până la 7,50% Spre deosebire de depozitele bancare, titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor au dobânzi mai mari decât cele practicate de bănci. De exemplu, băncile oferă dobânzi de aproximativ 6% pe an, în timp ce dobânzile titlurilor de stat FIDELIS pot ajunge până la 7,5% pentru lei și 6,2% pentru euro. Deși banii ar trebui blocați pe o perioadă de 6 ani pentru a beneficia de dobânda maximă, titlurile de stat rămân o variantă atractivă pentru români. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 250 de miliarde de lei

Toni Neacșu explică de ce a patra amânare decisă de CCR e justificată

În postarea sa de pe contul de socializare, cunoscutul avocat argumentează că președintele Curții, Simina Tănăsescu, a provocat”un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR”. De ce a greșit președinta Curții, Simina Tănăsescu ”Din comunicatul de presă al CCR rezultă că președintele Simina Tănăsescu a descoperit brusc dispozițiile art. 58 alin. 3 din Legea 47/1992, cele care ar fi obligat-o să procedeze identic și la ultima ședință, iar nu să provoace un scandal public artificial, expunând furiei publice 4 judecători CCR. Exact cum se aplică acum (adică fără isterii) trebuia să se aplice și în decembrie, că nu a schimbat nimeni legea între timp. Iată că deliberările la CCR se mai și întrerup, legal, și nu trebuie să deliberezi și la cimitir sau ce năzbâtii mai spuneau unii”, scrie avocatul. Ce vizează în mod corect amânarea decisă azi În viziunea lui Toni Neacșu, în contextul acestei abordări a CCR este de așteptat ca noua amânare să nu mai provoace indignare în rândul opiniei publice. De data aceasta amânarea nu va mai provoca valuri de revoltă și acuzații politice, pentru simplul considerent că nu mai e determinată doar de cei 4 judecători, ci de majoritatea membrilor CCR. Motivele amânării vizează nu atât studiul expertizei și a datelor depuse de Casa de Pensii sau Guvern (CSM-ul trebuia să trimită și el, din cate am înțeles) cât impactul acestor date asupra neconstituționalității legii, câtă vreme legea duce nu la raționalizarea pensiei de serviciu a magistraților ci la abrogarea ei pe viitor. Lucru pe care Guvernul se jură în nota de fundamentare a legii că nu o face, pentru ca ar fi neconstitutional. Acesta e sensul trimiterii la art. 211 alin 6 din Legea 303/2022, mai explică Neacșu. RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia

Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,