Etichetă: Z

Dan Dungaciu: Se vrea stârnirea anti-americanismului în Europa, inclusiv în rândul partidelor suveraniste

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat direcția politică în care, în opinia sa, se îndreaptă Uniunea Europeană. El vorbește despre un proiect federalist care se definește prin opoziția față de Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Proiectul federalist și anti-americanismul din Europa Profesorul afirmă că Uniunea Europeană se află într-un proiect politic de tip „ori la bal, ori la spital”. Este o formulă federalistă, construită pe o poziție anti-americană și anti-rusă. În spatele acestui proiect, spune el, se află mai multe grupuri de influență care acționează în Parlamentul European și în marile capitale. „Dar acum suntem într-un proiect care este anti-american și anti-rus pe o formulă federalistă. Deci pe o formulă care îți spune: dom’le, e șansa noastră. E ori la bal, ori la spital. Domnul Macron, în acest moment, face toate eforturile disperate. Eu cred că în spatele Parlamentului European sunt mai multe forțe. Unii care sunt anti-americani, alții care sunt anti-Trump. Francezii lucrează masiv ca să arate solidaritate față de Groenlanda, inclusiv pentru că Franța se gândește la propriile teritorii. Federaliștii vor Europa federală ca să mențină steagul luptei împotriva lui Donald Trump.”, spune invitatul. Dan Dungaciu: „Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican” Dungaciu a explicat strategia marilor grupuri politice europene. Popularii, spune el, își dau seama că pierd teren. Cordonul sanitar creat împotriva partidelor suveraniste și „trumpiste” riscă să nu mai funcționeze. În viitor, ar putea fi nevoiți să facă alianțe cu aceste forțe. „Pentru că popularii își dau seama că au pierdut partida. Și s-ar putea ca acest cordon sanitar, construit ca trumpismul să nu câștige în Europa, să nu mai funcționeze. Și s-ar putea ca popularii să fie obligați să facă alianțe cu suveraniștii. Dar ei vor să se asigure că suveraniștii ăia nu sunt cu americanii. Deci, dacă e să avem suveraniști, să avem suveraniști ca în Franța, care nu-l prea iubesc pe Trump. Ca în Germania, care n-ar trebui să-l iubească pe Trump. Ei ar accepta un suveranism din Europa, neamerican, dar să nu fie conectat cu americanii.”, afirmă Dan Dungaciu.

Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță

Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură din București, din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Este vorba de Pasajul Basarab, care, pe lângă faptul că arată deplorabil, ar putea avea probleme și de siguranță. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum: cea a hobanelor, a dispozitivelor de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. La toate acestea se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor. Primăria Capitalei a precizat, joi, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație incertă. A fost dat în folosință în 2011, dar fără să i se fi făcut recepția, motiv pentru care nu a putut fi întreținut și s-a degradat. „Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?”, a precizat primarul general. Specialiști din domeniul construcțiilor, din administrația bucureșteană, au explicat pentru Gândul că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță. Pasajul Basarab arată deplorabil „În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, Primăria Capitalei trebuie să verifice starea următoarelor elemente: starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. „Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite. În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare”, mai spun sursele Gândul. Investiție de peste 250 de milioane de euro Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau recent că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu  Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000. Atunci, primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai

Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia

Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,

Adrian Marinescu: Românii folosesc antibiotice la gripă. Acestea nu au efect asupra gripei și pot avea reacții adverse

