Etichetă: Z

Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan

Anul 2026 aduce cu sine, pe lângă creșterea masivă a impozitelor la locuințe, și creșterea considerabilă a impozitelor la toate tipurile de mașini (cilindrice, hibrid, electrice, pe motorină sau diesel). Însă, nu creșterea în sine e alarmantă, ci mai ales faptul cu proprietarii de mașini hibride, cu norme reduse de poluare, ajung să plătească sensibil mai mult decât șoferii unor autoturisme vechi, mari poluatoare. Deși, teoretic, Guvernul a intenționat să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Mașina devine un lux în 2026, pe lângă creșterile de impozite, șoferii confruntându-se cu scumpiri în lanț la RCA sau carburanți.  Impozitul auto pentru autoturismele înmatriculate în România este calculat începând de la 1 ianuarie în funcție de capacitatea cilindrică, de norma de poluare și de prețul mașinii. De la 1 ianuarie 2026, acesta a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, explică Biroul de presă al Guvernului. Noul sistem de impozitare a mașinilor ține cont de capacitatea cilindrică a motorului ”Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării”, explică reprezentanții Guvernului Bolojan.  Impozit auto 2026 Sursa Foto: Shutterstock Mai mult, scumpirea este imputabilă ”reformei aferente jalonului PNRR M59”, însă ”nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³”. Valori diferențiate și în funcție de norma de poluare Euro În continuare, Biroul de presă al premierului Bolojan explică faptul că impozitele sunt diferențiate, dar bazate pe criterii obiective, compatibile cu cerințele PNRR. Mai mult, noile norme vizează încurajarea unor autoturisme mai puțin poluante Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR. În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative. De ce a ajuns impozitul la o mașină hibrid mai mare decât în cazul unei mașini diesel Însă, în ciuda bunelor intenții de a încuraja folosirea unor mașini slab poluatoare și stimularea achiziției de mașini cu tehnologii inovatoare, în practică posesorii de mașini hibrid s-au trezit cu impozite uriașe, spre deosebire de proprietarii unor ”conserve” pe 4 roți și diesel. Cum se conduce o masina diesel, sursa foto: Envato Deși, în teorie, Guvernul a intenționat ca, prin majorarea impozitelor auto, să colecteze mai mulți bani pe principiul „poluatorul plătește”, cu o latură de majorare pentru vehiculele considerate de lux, practica financiară nu descurajează mașinile vechi și extrem de poluante. Un automobil hibrid cu capacitate cilindrică mare, de peste 2.0 litri, va determina plata unui impozit anual de aproape 1.000 de lei, deși nivelul de emisii este unul dintre cele mai scăzute în rândul mașinilor noi existente pe piață. Pe de altă parte, un automobil extrem de poluant (precum sunt cele echipate cu motoare de 2 litri benzină fără catalizatori sau celebrele 1.9 TDI), cu norme de poluare de până la Euro 3, va plăti doar 297 de lei anual. Normele de poluare Euro 0 și Euro 3 sunt în aceeași categorie, încurajându-se mașinile vechi și poluante Poluare – Foto: Pixabay – Caracter ilustrativ Potrivit Profit.ro, deși normele stipulează introducerea normelor de poluare de la Euro 0 la Euro 3 în aceeași categorie, diferențele tehnice dintre aceste sunt foarte mari. În consecință, se încurajează păstrarea sau chiar cumpărarea mașinilor non-euro, care sunt mai vechi de 22 de ani și emit peste 200 de grame CO2 pe km. Diferență exagerată între unele capacități cilindrice. Cine beneficiază de reduceri Mai mult, mai scrie sursa citată, diferența de impozit provine și din menținerea unei diferențe exagerate între unele capacități cilindrice: de la sub 2.0 litri la 2.0 – 2.6 litri impozitul crește cu peste 60 de lei la fiecare 200 cm3, deși în cea de-a doua categorie există o serie de motorizări eficiente care echipează multe mașini relativ moderne. În general, vorbim despre motoare de 2.2 litri, dar în intervalul respectiv sunt mai multe tipuri de motoare cu emisii reduse de CO2. Autovehiculele cu sistem de propulsie care au emisii de CO2 mai mici de 50 g/km (PHEV) vor beneficia, începând cu 2026, de o reducere a impozitului auto de maxim 30%, prin decizie Consiliului Local. Autovehiculele complet electrice vor datora un impozit unic, în valoare de 40 de lei. Tabelul de emisii al Guvernului nu are nicio logică Dacă parcurgem tabelul de emisii introdus de Guvernul Bolojan, putem constata imediat unde sunt cele mai mari discrepanțe. La motorizările reduse, impozitul scade infim, în schimb la motoarele cu capacități foarte mari hybrid, impozitul crește la valori enorme.  La motorizarea până în 1.6 litri, plaja de impozite scade cu doar 3,2 lei/200 cm3, de la Euro 0 la hibrid. La motorizarea între 1.6 litri și 2.0 litri, impozitul pe fiecare 200 cm3 scade cu doar 5,1 lei de la Euro 0 – Euro 3 până la hybrid. La motorizarea 2.0 litri – 2.6 litri – categoria cea mai expusă la dezechilibre – impozitul scade gradual de la 92,2 lei/200 cm3 la 76,3 lei/200 cm3 (hibride), adică o diferență de 15,9 lei. În această categorie, cel puțin 3 mărci vând motoare full-hybrid cu emisii foarte reduse: Ford, Mazda și Toyota. La motoarele cu capacități foarte mari, impozitele cresc gradual la valori de până la

