Etichetă: Z

România e azi cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga UE, susține ministrul Energiei

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România are suficiente rezerve de gaze naturale pentru a face față perioadelor cu temperaturi scăzute și susține că țara nu este afectată de ajutorul oferit Republicii Molodva și Ucrainei. Ivan a transmis că „România este astăzi cel mai mare producător de gaze naturale din UE” și a subliniat că depozitele țării sunt piline.  Bogdan Ivan a infirmat speculațiile care au apărut în ultima perioadă, conform cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze, pentru că trebuie să ajute Republica Moldova și Ucraina. Ministrul Energiei a transmis că România și-a umplut depozitele de gaze și s-a asigurat că, indiferent de condițiile meteorologice, va avea suficiente gaze pentru a nu fi sub presiunile Rusiei sau a altor state. De asemenea, oficialul a spus că suntem singura țară care a avut „100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană”. „E o teză falsă. România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 de milioane de m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde de m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi. Suntem la aproximativ 15 procente peste media Uniunii Europene, iar la 1 noiembrie, la începutul sezonului rece, România este singura țară care a avut 100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană.” Ministrul Energiei a precizat că au existat întâlniri în care a cerut operatorilor economici din distrbuția de gaze naturale „să facă achiziții încă din vară, când sunt prețuri foarte mici”. În acest fel, autoritățile s-au asigurat că stocarea rezervelor de gaz a fost făcută din timp pentru a nu exista nicio presiune în privința consumului intern „indferent de condițiile din această iarnă”. De asemenea, oficialul a precizat că România se coportă ca un potențial jucător regional și a spus că țara noastră nu mai importă gaz din Rusia din 2023. „Noi nu mai importăm gaz din Federaţia Rusă din 2023, aşa că suntem în afara acestui şantaj energetic pe care ei l-au făcut faţă de noi. În acelaşi timp, România se comportă astăzi ca un potenţial jucător regional pentru că pe de o parte importăm, revindem către Republica Moldova, tranzităm şi gaze către Ucraina, acest lucru într-o formă în are noi producem venituri. Nu degrevăm România de această resursă importantă, ci, din contră, folosim gazul natural al altor state pentru a ajuta şi pe vecinii noştri, făcând profituri prin companiile româneşti”, a transmis Bogdan Ivan.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Prognoza meteo anunţă frig cumplit. Ministrul Energiei convoacă un nou Comandament Energetic Naţional Scăderea prețului la energia electrică nu a fost introdusă în ședința CSAT pentru că Ilie Bolojan nu a dat „un aviz formal”/ Ministrul Energiei: Propunerea a ajuns și la Nicușor Dan

PRO TV anunță închiderea formatului La Măruță, după 18 ani. Când va fi difuzată ultima ediție a emisiunii

PRO TV a anunțat, luni seară, încheierea emisiunii „La Măruță”, unul dintre cele mai longevive formate din grila postului. Potrivit unui comunicat transmis pe 12 ianuarie, show-ul va ieși din program începând cu 6 februarie 2026, decizia fiind justificată prin schimbări strategice la nivel de conținut. Postul de televiziune precizează că „Decizia face parte dintr-un proces mai amplu de adaptare a strategiei de continut, menit sa raspunda atat publicului de televiziune liniara, cat si consumatorilor digitali, in contextul unei piete media aflate intr-o continua evolutie.” Reacțiile lui Cătălin Măruță și ale conducerii PRO TV De altfel, Cătălin Măruță a vorbit despre finalul emisiunii după 18 ani de difuzare, subliniind importanța proiectului atât pe plan profesional, cât și personal: „Au fost 18 ani în care La Măruţă a fost mai mult decât o emisiune şi a devenit o parte importantă din viaţa mea şi, sunt convins, şi din vieţile multor telespectatori. Am crescut împreună, am râs, am sărbătorit, am învăţat şi am descoperit poveştile extraordinare ale invitaţilor noştri. Pentru mine, acesta a fost un capitol minunat, care va păstra mereu un loc special în sufletul meu. Acum sunt curios şi privesc cu entuziasm perioada care urmează, urmând să îmi dedic timpul mai multor proiecte din zona online şi noi formate pe care îmi doream să le dezvolt. Sunt profund recunoscător echipei şi publicului care mi-au fost alături în fiecare zi a acestei călătorii şi le mulţumesc pentru fiecare moment pe care l-au împărtăşit cu mine”, a transmis Cătălin Măruță. La rândul său, CEO-ul PRO TV, Aleksandras Cesnavicius, a transmis că închiderea formatului face parte dintr-o transformare mai amplă a conținutului editorial al postului: „La Măruţa a fost un format unic pe piaţa de televiziune din România şi o parte importantă din istoria PRO TV. Suntem recunoscători echipei şi lui Cătălin Măruţă pentru contribuţia lor remarcabilă. Această schimbare nu este o separare, ci urmează o evoluţie naturală, parte a unei transformări mai ample de conţinut pe care o vom implementa în perioada următoare”. Potrivit comunicatului, PRO TV analizează în prezent posibilitatea implicării echipei de producție în alte proiecte interne, cu scopul de a valorifica experiența acumulată de-a lungul anilor. AUTORUL RECOMANDĂ

Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027

Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Consilierul lui Isrărescu de la BNR: Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, crede că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține că ar trebui renunțat la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul lui Isărescu a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că nu există dorință de modernizare.  Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, pentru că cheltuielile bugetare și cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Rădulescu a menționat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este ignorat și contribuie la risipa resurselor. Mai mult, acesta a transmis că suntem în continuare în România anilor 60 a lui Ceaușescu și spune că nu vrem „sub nicio formă” să ne modernizăm. „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a explicat Eugen Rădulescu.  Rădulescu a explicat că după ce guvernul a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% în 2024, românii nu au avut de ales decât să facă sacrificii și să strângă cureaua. Acesta crede că în 2026 cei mai afectați vor fi tot români cu venituri mici. De asemenea, consilierul spune că în lipsa unor reforme reale guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. „Guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3. Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase.. să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos. Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit

Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi

Guvernul Bolojan a început 2026 în forță și s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni.  Ministerul Finanțelor a făcut astăzi un nou împrumut de la bănci prin două licitații cu titluri de stat, la dobânzi de 6,44% și 6,65% pe an. În prima licitație, Ministerul Finanțelor a redeschis o emisiune de obligațiuni de stat scadentă în iulie 2030 și a împrumutat 700 milioane de lei, la o dobândă anuală de 6,44%. Din cele 700 de milioane de lei, băncile au subscris 2,283 de miliarde de lei. De asemenea, ministerul a atras 500 milioane de lei printr-o a doua emisiune de obligațiuni de stat la un randament mediu de 6,64% pe an. Ministerul Finanțelor a planificat în luna ianuarie 2026 împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15%, respectiv 1,2 miliarde de lei, din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință. Suma totală, de 11,2 miliarde de lei, este cu 6,025 miliarde de lei mai mare față de cea care a fost programată în luna decembrie 2025, de 5,175 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetar. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor a publicat lista investițiilor publice semnificative. Care sunt proiectele prioritare în 2026 BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit

Maia Sandu spune că ar vota unirea cu România, dacă ar exista un referendum: Devine din ce în ce mai dificil pentru Moldova să supraviețuiască

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunirea cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, care găzduiesc cel mai mare podcast din Marea Britanie. Maia Sandu a vorbit deschis despre unirea cu România într-un dialog cu Rory Stewart și Alastair Campbell. Întrebată dacă susține reunirea, șefa statului a răspuns fără rezerve: „Dacă s-ar organiza un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.” În cadrul interviului, Maia Sandu a amintit de mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, când tema unirii cu România a fost intens discutată. „La sfârșitul anilor 80 au fost mișcările de renaștere națională și, bineînțeles, au fost discuțiile despre reunirea cu România, deoarece Moldova a fost parte din România înainte. Dar atunci, nu puteam ști câți oameni ar fi votat, pentru că nu am avut un referendum. Dar dacă e să judecăm după numărul care au participat la mișcarea de renaștere și după numărul celor care au ieșit în stradă, sute de mii, putem spune că am fi avut un suport pentru reunirea cu România” Lidera de la Chișinău a precizat că poziția sa este una personală și a explicat de ce o consideră firească în actualul context regional. „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.”  AUTORUL RECOMANDĂ