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, medicul Adrian Marinescu, manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a vorbit despre cum antibioticele pot avea reacții adverse în cazul gripei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Marinescu: „Odată, că e frecție la picior de lemn, adică nu-i folosește la nimic. În al doilea rând, că va avea reacții advers. Reacții adverse care sunt mai mari decât la vaccin. Și aici, eu unul nu înțeleg de ce de vaccin mă feresc, dar de antibiotice nu. Nu înțeleg! Și, în al treilea rând, rezistența.” Invitat la „Marius Tucă Show”, Adrian Marinescu a vorbit despre cum antibioticele pot avea reacții adverse în cazul gripei. Acesta a început prin a se întreba cum obțin oamenii antibiotice. În teorie, acestea se pot elibera doar pe bază de prescripție medicală, argumentată. Medicul susține că mulți români fac rost de antibiotice și fără acea prescripție. În cazul gripei, susține acesta, antibioticul este „frecție la picior de lemn”. Mai mult de atât, poate provoca reacții adverse mai puternice ca vaccinul, dar și rezistență. În acest caz, adaugă Marinescu, oamenii nu vor mai avea antibiotice eficiente în cazul unor infecții severe. „Hai să ne gândim în felul următor… Cum obține cetățeanul antibioticul? Teoretic, ar trebui să o facă doar printr-o rețetă și printr-o rețetă care să aibă niște lucruri foarte clare scrise. Cine-i dă rețeta? Medicul. Eu cred că rezolvă și fără rețetă, mai ales că e acea discuție că poți să primești pentru 48 de ore. Bun, ideea e că românul obține antibiotic și, din păcate, îl folosește în gripă. Și el spune ok, ce să-mi facă rău? Am auzit situații de genul ăsta. Până la urmă încerc, să fiu eu sigur. Nu e așa! Odată, că e frecție la picior de lemn, adică nu-i folosește la nimic. În al doilea rând, că va avea reacții adverse. Nu acționează împotriva gripei, ci nu acționează deloc. Reacții adverse care sunt mai mari decât la vaccin. Și aici, eu unul nu înțeleg de ce de vaccin mă feresc, dar de antibiotice nu. Nu înțeleg! Și, în al treilea rând, rezistența. Asta înseamnă că peste niște ani de acum încolo nu vom mai avea antibiotice pentru pacienții care chiar au nevoie. În sensul că nu-și vor mai face efectul și oamenii pot muri de infecții severe. Deci mare atenție că va fi o problemă reală în viitor. Bine, și acum e…”, a explicat medicul.

Cartea lui Dan Dungaciu despre discursurile lui Trump, oprită la frontiera cu Republica Moldova înainte de lansarea de la Chișinău. Reacția autorului

O situație neobișnuită a marcat lansarea volumului „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, semnat de analistul Dan Dungaciu, expert în geopolitică și prim-vicepreședinte AUR, eveniment desfășurat la Chișinău. Cărțile care urmau să fie prezentate publicului nu au ajuns la conferință, fiind blocate la frontieră, unde se aflau încă în procedura de vămuire. Potrivit organizatorilor, citați de ziua.md, transportul fusese asigurat cu garanția că volumele vor ajunge la timp, da acest lucru nu s-a mai întâmplat. În lipsa cărților, discuțiile s-au purtat fără suportul fizic al acestora, participanții fiind nevoiți să se raporteze exclusiv la conținutul deja cunoscut. Dan Dungaciu a explicat că editura a fost informată, în ziua lansării, că pachetele se află încă în vamă și că nu există o certitudine privind momentul livrării. El a precizat că volumele ar putea ajunge în zilele următoare, fără a exista însă un termen clar. Prof. univ. dr. Dan Dungaciu În acest context, autorul a ironizat situația creată de blocajul de la frontieră, făcând trimitere la dificultățile birocratice dintre România și Republica Moldova. Astfel, el a afirmat că, în mod simbolic, nici discursurile președintelui american nu au reușit să „treacă Prutul” la timp. Revenind la lucrurile serioase, profesorul a precizat că nu știe dacă astfel de întârzieri sunt uzuale, dar a subliniat caracterul paradoxal al unei conferințe dedicate unei cărți care nu a putut fi, de fapt, lansată. În opinia sa, frontiera continuă să reprezinte un obstacol semnificativ, inclusiv în plan simbolic. Referirea la Donald Trump a fost folosită pentru a evidenția ironia situației, autorul sugerând că dificultățile administrative pot afecta inclusiv proiecte editoriale cu miză internațională. Evenimentul a fost organizat de Grupul de politică externă „Titu Maiorescu”, reunind oficiali, experți, politicieni și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului, interesați de evoluțiile geopolitice actuale. La prezidiu, alături de Dan Dungaciu, s-au aflat senatorul AUR Petrișor Peiu, deputatul moldovean Vasile Costiuc, fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA Igor Munteanu, precum și expertul Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Participanții au discutat despre necesitatea unui dialog matur privind schimbările majore de la nivel global și despre poziționarea României și a Republicii Moldova în noul context geopolitic. De asemenea, au fost evocate declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind o eventuală reunire cu România, subliniindu-se că tema securității rămâne centrală pentru Republica Moldova, în condițiile lipsei unor garanții ferme în actuala arhitectură regională. Volumul „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, apărut în 2025, reunește cele mai relevante discursuri ale liderului american pe teme precum echilibrul global și politicile Statelor Unite, fiind contextualizate de Dan Dungaciu pentru a oferi cititorilor o perspectivă analitică asupra politicii americane contemporane. Autorul mai recomandă: Dan Dungaciu: „Singurii care au salutat proiectul de unire inițiat de Maia Sandu au fost cei de la AUR” Dan Dungaciu: „Suntem singurul stat unde înjurarea președintelui SUA este criteriu de promovare în carieră” Dan Dungaciu: „Asistăm la o revoluție care pleacă de la Trump. „Trădarea” lui Gorbaciov se aseamănă cu ce face Trump acum” Administrația Trump ia în considerare plăți pentru a convinge groenlandezii să se alăture SUA Dan ⁠Dungaciu: „Pentru Trump, globalizarea a fost un „bad deal”. Și-a dat seama că lumea a început să urască SUA”

Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile

Președintele Nicușor Dan a anunțat că anul 2025 a fost un succes. Cu măsuri „dureroase, dar necesare”, guvernul a încheiat anul cu un deficit bugetar în scădere „consistentă” față de anul anterior și chiar o ușoară creștere economică, așa cum a subliniat președintele. „Imperativele anului 2025, special după ultimul rând de alegeri, au fost asigurarea unei stabilități politice și guvernamentale și nevoia urgentă de redresare financiară. Au fost niște măsuri dureroase, care au fost obligatoriu a fi luate într-un termen extrem de scurt, iar aceste măsuri, la nivel macroeconomic, au dat rezultatele așteptate. România a reușit să încheie anul 2025 cu o reducere consistentă a deficitului și cu o ușoară creștere economică”, a declarat Nicușor Dan. Nu este însă clar care a fost deficitul bugetar la finalul lui 2025. Datele publice din acest moment indică un deficit bugetar, la 11 luni din an, de 6,3% din PIB, în scădere față de 7,15% din PIB, cât a fost în aceeași perioadă din 2024. Creșterea economică din România, pe datele oficiale, a fost de circa 1% în 2025. Este un avans în marja de eroare, deși economiștii deja vorbesc de o recesiune, iar alți analiști, mai pesimiști, chiar de o criză economică de proporții care ar urma să se manifeste mai ales în 2026. Ce înseamnă criză economică? O criză economică, așa cum scrie la manualul de economie, înseamnă scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Cu alte cuvinte, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Or, acest lucru deja se întâmplă în România, în ciuda creșterii economice anunțate de președinte. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România (metodologia BIM, măsurată de INS), era de 5,7%. În noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Nu este o crștere uriașă, dar, cu siguranță, este o creștere și este unul dintre indicatorii unei perioade de – cel puțin – răcire economică. Mai departe, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele de la Institutul Național de Statistică spun limpede: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu aproape 5% în perioada amintită. La Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a deschis șampania Președintele vorbește însă de succese în 2025 și de relansare economică viitoare. „Reformele administrative și fiscale demarate anul trecut vor consolida statul și acest efort conjugat, cetățeni, sector privat, instituții publice, trebuie valorificat prin politici publice care să facă posibilă relansare economică. Deci acesta este unul din obiectivele pentru 2026 și 2027. Știți la fel de bine ca și mine că doar o situație internă solidă, predictibilă și coerentă poate genera instrumente diplomatice eficiente, iar acest adevăr este cu atât mai relevant în contextul de azi”, a mai precizat președintele”, a mai spus președintele. Economiștii au avertizat încă de la momentul anunțării măsurilor de austeritate că acestea vor încetini economia sau vor adânci o răcire deja existentă. De altfel, guvernul Bolojan este pe contrasens cu manualul de economie, care spune că, în vremuri de creștere economică, este momentul măsurilor de austeritate bugetară. Dar în vremurile de răcire a economiei, cum este aceasta pe care o traversează România, guvernul trebuie să vină cu injecții de bani în consumul privat și cu investiții publice, ca să atenueze criza. AUTORUL RECOMANDĂ:

Ministrul Finanțelor a semnat al doilea contract de finanțare pentru Autostrada A1: Prima autostradǎ care traverseazǎ Carpații, în linie dreaptă