Șefa CAB, avertisment dur pentru Nicușor Dan

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a dezvăluit duminică seară, la Antena 3, că a cerut o întrevedere cu Nicușor Dan, care până în prezent nu s-a materializat. Judecătoarea a lansat și un avertisment către șeful statului, criticând acuzele acestuia că justiția ar funcționa sub teroare.  Invitată în cadrul emisiunii Ora de foc de la Antena 3, șefa Curții de Apel București a precizat că a solicitat o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan, pe fondul acuzațiilor acestuia, apărute în spațiul public, privind un presupus climat de „teroare și persecuție” în instituția pe care o conduce.  Arsenie: L-aș ruga pe președinte să se gândească Chiar înainte de Crăciun, șeful statului a primit mai mulți magistrați la Cotroceni, alături de care a discutat problemele din justiție semnalate de documentarul Recorder. Nicușor Dan a invocat chiar posibilitatea organizării unui referendum pe această temă, scenariu desființat de avocatul Toni Neacșu. În intervenția sa, Liana Arsenie a punctat că președintele face o serie de afirmații insuficient probate, care pun în pericol sistemul judiciar în ansamblul său, dar și încrederea cetățenilor în statul de drept. Nicușor Dan / FOTO – Facebook.com ”Am cerut o discuție cu președintele țării.Am făcut și o solicitare scrisă.Probabil că agenda domniei sale este încărcată. Urmează, mă gândesc, să fiu și eu primită.În acest moment l-aș ruga pe domnul președinteca, atunci când susține că sistemul de justițieeste condus prin teroare,când sistemul de justiție este condus prin presiune,este condus prin persecuție,să se gândească că răul care se facenu este la adresa acelor magistrați,ci este răul care vizează sistemul de justiție în ansamblul său.Este un rău care șubrezește,care erodează statul de drept, pentru că dacă cetățenii nu mai au încredere că hotărârea judecătorească este rezultatul legii și al aplicării legii și al independenței și obiectivității judecătorului”, a explicat șefa CAB.  Cine subminează, de fapt, statul de drept Judecătoarea mai opinează că o putere subordonată politic periclitează în mod evident statul de drept, iar nu disfuncțiile din justiție, sistem care are puterea de a se autoregla. Atunci statul de drept este în pericol. Statul de drept nu este în pericolcu o justiție independentă și imparțială,nu este în pericol cu un corpal judecătorilor puternici. Este în pericol cu un corp, cu o putere judecătorească coordonată politic, a completat Liana Arsenie.  RECOMANDĂRILE AUTORULUI Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției” Șefa Curții de Apel revine și spune că va prezenta dovezi despre procuroarea lui Kovesi, care i-a cerut condamnarea unui politician După documentar, „eroul” Recorder, Laurențiu Beșu, nu mai vrea să fie judecător. Se face procuror, după ce a lucrat la „Doi și-un sfert”

Târgul de Crăciun din Craiova VS. Untold din Cluj-Napoca. Cine câștigă mai mulți bani?