Amenzi de 32 milioane de euro pentru monopol pe piața forței de muncă

Mai multe companii au fost amendate cu 163,71 milioane lei (aproximativ 32,15 milioane euro) de Consiliul Concurenței. Inspectorii au probat că acestea au făcut o înțelegere anticoncurențională, având ca efect împărţirea pieţei forţei de muncă. Pe lista companiilor vizate se află nume ca Automobile Dacia sau Renault Technologie Roumanie.  Monopolul instituit de aceste companii viza limitarea mobilității angajaţilor şi a menţine costurile reduse cu resursa umană la un nivel redus, a anunţat luni autoritatea de concurenţă, într-un comunicat de presă. Domeniul auto este în fruntea listei În urma unei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că 8 companii, inclusiv nume cunoscute ca Automobile-Dacia SA sau Renault Technologie Roumanie SRL (foto), au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea şi angajarea reciprocă a forţei de muncă calificată/specializată asociată activităţilor de producţie autovehicule şi/sau altor activităţi conexe, incluzând servicii de inginerie şi consultanţă tehnică din România. Foto: Go4it.ro Companiile s-au înţeles, de asemenea, să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă. Lista companiilor penalizate Potrivit autorităţii, amenzile aplicate au fost următoarele: Akkodis Romania SRL – 5,54 milioane lei; Alten Si-Techno Romania SRL – 10,65 milioane lei; Automobile-Dacia SA – 81,53 milioane lei; Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL – 7,71 milioane lei; Expleo Romania SRL – 7,43 milioane lei; Fev ECE Automotive SRL – 1,4 milioane lei; Renault Technologie Roumanie SRL – 46,29 milioane lei; Segula Technologies Romania SRL – 3,16 milioane lei; Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înţelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaţilor unor firme concurente. Se renunţă astfel, de comun acord, la concurenţa pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă. Chirițoiu: Un comportament deosebit de nociv prin crearea unor bariere artificiale pe piață „Este primul caz în care sancţionăm astfel de practici anticoncurenţiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forţei de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esenţial al concurenţei între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forţă de muncă sau mobilitatea salariaţilor/colectivului. Acest tip de comportament,”no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurenţă, prin crearea unor bariere artificiale pe piaţă, cât şi pentru angajaţi ale căror oportunităţi de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chiriţoiu (foto sus), preşedintele Consiliului Concurenței. De precizat că investigaţia a fost declanşată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România Gucci și alte branduri de modă celebre, acuzate de crearea unui MONOPOL. Comisia Europeană a decis amenzi uriașe

În cazul scandalului de la UPU Argeş, Alina Gorghiu cere prefectului Ioana Făcăleaţă să vină cu documentele: „Dacă instituţia nu are nimic de ascuns”

„Dacă Prefectura Argeș nu are nimic de ascuns să răspundă cu documente” scrie şefa PNL, Alina Gorghiu, despre scandalul care a avut loc recent la Urgenţa Spitalului Judeţean Argeş şi care a avut ca protagonistă pe prefecta Ioana Făcăleaţă. Aceasta din urmă a motivat cu un control inopinat prezenţa sa în instituţie, în apropiere de miezul nopţii şi scandalul care a urmat.  Alina Gorghiu, deputat PNL de Argeș, a solicitat Prefecturii Argeș să răspundă cu documente în contextul scandalului de la UPU Argeș. „De două zile aflu de la unii colegi din PSD Argeș că e vina oricui, mai puțin a Prefecturii conduse de PSD, pentru rușinea de întâmplare și abuzul în funcție de la Urgențe”, a scris, luni, Alina Gorghiu pe pagina sa de Facebook. Deputatul liberal spune că „realitatea este una singură: PNL nu a fost la urgențe la ora 23:00, nu a sărit peste rând în fața pacienților cu probleme grave, nu a țipat la oameni aflați în suferință, nu a mințit invocând un așa-zis «control» al Prefecturii. Toate aceste fapte aparțin prefectei Ioana Făcăleață”. „Ca persoane publice am făcut ceva elementar și corect: am sesizat public abuzul în funcția publică, alături de mulți alții, am cerut demisia, am depus două solicitări oficiale în baza Legii 544/2001 – una la Prefectură, una la Spital. Dacă Prefectura Argeș, instituție condusă de PSD Argeș, nu are nimic de ascuns, să răspundă astăzi, cu documente, nu cu atacuri”, conchis Alina Gorghiu. Prefectul PSD, Ioana Făcăleață, este acuzată că a mers la UPU Argeș, și „a sărit peste rând” pentru un consult medical și, beneficiind de privilegiile funcției, a intrat în zona de urgențe înaintea celor care așteptau ore întregi. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alina Gorghiu, PNL Argeş: „Prefecta Ioana Făcăleață trebuie să demisioneze. Depunem cererea oficială privind «controlul» invocat” Noi mărturii revoltătoare în scandalul prefectului care a sărit peste rând la Urgențe. Ioana Făcăleață ar fi ridicat mâna la un agent de pază. Pe cine însoțea, de fapt, prefectul la spital

INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani

Veniturile medii ale gospodăriilor din România au fost puțin mai mici în trimestrul III din 2025, față de trimestrul anterior, în timp ce cheltuielile au rămas ridicate, arată datele Institutului Național de Statistică.  Potrivit INS, o gospodărie a avut, în medie, venituri lunare de 9.420 lei în trimestrul III din 2025. Asta înseamnă 3.789 de lei pentru fiecare persoană din gospodărie. Față de trimestrul II, veniturile au scăzut cu 0,9%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile sunt mai mari, cu peste 14%, însă scăderea față de trimestrul anterior arată o ușoară încetinire. Cheltuielile au continuat să fie mari, iar o gospodărie a cheltuit, în medie, 8.079 de lei pe lună. Aceste cheltuieli au reprezentat aproape 86% din veniturile totale. De unde vin banii Cei mai mulți bani au venit din salarii. Veniturile salariale au fost de 6.443 lei pe gospodărie și au reprezentat aproape 70% din total. Un rol important l-au avut și pensiile și alte prestații sociale, care au adus, în medie, 1.892 de lei pe gospodărie. Veniturile în natură, cum ar fi produsele din gospodărie, au reprezentat și ele 535 de lei pe lună. Diferențe între orașe și sate În mediul urban, veniturile au fost mai mari. O gospodărie de la oraș a avut, în medie, 10.693 de lei pe lună, adică 4.534 de lei de persoană. Cea mai mare parte a banilor s-a dus pe consum: mâncare, produse de zi cu zi și servicii. O gospodărie a cheltuit, în medie, 4.898 de lei pe lună pentru consum. Mâncarea și băuturile nealcoolice au fost principala cheltuială, cu 1.553 de lei pe gospodărie. Urmează cheltuielile pentru locuință și utilități, de 735 de lei, și cele pentru haine și încălțăminte, de 371 de lei. Cele mai mici sume au fost alocate educației, doar 13 lei pe lună pentru o gospodărie. AUTORUL RECOMANDĂ: România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024 Care sunt județele cu cei mai mulți ȘOMERI din România. Câți bani primește un șomer și ce trebuie să facă

Criza memoriilor RAM este mai gravă decât se credea: Vei plăti mai mult pentru calculatoare, telefoane și televizoare