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că a semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Autostrada Sibiu-Pitești. Împrumutul în valoare de 500 mil. euro face parte dintr-un pachet total de până la 1 mld. euro prin care BEI sprijină construcția autostrăzii.  Ministrul Finanțelor spune că împrumutul va ajuta la realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România. Prin această nouă tranșă de finanțare, BEI continuă sprijinul pentru construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați și asigură legătura rutieră între Sibiu și Pitești. De asemenea, Nazare consideră că autostrada nu reprezintă doar „mai mulți kilometri de asflat”, ci o dezvoltare economică a României. „Astăzi am semnat al doilea contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare de 500 de milioane de euro, pentru 122 km din Autostrada Sibiu–Pitești — unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură ale României. Este o nouă tranșă dintr-un pachet total de până la 1 miliard de euro, prin care BEI sprijină construcția primei autostrăzi care traversează Munții Carpați – un proiect strategic pentru conectivitatea națională și regională”, a transmis Alexandru Nazare. Contractul de finanţare recent încheiat se înscrie într-un pachet financiar mai amplu, cu o valoare totală de până la 1 mld. euro, aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii pentru proiectul Autostrăzii Sibiu-Piteşti. Primul contract de finanţare, în valoare de 500 mil. euro, a fost semnat în luna octombrie 2025. Astfel, valoarea totală a Autostrăzii Sibiu-Piești este estimată la aproximativ 5,5 mld. euro. Investiția beneficiază de finanțare din fonduri europene nerambursabile, iar finalizarea proiectului este estimată pentru trimestrul IV al anului 2028. RECOMANDAREA AUTORULUI: Directorul CNAIR anunță că utilajul gigantic care va fora tunelul Poiana a ajuns pe platforma industrială de la Călărași Cum arată lucrările la tunelul Autostrăzii Sibiu-Pitești. Imagini în premieră

Victor Ponta: „USR controlează Guvernul Bolojan pe model PCR. PCR-ul cu 5% a preluat tot. 10% are USR-ul”

Ponta face o paralelă între USR și PCR, partid care în 1945 a luat 5% din voturile românilor, dar a ajuns să conducă. Politicianul subliniază că USR ar controla Guvernul, inclusiv prin premierul Ilie Bolojan. PSD se face că luptă „Cel care conduce în acest moment guvernul e USR-ul cu domnul Bolojan, care e, de fapt, USR. Ziceați că PNL-ul nu face nimic. Păi nu e niciun PNL. Domnul Bolojan e USR și PSD-ul se face că se luptă. Nu se luptă. Că dacă ar vrea să lupte, sigur că au metode democratice, politice, date de grupurile parlamentare. Ei se plâng și rămâne așa. E un proces de USR-izare a României. Așa cum a fost și în anii 45, când PCR-ul cu 5% a preluat tot. 10% are USR-ul. (…)”, a declarat fostul premier, pentru Adevărul. Ponta. Există majoritate și fără USR Ponta crede că doar după eliminarea USR de la guvernare, România poată să iasă din actualul blocaj politic. „Soluția e foarte simplă și clară și nu am inventat-o eu. Eu am format în Parlament, că sunt independent, un grup de 25-30 de parlamentari independenți, am semnat toți. Am zis, dacă scoateți pe USR nu vrem nicio funcție. Scoateți USR. Ori scoateți pe USR și participați la guvernare în mod serios, nu ca acum. Ori ieșiți voi de la guvernare și lăsați-l pe domnul Bolojan cu USR-iștii lui și cu ce peneliști mai sunt să guverneze”, spune Victor Ponta. Fostul lider social-democrat crede că parlamentari independenți sunt cei care ar putea asigura majoritatea necesară în Parlament. „Le-am spus că votăm noi Guvernul. Nu am cerut niciun fel de funcție. Matematica este că există majoritate fără USR. Bineînțeles că există majoritate”, a indicat acesta.

Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile pentru economia României