Craiova și Clujul sunt două orașe care au devenit puncte de reper pe harta turismului european și au reușit să transforme simple evenimente în adevărate motoare economice. Ceea ce a început ca o activitate festivă desfășurată la nivel local s-a transformat rapid într-o adevărată industrie cu milioane de vizitatori și încasări consistente pentru mai multe sectoare economice. Untold, unul dintre cele mai cunoscute evenimente din România, rămâne un reper în lumea festivalurilor. Impactul economic generat în doar 4 zile de activitate a fost uriaș, iar Gândul a calculat care a fost și impactul economic al Târgului de Crăciun de la Craiova. Cine a câștigat și cum au fost făcute calculele? Târgul de Crăciun de la Craiova a devenit magnet de turiști străini În cazul Târgului de la Craiova, calculele au fost realizate pe baza numărului de vizitatori, durata evenimentului și cheltuielile medii. În cele 59 de zile, aproximativ 2,3 milioane de oameni au trecut pragul evenimentului. Dintre aceștia, cel puțin 750.000 au fost turiștii care s-au cazat într-o unitate de cazare din oraș. La un preț mediu de cazare de 300 de lei și o ședere medie de două nopți, veniturile obținute din industria hotelieră au fost între 60 și 80 de milioane de euro. Sectorul HoReCa și comerțul au înregistrat și ele de încasări substanțiale de aproximativ 58 de milioane de euro dacă luăm în calcul faptul că vizitatorii târgului au cheltuit în medie între 100 și 150 de lei pe zi pe mâncare și băutură. La capitolul transport, turiștii au generat alte 18 milioane de euro din achiziția de bilete de avion, tren și autobuz. În plus, serviciile și comerțul conex, care includ cheltuielile cu suveniruri, patinoar și bilete pentru diverse carusele, au generat cel puțin 12 milioane de euro. Astfel, impactul economic total al Târgului de Crăciun de la Craiova se situează în jurul sumei de 160-170 de milioane de euro. Precizare: Ulterior publicării acestui material, Primăria Craiova a anunțat că au fost 2,5 mil. de vizitatori la Târgul de Crăciun. Târgurile de Crăciun sunt ca un magnet pentru vizitatori în perioada sărbătorilor, chiar dacă prețurile nu sunt întotdeauna cele mai prietenoase. Același lucru s-a întâmplat și în cazul celui mai frumos târg de Crăciun din Europa. Târgul de Crăciun de la Craiova a câștigat locul 1 în competiția Târgurilor de Crăciun din Europa, cu un avans de peste 56.000 de voturi față de locul 2 și cu peste 55% dintre voturi primite de la SUA, Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania și Spania. Astfel, „Capitala Olteniei” a devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice din România și, datorită cererii mari din partea agențiilor de turism, primăria condusă de Olguța Vasilescu a prelungit evenimentul cu încă o săptămână. Târgul s-a deschis pe 14 noiembrie 2025 și a atras peste 200.000 de vizitatori în primul weekend de la deschidere iar purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova, Marina Andronache, spunea că se așteaptă ca numărul de vizitatori pe săptămână să ajungă la 400.000. Deși anul trecut încasările primăriei au fost de aproximativ 3 milioane de lei și de 10 milioane de euro pentru industria HoReCa, situația s-a schimbat complet după câștigarea titlului de „cel mai frumos Târg de Crăciun din Europa”. Conform calculelor făcute de Gândul, ediția din 2025 a Târgului de Crăciun de la Craiova a generat un impact economic total estimat între 150 și 180 de milioane de euro. Cel mai popular festival din România a generat peste 100 de milioane de euro în 4 zile De cealaltă parte a baricadei stă industria festivalurilor care a devenit una dintre cele mai populare din România. Când vine vorba de astfel de evenimente, Untold a devenit festivalul reprezentativ al României în doar un deceniu de existență. Untold a început în 2015 ca proiect al unui ONG și a fost desemnat încă de la debutul său, „Best Major Festival”, iar un an mai târziu a devenit cel mai mare eveniment muzical din țară, cu afaceri anuale ce au ajuns să treacă de 100 de milioane de lei. Evenimentul a devenit cea mai importantă afacere din domeniul spectacolelor din țară, iar ediția cu numărul 10 a atras peste 470.000 de fani din peste 150 de țări și a generat sume consistente pentru economia locală. Desfășurat între 7 și 10 august 2025, Untold X a generat aproximativ 120 de milioane de euro, conform estimărilor organizatorilor și ale partenerilor financiari. Mii de tineri au participat la prima zi a Festivalului Untold, joi, 7 august 2025, la Cluj. Festivalul, aflat la cea de-a 10 editie, s-a clasat pentru al doilea an consecutiv, pe locul 3 în Top 100 cele mai bune festivaluri ale lumii. RAUL STEF / MEDIAFAX FOTO Din totalul de 120 de milioane de euro, evenimentul a adus aproximativ 45 de milioane de euro în industria hotelieră, care a funcționat la un grad de ocupare de aproape 100%, inclusiv în zonele limitrofe. HoReCa și comerțul au înregistrat aproximativ 30 de milioane de euro, în timp ce transportul a generat 10 milioane de euro. Alte 7 milioane de euro au provenit din serviciile și comerțul conex, iar 8 milioane de euro din taxe și impozite. De asemenea, bugetul pentru producția festivalului s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, iar estimările organizatorilor arată că 80% din valoarea economică generată a rămas în comunitate. La ce capitole câștigă teren Târgul de la Craiova Când vine vorba de impactul economic, Untold rămâne lider detașat pentru că reușește să aducă încasări uriașe în doar câteva zile de eveniment. Dacă e vorba strict despre încasările comercianților, durata evenimentului, numărul total de turiști și bani distribuiți pe termen lung în economia locală, Târgul de Crăciun de la Craiova devine câștigător. Cu aproape 2 luni de eveniment, milioane de vizitatori și un consum constant, Craiova a reușit să transforme un simplu târg de Crăciun într-un adevărat motor economic și a reușit o performanță remarcabilă pentru România. Totuși, Untold rămâne constant an de an atunci când vine vorba de atragerea unui număr mare de turiști și nu are

Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean

Trump a emis un decret de urgență națională pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean, aflate în conturile Trezoreriei Statelor Unite, de sechestre judiciare. Decretul subliniază faptul că acești bani sunt „proprietatea suverană a guvernului Venezuelei, depozitată în SUA”, a spus Trump, potrivit Axios .  Trump i-a chemat vineri pe directorii marilor companii petroliere să înceapă să extragă rezervele de țiței din Venezuela. Exceptând Chevron, președintele nu a reușit să obțină angajamente concrete din partea ExxonMobil sau Conoco Philips. Directorii executivi ai celor două companii au solicitat întâi reforme semnificative și restructurarea infrastructurii din Venezuela, mai ales după ce Hugo Chavez le-a confiscat activele după naționalizarea petrolului în 2007. Trump a încercat să-i convingă să se apuce de investit în extracția petrolului pentru că vor face mult mai mult profit decât au realizat înainte. Decretul lui Trump Pentru SUA sunt în joc controlul asupra rezervelor de petrol extrase din Venezuela în valoare de 2,5 miliarde de dolari.  Strategia Casei Albe este să atragă companiile petroliere să investească în țara sud-americană. Departamentul Trezoreriei va desemna Fondul ca proprietate suverană a guvernului venezuelean, gestionat de SUA, și nu o proprietate a Statelor Unite.  Veneuzela are celșe mai mari zăcăminte de țiței din lume: peste 300 de miliarde de barili, mult mai mult decât Arabia Saudită sau Iran. SUA plănuiesc să controleze petrolul din Venezuela pe termen indefinit În timpul întâlnirii cu directorii executivi ai celor mai mari companii petroliere, oficialii guvernamentali au dezvăluit pentru Axios că SUA plănuiesc să gestioneze vânzările de petrol și veniturile Venezuelei permanent. Trump a declarat că pierderea controlului petrolului venezuelean ar putea afecta grav securitatea națională și politica externă a Statelor Unite în eforturile de a stabiliza Venezuela. Trump: Vom face Venezuela bogată și sigură din nou Casa Albă a invocat din nou atacarea Venezuelei pe seama soluționării influxului de migranți ilegali și periculoși, precum și a drogurilor ilegale de mare risc. A adăugat ca motiv și combaterea unor actori răuvoitori precum Iran și Hezbollah. Potrivit decretului prezidențial, orice acțiune sau procedură juridică împotriva statului venezuelean pentru confiscarea Fondului sau recuperarea de creanțe este interzisă  și va fi declarat nulă. Sâmbătă, președintele a scris pe Truth Social că iubește poporul venezuelean și că este pregătit să facă Venezuela bogată și sigură din nou. Sursa Foto: Arhiva Shutterstock Autorul recomandă:Ce i-au spus directorii companiilor petroliere lui Trump despre investiții în Venezuela

Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Guvernul vine cu explicații, duminică, după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autoriățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de Executiv de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se aşteaptă la venituri mai mari cu 30 de procente, comparativ cu anul trecut, în urma majorării impozitelor pe locuinţe, terenuri şi mijloacele de transport, suma colectată în plus la buget fiind, potrivit estimărilor, de 3,7 miliarde de lei.  „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, transmite Guvernul Bolojan, într-un comunicat dat publicităţii duminică. Executivul arată că „sumele colectate din impozitele şi taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creştere ca urmare a deficitului bugetar”. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situaţii punctuale, pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează reprezentanții Executivului. Impozitarea clădirilor și terenurilor În ceea ce priveşte clădirile şi terenurile, prin actualizarea bazei de impozitare se elimină utilizarea unor valori istorice sau depăşite care nu mai reflectau realitatea economică. „Baza de impozitare pentru clădiri şi terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piaţă începând cu 1 ianuarie 2027. Creşterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu naţional realist de construire, corespunzător unei locuinţe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referinţă tehnică prudentă şi uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piaţă. Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaţionalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăţilor şi introducerea impozitării la valoarea de piaţă şi pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027”, mai explică Executivul condus de Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ciolacu îl ia peste picior pe Bolojan: „Felicitări Guvernului Bolojan care a construit bugetul pe 2025! Este 9 ianuarie și nu avem buget pe 2026” Unde alţii văd sărăcirea românilor, premierul Bolojan vede dezvoltare: „Cum am reuşit acest rezultat fără precedent? Este rezultatul unui efort”

De unde provine Dedeman, brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl

Dedeman este brandul care i-a făcut miliardari pe frații Pavăl, oficial cei mai bogați frați din România. Povestea de succes are legătură și cu acest nume. Nu puțini români se întreabă de unde vine denumirea brandului și cum s-a născut cel mai mare business antreprenorial de pe piaţa locală. Rețeaua magazinelor Dedeman este extinsă în întreaga țară, iar brandul creat de frații Adrian și Dragoș Pavăl s-a remarcat ca una dintre cele mai de succes afaceri românești post-Revoluție. Însă, cum a fost ales numele magazinelor de bricolaj prezente în aproape toată țara? Proprietarii sunt unii dintre cei mai bogați oameni din România și își conspolidează averea pe zi ce trece. Afacerea s-a născut la Bacău, în anul 1992 Magazinele Dedeman sunt prezente în România de peste 3 decenii. Antreprenorii Adrian și Dragoș Pavăl și-au dezvoltat treptat afacerea de bricolaj, aceasta atingând o performanță reamarcabilă în ultimele două decenii. Dedeman a reușit să se impună în fața marilor jucători străini ai retailerului de bricolaj din România, fiind pe primul loc în acest domeniu extrem de competitiv. Astfel, conform renumitei reviste americane Forbes, Dragoș Pavăl are o avere estimată la 2 miliarde de dolari, iar Adrian Pavăl ar avea o avere estimată la nu mai puțin de 1,3 miliarde de dolari. Împreună cei doi dețin o avere fabuloasă, care însumează 3 miliarde de euro. Averea familiei Dedeman o depășește inclusiv pe cea a lui Daniel Dines, directorul unicornului IT UIPath, care era cotat, la data de apariție a topului american, cu o avere de 2,7 miliarde de dolari. Antreprenorii și-au lansat afacerea în zorii capitalismului românesc, mai exact în anul 1992 la Bacău. Primul magazin de bricolaj l-au deschis abia în 1995, potrivit Ziarului Financiar. Aproape 10 ani mai târziu, în anul 2003, a fost deschisă și prima unitate modernă la Suceava. În prezent, la nivel național există nu mai puțin de 64 de magazine sub această marcă. În luna aprilie 2925, Dedeman a finalizat o investiţie nouă la Alexandria (Teleorman), cel de-al 64-lea magazin al reţelei. Cum a fost ales numele magazinelor luate cu asalt de români Iată cum a luat naștere numele faimoaselor magazine, Inițial, cei doi oamenu de afaceri și-ar fi dorit ceva diferit, dar în final rezultatul a fost cel cunoscut de toți românii. Dragoș Pavăl a dezvăluit ce înseamnă Dedeman, dar și felul cum s-a luat decizia. Astfel, deși aveau în minte câteva denumiri care li se păreau atrăgătoare la acel moment și context istoric, majoritatea erau deja luate. În consecință, cei doi frați au fost nevoiți să ia o decizie rapidă. Dragoș Pavăl a mărturisit că inițial nu își dorea să includă numele membrilor familiei sale, dar ulterior s-a gândit că ar putea constitui singura soluție, și poate cea mai inspirată. Așa a apărut numele magazinelor Dedeman, care practic include numele tuturor membrilor familiei Pavăl, inclusiv inițiala numelui soacrei sale. „Îmi pregătisem nişte denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoş, soţia – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, şi am mai pus şi un M. Aşa a ieşit Dedeman”, a dezvăluit antreprenorul român pentru ZF. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Miliardarii Pavăl au pus ochii pe lanțul de supermarketuri Carrefour. Cine se mai bate să preia cele 460 de magazine Tânăra din imagine este cea mai BOGATĂ din România. Mulți români nu știu cine este, dar are o avere de 1,7 miliarde de dolari Tranzacție-record pe piața clădirilor de birouri. Frații Pavăl au cumpărat portofoliul companiei CA Immo, care astfel pleacă din România