Cererea mare de memorii RAM de către companiile care produc tehnologii cu inteligență artificială a produs o scumpire globală a produselor electronice, de la televizoare, laptopuri, console și computere la smartphone-uri, frigidere și chiar mașini de spălat. Nvidia, AMD, OpenAI, Microsoft, Apple și Google se bat pentru cipurile de memorii pentru a concura în cursa AI declanșată din anul 2023. Potrivit CNBC, prețurile la memoriile RAM ar putea crește și cu 50% în primul sfert al anului 2026. Majorările de cost nu mai pot fi absorbite și vor fi transferate către consumatori în 2026. O memorie RAM de 60$ a ajuns să coste 300$ În ianuarie 2025, o memorie RAM DDR5  de 8 GB costa între 60 și 90 de dolari. La începutul anului 2026, costul ajunge la 300 de dolari. Primii afectați au fost jucătorii de PC. Este pentru a doua oară când sunt loviți de scumpiri de la începerea acestui deceniu, după ce între 2021 -2022 s-au confruntat cu scumpirea plăcilor video din cauza cererii crescute pentru minerit criptomonede. La ora actuală, în România,  memoriile RAM Kingston cu o capacitate de 16 GB au ajuns să coste peste 2.500 de lei pe cel mai mare magazin online. Iar memoriile Kingston Fury Beast de 64 GB (pentru jucătorii împătimiți) costă peste 5.400 lei. Cererea pentru cipurile de memorie a crescut din cauza Cursei AI Chris Miller, autorul volumului Chip War, dă vina pe inteligența artificială , fiind considerată „factorul principal” care alimentează cererea de memorie. Unele companii au decis chiar să se retragă de pe piața de consum. „A existat o creștere puternică a cererii de cipuri de memorie, determinată în special de memoria de bandă largă (High Bandwidth Memory) necesară pentru aplicațiile AI. Acest lucru a dus la scumpiri pe toate segmentele de memorie”, a declarat el. Avem o cerere semnificativă de memorii și ne copleșește capacitatea de aprovizionare a întregii industrii, a spus omul de afaceri Sumit Sadana de la Micron pentru CNBC la CES trade show organizat la Las Vegas. Stocurile la Micron au crescut cu 247% în ultimul ani. Compania a raportat un venit aproape triplu în ultimul sfert al anului 2025. TrendForce, o platformă de cercetare de la Taipei, avertizează creșterea prețurilor  la memoriile DRAM cu încă 50-55% încă din decembrie 2025.  Producătorii de cipuri și plăci video necesare rulării jocurilor video și programelor de ultimă generație, precum Nvidia și AMD, ar putea scumpi plăcile video la rândul lor. Telefoanele, laptopurile și televizoarele se vor scumpi Din cauza dezechilibrării pieței, fabricanții vor fi nevoiți să crească prețurile la electronice, fie să folosească componente mai ieftine. RAM sau memoria de acces aleatoriu este folosit să stocheze coduri pe durata utilizării unui calculator.  Este un component vital pentru orice calculator, telefon sau consolă. Și pentru un chatbot cu inteligență artificială care poate să genereze texte, imagini, sunete și video. „Ni se oferă prețuri cu aproximativ 500% mai mari decât erau acum doar câteva luni”, a declarat Steve Mason, director general al CyberPowerPC, o companie care construiește computere. „Cele mai multe informații de piață indică faptul că prețurile și aprovizionarea vor rămâne problematice la nivel global pe tot parcursul lui 2026 și chiar în 2027”, a avertizat Steve Mason. El a spus pentru BBC că producătorii și consumatorii vor fi nevoiți să ia decizii după scumpirea tuturor electronicelor. Orice folosește cipuri de memorie sau spațiu de stocare se va scumpi. Pasionații după jocurile video vor fi nevoiți să plătească abonamente la platforme de cloud pentru a juca ultimele jocuri video la setări grafice ridicate. Mike Howard estimează că pentru un laptop standard cu 16 GB de RAM, prețul fabricației ar putea crește cu 40–50 de dolari, sumă care „va fi, cel mai probabil, transferată consumatorilor”. „Și smartphone-urile vor resimți presiuni de scumpire. Costul de producție al unui telefon obișnuit ar putea crește cu aproximativ 30 de dolari, iar această creștere va fi, din nou, reflectată în prețul final”, a adăugat el. Calculatorul devine un LUX în 2026. Există soluții? Danny Williams propune trei soluții: să accepte să plătească mai mult, să cumpere componente mai ieftine și să accepte compromisuri, fie să amâne înlocuirea componentelor și cumpărarea de noi calculatoare. Foto: Shutterstock „Computerele sunt bunuri de bază, indispensabile în lumea modernă. Odată cu scumpirea memoriei, consumatorii vor trebui fie să plătească mai mult pentru performanța de care au nevoie, fie să accepte un compromis. O a treia variană ar fi să se mulțumească cu tehnologia veche pentru o perioadă mai lungă.” Mike Howard de la Tech Insights a spus că este posibil ca scumpirea produselor hardware să determine consumatorii să se reorienteze către serviciile de cloud până în 2027. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: La mulți ani…mai scumpi! Primele creșteri de prețuri din 2026. Românii cheltuie mai mult chiar din noaptea de Revelion