Banca Mondială a revizuit în scădere perspectivele economice pentru România în 2026, spre dezamăgirea premierului Ilie Bolojan. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în iunie anul trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut, conform celui mai recent raport publicat de Banca Mondială. Deși prognozele de anul trecut arătau că PIB-ul României ar urma să aibă un avans consistent, reevaluarea recentă a Băncii Mondiale a indicat un nivel mult mai scăzut. Astfel, în 2026 PIB-ul ar urma să înregistreze un avans de 1,3%, față de 1,9% cât era prognozat în luna iunie a anului trecut și cu 2,6% estimat în ianuarie 2025 de Banca Mondială. Economia României ar urma să aibă parte de o îmbunătățire abia din 2027, până la un avans de 1,9%, însă mai puțin decât avansul de 2,5% pe care Banca Mondială l-a prognozat la mijlocul anului trecut. Potrivit Băncii Mondiale „creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”. Totuși, instituția financiară avertizează că în cazul României, creșterea economică va fi afectată de consolidarea fiscală a guvernului Bolojan. Banca Mondială avertizează că am putea trăi deceniul cu cea mai slabă creștere globală Banca Mondială a subliniat că dacă actualele previziuni se vor menține, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și prea slab pentru a evita stagnarea și șomajul în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare. De asemenea, creșterea în economiile emergente și cele în crus de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025. Însă, dacă este exclusă China, rata de creştere pentru acest grup în 2026 va fi de 3,7%, neschimbată faţă de 2025, a estimat Banca Mondială. „Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puţin capabilă să genereze creştere şi pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul şi rezilienţa economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanţele publice şi pieţele de credit”, a declarat economistul-şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economistul Cristian Socol avertisment pe final de an și previziuni sumbre pentru 2026: România implementează cea mai dură austeritate din UE Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară

ANAF a pus ochii pe 66 de mașini de lux, pentru că proprietarii au plătit prea puține taxe

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a demarat, în cadrul unui proiect pilot, o serie de controale care îi vizează pe proprietarii de mașini de lux care au plătit prea puține taxe către stat. Până acum, 66 de proprietarii de mașini de lux nu au putut să justifice discrepanțele mari între veniturile declarate la stat și valoarea autovehiculelor. Conform comunicatului transmis de ANAF, în aceste situații a fost indentificat un risc fiscal ridicat și există suspiciuni că mașinile de lux au fost cumpărate din venituri nedeclarate. Controalele DGAF au scos la iveală 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constat că autoturismele de lux au fost cumpărate cu sume nedeclarate care au încălcat prevederile legale privind fiscalizarea veniturilor și disciplina financiară. „În cadrul acestui proiect, au fost analizate 66 de cazuri în care inspectorii Antifraudă au constatat o discrepanță semnificativă între veniturile impozabile declarate în ultimii ani și valoarea de piață a autoturismelor achiziționate, indicând un risc fiscal ridicat. Controalele vizează situații în care venituri nedeclarate sau insuficient justificate sunt utilizate pentru efectuarea unor achiziții de valoare mare, cu încălcarea prevederilor legale privind fiscalizarea veniturilor și disciplina financiară”, se arată în comunicatul transmis de ANAF. Printre situațiile identificate de Direcția Generală Antifraudă Fiscală se numără: – achiziționarea, în anul 2025, a unui autoturism BMW 740D xDrive, în valoare de aproximativ 100.000 euro, achitat integral în numerar, fără a fi prezentate documente care să ateste proveniența legală și trasabilitatea fondurilor; – tranzacționarea unui Porsche Panamera la un preț subevaluat, în condițiile în care autoturismul fusese achiziționat anterior cu 609.150 lei, plata fiind realizată în numerar, iar sursele fondurilor nu au putut fi dovedite prin documente credibile; – achiziția unui BMW M4 Competition M xDrive, în valoare de 546.951 lei, în absența unei justificări obiective a resurselor financiare utilizate; – achiziționarea unui BMW X6 xDrive, în valoare de 428.460 lei, cu plata în numerar, în cadrul unei tranzacții în care niciuna dintre părțile implicate nu a putut demonstra proveniența legală a sumelor. Într-un caz distinct, controalele ANAF au sprijinit organele de executare silită să pună sechestru pe un autoturism marca BMW 740, evaluat la 762.300 de lei, cu scopul de a recupera datorii restante către bugetul de stat. De asemenea, ANAF a anunțat că proiectul pilot va continua și va fi extins către alte tipuri de tranzacții cu risc fiscal. „Având în vedere confirmarea riscurilor fiscale evaluate, DGAF va continua acest tip de acțiuni și are în vedere extinderea semnificativă a numărului de controale, inclusiv asupra unor noi tipologii de tranzacții cu risc fiscal.ANAF reafirmă importanța respectării legislației fiscale și subliniază determinarea instituției în combaterea utilizării fondurilor ilicite, prevenirea evaziunii fiscale și asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru toți contribuabilii.” RECOMANDAREA AUTORULUI: „Lista rușinii” cu cetățenii români care au datorii. Cum vor apărea aceste date și ce arată proiectul legii reformei în administrația locală Cine sunt norocoșii care beneficiază de ștergerea datoriilor. ANAF a făcut anunțul