Ion Cristoiu: Nu va mai rămâne nimic din NATO. Trebuia să se întâmple asta din 1990

Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre motivul pentru care NATO a fost creată și de ce el consideră inutilă alianța în acest moment al istoriei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că, din perspectiva sa, Alianța Nord-Atlantică ar fi trebuit desființată încă din 1990. Acesta creează un context istoric pentru a explica cum această alianță a fost creată pentru ca țările occidentale să se ferească de pericolul pe care îl reprezenta Uniunea Sovietică la acel moment. „Nimic, ceea ce trebuia din ’90. Omul simplu are o mare problemă, că întotdeauna nu-și imaginează că ar putea fi altceva. Și ne uităm, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia încasase două bombe nucleare. Și, cu toate acestea, în timpul ăsta, în timpul războiului, americanii au fost aliați cu rușii. În 1947 erau prieteni cu Japonia, și dușmani cu ăștia.” Ion Cristoiu: „Când s-a prăbușit Uniunea Sovietică, normal era să se desființeze și NATO, este o relicvă” Odată cu desființarea Uniunii Sovietice, și NATO ar fi trebuit desființată, susține Cristoiu, dat fiind faptul că, spune el, nu reprezintă altceva decât o povară economică la momentul actual. „În perioada postbelică s-a întâmplat un lucru, Occidentul, adică America și Europa de Vest, s-au confruntat cu un pericol nu rusesc, ci sovietic, comunist. În 1945, când au venit, n-au venit trupe rusești, adică cum sunt acum oamenii. Nu, ci trupe sovietice. Trupe comuniste. Și atunci a apărut pericolul comunist, întruchipat de Uniunea Sovietică. Deci, ei nu se temeau de Stalin, că vin rușii, ci se temeau că vine comunismul și le mănâncă tot. Și atunci s-a făcut o alianță între Statele Unite ale Americii și Occident. Împotriva lor, la rândul ei, Uniunea Sovietică a făcut o alianță și lumea era împărțită în două. În cadrul acestui Război Rece s-au creat NATO și Tratatul de la Varșovia. În 1990, când s-a prăbușit Uniunea Sovietică și tot lagărul din Est, s-a desființat Tratatul. Normal era să desființeze și NATO. Este încă de pe atunci o relicvă. N-are nicio treabă. Și atunci au început să inventeze pentru NATO tot felul de pericole. La ora actuală, pentru Occident, pentru America, NATO este o povară economică.”

Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026

După ce a anunțat vremuri mai bune și o evoluție a economiei în acest an, Guvernul Bolojan vine cu o surpriză în plus pentru români. Prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, arată că inflația României va scădea până la 3,6% spre finalul lui 2026.  După un an în care românii au strâns cât de tare s-a putut cureaua, 2026 se anunță a fi un an în care presiunea începe să scadă. Inflația, controversa economiei românești care a marcat anul 2025, pare că se va redresa. Totuși, bugetul României pe 2026 este încă inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai mult decât atât, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană dar, previziunile Guvernului rămân optimiste și arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. Însă „surpriza” Executivului nu va veni fără sacrificii din partea românilor. În decembrie, România arăta ca o țară care a crescut pe hârtie, dar care a rămas cu aceleași greutăți în buzunar și la intrarea în noul an. De la 1 ianuarie românii s-au lovit de noile presiuni fiscale, taxe și impozite care s-au dublat, sau chiar triplat în unele cazuri, dar și de înghețarea veniturilor care vor avea un impact direct asupra consumului. Conform ultimelor date publicate de INS, economia românească gâfâie, consumul a scăzut cu 4,8% în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. 2025 a rămas pe retinele multora drept anul în care au fost afectați direct de pachetele de austeritate ale Guvernului Bolojan. Și, deși Executivul e optimist cu privire la perspectivelele pentru noul an, economiștii avertizează că 2026 va fi cel puțin la fel de greu ca 2025. Rămâne de văzut însă dacă măsurile fiscale și sacrificiile românilor vor conta atunci când se va trage linie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026 Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

Strigătul unui fermier lovit de Acordul Mercosur: „Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană”/Adrian Mitroi:””

Scandalul care a izbucnit în urma pasului făcut de către Consiliul UE pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările Mercosur aduce în discuție ce pierde și ce câștigă România în urma acestei înțelegeri pentru schimbul liber. În lipsa informațiilor oficiale și a studiilor de impact pentru țară pe acest acord, Gândul a făcut un exercițiu jurnalistic și a încercat să afle care sunt argumentele pro și argumentele contra acordului în ceea ce privește România. Pe de-o parte, spun susținătorii acordului, România va putea exporta mai multe produse industriale către America de Sud și va avea acces la o piață cu 270 de milioane de consumatori. Pe de altă parte, în țară ar intra produse agricole mai ieftine, care ar dezavantaja producția locală. Ştefan Muscă, preşedintele Sindicatului Fermierilor Patrioţi, spune că oamenii din agricultură pregateau dinainte de apariţia Acordului Mercosur o serie de proteste îndreptate împotriva Guvernului Ilie Bolojan din cauza taxelor mărite care afectează serios activitatea din agricultură. Însă, acest Acord a fost scânteia care a aprins şi mai mult spiritele, iar fermierii sunt hotărâţi şi mai mult să iasă în stradă. Unul dintre fermierii români, care este şi lider sindical, nu vede deloc cu optimism situaţia, în condiţiile în care marfa din America de Sud bine atât cu preţuri mai mici şi nici nu este de o calitate superioară celei româneşti. „Dezavantaj pentru România este în totalitate. După ce că nu mai aveam cui să vindem, dacă mai vine şi marfa din America de Sud, nu mai vindem absolut nimic. E total distrugerea fermierilor români. Nu mai producem tractoare. Sunt avantajate ţările care au industrie. Ori industrie noi nu mai avem decât Dacia şi Fordul. Nu mai producem utilaje agricole, tractoare. Deja sunt 200 şi ceva de mii de ferme care sunt în insolvenţă, urmează să intre în faliment. A venit acum şi Acordul Mercosur, nu mai avem nico şansă de supravieţuire. Nu vorbim numai de fermierii mici, vorbim şi de fermierii mijlocii.  Cel puţin zootehnia va fi în colaps. Cei care se ocupă de vaca de carne, când va veni la jumătate de preţ. Faţă de România, inputurile sunt la jumătate de preţ. Ei cultivă modificat genetic. Eu n-o să pot să mai exist vreodată. Aşa că, ne gândim serios dacă să închidem porţile şi să facă ce vor domnul preşedinte Nicuşor Dan şi cu domnul prim-ministru Bolojan. USR a venit la conducere ca să distrugă ţara. Nu mai avem nicio şansă”, spune Ştefan Muscă, pentru Gândul. Sindicalistul spune că fermierii români erau deja pregătiţi de proteste din cauza poverilor fiscale impuse de Guvern, din cauza cărora cresc cheltuielile cu combustibilul şi nu numai. „Avem în vedere pentru că, oricum, şi în afară de acest Acord Mercosur, noi oricum acest proces de austeritate şi taxe mărite suntem la pământ.  Este ceva politic împotriva noastră şi a producătorilor de hrană. N-a existat nicodată aşa o presiune pe oameni să nu iasă, să tacă din gură. Toţi primarii fac presiuni pe fermieri să nu iasă în stradă. Imediat îi ameninţă.” Prof. Adrian Mitroi: „Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită” Profesorul în Economie, în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice, Adrian Mitroi, ne-a vorbit despre  declanşatorul aceastei situaţii care, în opinia sa, este legat de impunerile tarifare ale SUA. Acordul este în chinuri de foarte mulţi ani. Cred eu este o măsură pală faţă de tensiunea tarifelor impuse de America. Şi atunci ţările care sunt în afara relaţiei directe cu America, cum este şi Mercosur, UE şi America de Sud, este şi asta o formă de contrabalansare a impunerilor tarifare americane care sunt foarte dure. America a fost necruţătoare cu vecinii ei de la Nord şi de la Sud.  Preşedintele Trump are această formă de negocierea, prin care îi pune ceilalţi într-o postură în care dacă le oferă jumătate, sunt foarte mulţumiţi, dar jumătatea aia e cu deficit. Noi suntem o ţară cu mare avantaj competitiv. Produsele noastre sunt de calitate impecabilă, în comparaţie cu cele din UE.  Toată carnea aia vine la un preţ mai mic.  Ele nu respectă standaredele atât de dure impuse de UE, după părerea mea.   Europa este într-o poziţie favorabilă. Noi avem o agricultură de bună calitate, bio. Mercosur este un acord care ne pune pe noi într-o poziţie nefericită.” Profesorul Mitroi subliniază că acest Acord nu ar fi apărut niciodată dacă SUA nu ar fi impus taxe atât de dure vecinilor săi, dar şi acelora care nu au o relaţie comercială directă cu SUA. „Eu aş fi preferat să fi amânat, să fi impus criterii foarte stricte, şi să-i oblig să certifice că îndeplinesc aceleaşi standarde de calitate şi criterii de siguranţă ca şi produsele locale. Eu nu am certitudinea asta. Europa nu mai produce bio, nu mai are agricultură de mare calitate. România are aici un culoar foarte bun.  Cred că, pentru noi, ca ansamblu, aş fi preferat să, nu. Nu ar fi venit nicodată dacă nu ar fi fost facilitat de agresiunea tarifară americană.” Economistul Bogdan Glăvan: Acordul de liber-schimb cu Mercosur este binevenit, așa cum este binevenită orice altă scădere a poverii fiscale Există şi economişti care cred exact contrariul celor spuse mai sus.  Într-o postare pe facebook, Bogdan Glăvan explică avantajele unei astfel de situaţii. „Acordul înseamnă că cetățenii din unele țări sud-americane vor putea cumpăra mai ieftin bunuri și servicii europene, iar europenii vor putea cumpăra mai ieftin bunuri produse în Brazilia și Argentina (cei mai importanți membri Mercosur), nemaifiind împovărați de taxe vamele de Evul Mediu. Am încercat să aflu ce cumpără românii din aceste țări. Soia, tutun, cafea, arahide – astea sunt principalele importuri din Argentina. Apoi ceva produse industriale slab prelucrate. Din Brazilia cam la fel. Ce le vindem sud-americanilor? Mașini, și subansamble pentru mașini, asta în primul rând. Apoi alte produse industriale relativ înalt prelucrate, cum ar fi pompe, termostate, echipamente electrice, produse chimice (medicamente). Apoi servicii (IT)”. Economistul mai spune că „acest acord are o mică relevanță pe termen mediu. Dar este binevenit, ca orice alt acord care scade

Traian Băsescu explică cum ar fi trebuit redus deficitul bugetar: Aici trebuia operat

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, crede că pentru reducerea deficitului bugetar nu era nevoie de creșterea taxelor, ci de reducerea cheltuielilor statului. Acesta susține că deficitul nu a fost provocat de întreaga populație și spune că guvernul ar fi trebuit să intervină la nivelul pensiilor, salariilor și sporurilor. Traian Băsescu a explicat că pentru reducerea deficitului bugetar nu erau necesare majorări de taxe, ci reduceri în zona de cheltuieli ale statului. Fostul președinte susține că soluția aleasă de Guvernul Bolojan este una greșită deoarece „deficitul nu s-a făcut de toată populaţia” ci de cheltuielile cu pensiile, salariile și sporurile. În opinia acestuia, reducerea deficitului nu ar fi trebuit să împovăreze întreaga economie. „De fapt, asta era toată cheia: nu era nevoie de creşteri de taxe, ci de reducerea cheltuielilor. (…) Sunt 17 taxe şi accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe, nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea. Încercam să mă pun în situaţia unui om care are o pensie de 2000 de lei. Taxa pe casă vede că s-a dublat, sau chiar mai mult, taxa pe maşină a explodat şi ea. Pe dividende sunt taxe suplimentare. Oriunde se mișcă românul, îl izbeşte o taxă crescută. De asta cred că s-a greşit foarte mult cu această soluţie. Este opinia mea, care am făcut altceva, deci eu am o experienţă, nu vorbesc că mi se pare (…) De ce insist să spun că nu e corect? Pentru că deficitul nu s-a făcut de toată populaţia, sectorul privat nu a avut nicio contribuţie, marele deficit s-a creat pe pensii şi pe salarii şi pe celebrele sporuri, asta înseamnă aici trebuia operat. Numai la bugetari s-au utilizat bani din rezervă a să crească sporurile sau salariile. De ce nu te-au dus doar acolo? De ce pui toată economia, tot sectorul, privat să fie părtaş la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit pentru ca tu, PSD, sau tu, PNL, să câştigi alegerile?”, a spus Traian Băsescu.   Băsescu a amintit și despre măsurile luate în anul 2010, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o situație similară. Acesta a subliniat că la acel moment măsurile s-au îndreptat către „zona care a generat deficitul, nu și către sectorul privat”. De asemenea, fostul șef de stat a transmis că măsurile fiscale ar fi putut fi implementate gradual pentru a nu-l pune pe cetățean „într-o situație extrem de dificilă”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Traian Băsescu ironizează Armata Română: „Drona a fost doborâtă cu plopul, în judeţul Vaslui. Mai eficient decât toate mașinile de luptă antiaeriene” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente