Scandal uriaș între cei mai puternici oameni ai planetei. Trump amenință că îl dă în judecată pe șeful băncii centrale americane. Președintele american vrea să-l demită pe președintele Fed, din cauza dobânzilor prea mari. De ce contează pentru România
Decizia Departamentului de Justiție de a investiga Rezerva Federală vine după o lungă serie de amenințări ale președintelui Donald Trump de a-l viza pe președintele băncii centrale, Jerome Powell. Practic, Donald Trump este nemulțumit de ratele dobânzilor băncii centrale americane (Fed), care, spune președintele american, sunt prea mari. Politica dobânzilor pe care o practică Fed, la fel ca și printarea dolarului, are ecou în toată lumea, inclusiv în România. Băncile centrale din toată lumea se uită la „semnalele Fed”. Trump a declarat duminică seara pentru NBC News că nu a știut în prealabil despre citațiile emise de Departamentul de Justiție, care se concentrează asupra mărturiei lui Powell din iunie în Senat privind renovarea clădirilor de birouri ale Rezervei Federale. Deși a criticat proiectul de renovare al Rezervei Federale, esența frustrărilor lui Trump față de Powell a provenit din refuzul acestuia de a reduce și mai mult ratele dobânzilor pentru a se alinia cu agenda administrației. Ofensiva lui Powell Duminică seara, Powell a publicat un videoclip în care l-a atacat direct pe Trump. Gestul a fost extrem de neobișnuit pentru un președinte al Rezervei Federale, care, în general, încearcă să stea departe de disputele politice, și reprezintă prima dată când Powell l-a criticat direct pe președinte. El a spus că citațiile sunt „fără precedent” și „ar trebui privite în contextul mai larg al amenințărilor administrației și al presiunilor continue”. În scurta sa convorbire telefonică cu NBC News, duminică, Trump a declarat că citațiile Departamentului de Justiție nu au nicio legătură cu ratele dobânzilor. „Nu. Nici măcar nu m-aș gândi să fac asta în felul acesta. Ceea ce ar trebui să pună presiune pe el este faptul că ratele sunt mult prea mari. Aceasta este singura presiune pe care o are”, a spus Trump, pentru sursa citată. Totuși, tensiunea dintre cei doi este evidentă de ceva timp. În timpul unui tur al Rezervei Federale în iulie, Trump l-a criticat pe Powell pentru costul proiectului de renovare. Powell a contestat evaluările președintelui, afirmând că acesta interpretează greșit documentele. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Ilie Bolojan: Vom veni cu propunerea de minsitru al Educației până la finalul lunii ianuarie
Invitat în studioul de la TVR 1, Ilie Bolojan a vorbit despre preluarea conducerii Ministerului Educației și Cercetării, după ce funcția a rămas vacantă de peste trei săptămâni. Postul de ministru al Educației este liber din 22 decembrie 2025, când Daniel David și-a dat demisia, iar Guvernul nu a numit încă un succesor permanent. Bolojan a explicat de ce a fost nevoie să își asume interimatul: ”Demisia ministrului s-a suprapus cu perioada de final de an, iar aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, respectiv numirea unui interimar. Până la sfârșitul acestei luni vom veni cu o propunere. În acești ani dificili nu este ușor să ai responsabilități într-un domeniu care a trecut prin numeroase restructurări, așa cum este cel al educației. Vom găsi o propunere bună. De ceea ce se întâmplă în educație depinde viitorul copiilor noștri”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ
Diana Buzoioanu: 15 candidați s-au înscris pentru procesul de selecție pentru rolul de Director General la Apele Române
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat pe Facebook că nu mai puțin de 15 candidați s-au înscris în procesul de selecție pentru funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), un demers pe care îl prezintă drept un pas major spre reformarea unei instituții-cheie pentru siguranța hidrologică a României. „După ani în care numirile au fost făcute fără criterii clare, am decis să deschidem acest proces” În mesajul publicat pe rețelele de socializare, ministrul Mediului subliniază că interesul ridicat pentru funcția de director general confirmă atât importanța strategică a ANAR, cât și nevoia urgentă de schimbare în modul de conducere al instituției. „Numărul mare de candidaturi confirmă nu doar importanța strategică a ANAR, ci și nevoia reală de reformă a acestei instituții. După ani în care numirile în funcții de conducere au fost făcute fără criterii clare de competență și integritate, am decis să deschidem acest proces și să îl construim pe principii de profesionalism, transparență și responsabilitate publică”, a transmis Diana Buzoianu. Ministrul precizează că, deși numirea directorului general este atributul direct al ministrului Mediului, a ales să lanseze un proces voluntar de selecție, tocmai pentru a asigura o evaluare comparativă reală între candidați. „Numirea directorului general este o prerogativă a ministrului, da, dar asta nu exclude un proces voluntar de selecție transparentă pentru a asigura o evaluare comparativă reală și pentru a identifica cel mai bun specialist care poate coordona reforma profundă de care ANAR are nevoie”, a mai explicat Buzoianu. Comisie de evaluare cu experți în domeniul apelor. „Urmează interviurile” Pentru evaluarea candidaților, Ministerul Mediului a constituit o comisie de selecție formată din cinci specialiști cu experiență academică și executivă în domeniul apelor, siguranței hidrotehnice și managementului instituțional. Diana Buzoianu a prezentat pe larg componența acestei comisii, subliniind expertiza fiecărui membru. „Pentru evaluarea candidaților și consultarea ministrului în vederea numirii celui mai competent candidat, a fost constituită o comisie de evaluare formată din cinci membri, cu experiență executivă și academică vastă în domeniul apelor, al siguranței hidrotehnice, al politicilor publice și al managementului instituțional”, a precizat ministrul. Din comisie fac parte profesori universitari și experți recunoscuți în domeniu, printre care Altan Abdulamit, Dan Stematiu, Corneliu Radu Sârghiuță și Cătălin Vlăduț Popescu, alături de Sorin Rîndașu, actual director general interimar al ANAR. Potrivit ministrului Mediului, aceștia vor evalua competențele profesionale și viziunea managerială a candidaților, următoarea etapă fiind susținerea interviurilor. AUTORUL RECOMANDĂ
MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine
Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie
Bulgaria a înregistrat primul său caz de bancnote euro falisificate. Unele dintre bancnotele false sunt de o calitate relativ ridicată și sunt greu de identificat la prima vedere, avertizează casa de schimb valutar Tavex, conform publicației Novinite. Bulgaria a trecut la moneda unică euro începând cu 1 ianuarie 2026. Folosirea sau punerea în circulație a banilor falși constituie infracțiune în Bulgaria, ca și în România. Legea bulgară prevede ca, dacă o persoană suspectează că o bancnotă euro este falsă, cea mai sigură soluție este să o ducă la cea mai apropiată sucursală bancară sau să o raporteze poliției. Acolo, autoritățile vor examina bancnota și vor întocmi un proces-verbal. Dacă bancnota este autentică, aceasta va fi returnată proprietarului. Dacă se confirmă că este contrafăcută, va fi confiscată, însă nu se aplică sancțiuni atâta timp cât bancnota a fost predată voluntar. Băncile și unii comercianți folosesc echipamente specializate pentru verificarea bancnotelor: lămpi ultraviolete, detectoare magnetice, scanere cu infraroșu, dispozitive pentru măsurarea dimensiunii și grosimii. Ce pedeapsă prevede legea pentru falsificarea de bani Legea din Bulgaria, ca și cea din România, tratează cu maximă seriozitate infracțiunile legate de banii contrafăcuți. Falsificarea sau producerea de bancnote ori monede false, conform articolului 243 din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani. Deținerea, transferul sau punerea în circulație a banilor contrafăcuți, atunci când persoana știe că sunt falși (articolul 244), se sancționează cu închisoare de la 2 la 8 ani. Bulgaria a trecut la euro de la 1 ianuarie 2026 Banca Națională a Bulgariei a raportat că, la data de 9 ianuarie, numerarul aflat în circulație, denominat în leva bulgărești, se ridica la 16,1 miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 8,23 miliarde de euro. Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), furnizarea de numerar în euro către băncile comerciale decurge conform planurilor operaționale aprobate în prealabil. Până în prezent, bancnote și monede euro cu o valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost deja puse în circulație pentru a acoperi cererea din perioada de tranziție. În primele șase luni ale anului 2026, toate băncile vor schimba bancnotele și monedele în leva în euro gratuit și fără limită de sumă, aplicând cursul oficial fix. Pentru sume care depășesc 30.000 de leva, echivalentul a aproximativ 15.340 de euro, clienții trebuie să depună o solicitare cu cel puțin trei zile lucrătoare în avans. De asemenea, depunerea de leva într-un cont bancar și conversia acestora în euro se realizează tot fără comisioane. AUTORUL RECOMANDĂ:
Primăria Capitalei după Nicușor Dan: Ciprian Ciucu se plânge că PMB nu are bani nici să treacă strada. Ce propune noul edil al Bucureștiului și către cine face apel
„Acum, în acest început de an, PMB nu are bani nici să treacă strada”, spune noul primar al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a început 2026 cu stângul. Însă, acest lucru nu este din cauza lui, ci din cauza „tristei moşteniri” primite de la Nicuşor Dan, în calitate de primar general al Bucureştiului, de aproape două mandate. În cea mai nouă postare a sa, după o lungă absenţă în spaţiul public, Ciucu scrie despre dezastrul financiar a]n care se află PMB şi anunţă că „vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli”. „Problema STRCUTURALĂ a bugetului Bucureștiului lovește în PMB încă de la început de an. Am primit 1/12, conform legii, până ce vom avea aprobat bugetul. Cel mai repede, acest lucru, să avem un buget local votat în Consiliul General, s-ar putea întâmpla în martie. Pentru luna în curs am primit doar 317 milioane de lei. Să aveți o comparație, în anii anteriori, PMB a primit astfel: – 358 mil, ianuarie 2022; – 488 mil, ianuarie 2023; – 551 mil, ianuarie 2024; – 400 mil, ianuarie 2025”, scrie Ciucu, pe facebook. PMB plăteşte circa 150 de milioane de lei anual pentru transportul din Ilfov Cheltuielile sunt enorme numai cu salariile, mai scrie Ciprian Ciucu, cre-i asigură pe cei de la STB că, în ciuda sumei enorme cu salariile angajaţilor, pe lângă alte deconturi, aceştia îşi vor primi banii la timp. „Acum, în acest început de an, PMB nu are bani nici să treacă strada. Voi explica mai jos, pentru transparență maximă, cum am “decis” să alocăm acestă sumă. Decis este mult spus, pentru că, după cum veți vedea, avem obligații din trecut, pe care dacă nu le-am plăti, ne-ar bloca conturile. Deci, cei 317 milioane se duc după cum urmează: – 75 de mil. au mers doar pe salarii (12,5 apart propriu, restul la subordonate); – 18 mil. pleacă la datoria publică (rate și dobânzi, credite facute de PMB de-a lungul timpului); – 18 mil. se duc pe eșalonările din litigii (Constanda, Bomax și o corecție financiară pentru achiziția de tramvaie); – 35 mil. sunt arieratele; – 90 mil. dăm la STB pentru a-și plati salariile, pentru funcționare (piese etc.) și pentru a-și plăti rata la ANAF. Asta din datoria de 700 de milioane pe care o avem la STB. Doar pentru luna în curs ne-au cerut 163 de mil. pentru serviciul de transport public. Nu știu cum se vor descurca, dar salariile vor fi plătite. Nu și contribuțiile la ANAF pentru aceste salarii, iar acea sumă de va intra în imensul bulgăre pe care îl tot rostogolim și care crește; – 10 mil. merg pentru transportul public din Ilfov, din datoria de 21. mil pe care o avem. Mi se pare absurd ca PMB să plătească cca. 150 mil. pe an pentru transportul din Ilfov, dar acesta este un subiect pe care voi reveni după ce mă voi pune la punct cu toată politica de mobilitate “gândită” și aplicată în acest moment. – 30 mil. merg la Termoenergetica. Au cerut dublu. Sper să se descurce din încasări. Salariile pe ianuarie vor fi plătite. Reamintesc că datoria publică pe care o avem la Termoenergetica este 590 de milioane. Și crește; – 8.5 mil. vor merge la copiii cu dizabilități ca stimulente (de fapt sunt ajutoare sociale, nu stiu de ce doamna Firea le-a numit, atunci când le-a decis, drept “stimulente”). Și mă vor înjura adulții cu dizabilități, care nu și-au mai primit banii de la nivelul lunii martie 2024, care ar trebui să primescă și ei cca. 13 mil. pe lună. Ce să fac, nu am ce să fac, aceste ajutoare, nu sunt suportabile bugetar în acest moment; – 6 mil. vor merge negreșit la iluminatul public, e iarnă, trebuie să plătim energia electrică și noaptea e lungă, nu putem opri iluminatul public; – 3 mil. la riscul seismic, pentru că ne pleacă muncitorii din șantiere și e mai bine să finalizezi lucrările începute decât să le lași să se degradeze; – și alte 3 mil. merg la Administrația Străzilor pentru a asigura funcționarea semaforizării și să aibă pentru reparațiile curente. Și așa, din cei 317 mil. ne mai rămân cca. 20 de mil. (Absurd! Sunt politicieni care au mai mult prin conturi…) Și acești bani se vor evapora rapid în următoarele două săptămâni pentru că mă aștept la alte urgențe de care nu am aflat deja și să nu ni se mai propească din conturi”, detaliază Ciucu. Ciprian Ciucu: „Este IMPERIOS ca Primăria Municipiului București să primească 70% din Bugetul orașului nostru (cotele defalcate) pentru a evita falimentul!„ Primarul general al PMB scoate în evidenţă realitatea tristă prin care trece administraţia generală: „Acum suntem practic o “agenție de plăți” care ia banii de la Guvern și îi dă mai departe” şi anunţă reforme şi restructurări de personal, în luna martie. „Bucureștiul are o gravă problemă structurală de finanțare. Că sunt eu primar, că este altul sau alta, realitatea este acesta: acum suntem practic o “agenție de plăți” care ia banii de la Guvern și îi dă mai departe, cu zero flexibilitate legală de a-și construi o strategie bugetară. Cu o capacitate de dezvoltare limitată, jenantă pentru o capitală. Eu voi face ceea ce trebuie făcut, ceea ce este corect pentru orașul nostru pe termen lung și nu ceea ce este populist. Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli. Voi face ce este omenește posibil să eficientizez cheltuielile proprii și ale subordonatelor. Îmi voi lua toate înjurăturile necesare, pe care alți primari, din ultimii 20 de ani le-au evitat cu grație. Voi face ce e corect și nu voi aștepta doar să vina banii de la guvern. În luna martie voi veni deja cu un prim pachet de reforme, pe care îl voi explica temeinic. Dar din simulările pe care deja le-am făcut, NU va fi de ajuns! Oricât am tăia și restructura și eficientiza nu vom putea acoperi datoriile generate de subvențiile la STB și Termoenergetica. La Legea Bugetului din acest an este IMPERIOS ca Primăria Municipiului
Un economist celebru explică cum funcționează economia: Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale
Radu Georgescu avertizează într-o postare pe rețelele de socializare că în următorii ani, România va fi lovită de o recesiune economică puternică și contrazice afirmațiile reprezentanților Guvernului care declară că „vom avea creștere economică”. Georgescu explică cum funcționează economia și spune că puțini oameni știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Într-o postare amplă publicată pe pagina personală de Facebook, economistul Radu Georgescu spune crede că perspectiva optimistă prezentată de Guvernul Bolojan nu ține cont de modul în care funcționează economia și susține că aceasta nu este condusă de firme sau de state, ci de sistemul bancar. Specialistul subliniază că banii sunt creați de băncile comerciale și crede că aceștia sunt echivalenți cu îndatorarea. „Puțini știu că economia nu mai este condusă de firme. Nici măcar de state. Economia este condusă de bănci. Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Și că Bani = Datorie.” Cum a ajuns sistemul bancar să conducă economia globală Economistul oferă explicații cu privire la modul de funcționare a sistemului bancar, care conduce economia. Georgescu explică că până la începutul anilor 70 banii aveau acoperire în aur, iar dolarul american era legat de cantitatea de aur deținută de Statele Unite. Practic, banii erau limitați iar băncile acordau credite către firmele care generau plus valoare în economie și bunăstarea populației. Sistemul și schimbarea majoră au venit în 1971 când președintele Nixon a dat o lege prin care a decis decuplarea dolarului de aur. Din acel moment banii au devenit bani „FIAT”, care nu mai aveau acoperire fizică și erau creați electronic de bănci atunci când erau acordate creditele, în principal către firme. „Până în 1971 toți banii aveau acoperire în aur. Toți banii erau legați de $. Iar $ era legat de cantitatea de aur deținută de US. Deci nu se puteau printa bani fară numar. Deoarece banii erau limitați, băncile acordau credite în principal către firme. Acestea generau plus valoare în economie și bunastare pentru populație. Dar acest sistem s-a stricat în 1971. În 1971 președintele US Nixon a dat o lege și a decuplat banii de aur. Din 1971 toți banii nu mai au acoperire în nimic. Se numesc bani FIAT ( în latină FIAT înseamnă a face). Din 1971 toți banii sunt creați electronic de bănci atunci când dau credite. Banii sunt generați printr-o notă contabilă în sistemul contabil al băncii Activ = Pasiv.” Creditul ipotecar a devenit „oul de aur al băncilor” În opinia specialistului, mecanismul adoptat a făcut ca băncile să prefere finanțarea unor activități mai puțin productive precum creditele imobiliare, creditele de cosum sau creditele către stat, care sunt mai profitabile pe termen lung. De asemenea, economistul dă exemplul României, unde doar 20% din totalul creditelor sunt acordate către companii. În acest fel, creșterea economică a țării noastre din ultimii 10 ani s-a bazat pe datorie. „Deoarece băncile pot să genereze bani fară număr au realizat că este mult mai rentabil să finanțeze activități care nu sunt productive: credite imobiliare, credite de consum, credite către stat. Oul de aur al băncilor a devenit creditul ipotecar. Cei mai buni clienți al băncilor sunt cei care își iau un credit ipotecar pe 30 de ani. Aceștia vor munci ani de zile pentru a plăti prima dată rata la bancă”. În finalul mesajului său, Radu Georgescu atrage atenția că reducerea datoriei României cu 50 mld. lei va reprezenta un minus de 50 mld. pentru economie. În acest sens, specialistul crede că în 2026 economia țării va intra în recesiune și susține că efectele se observă deja pentru că economia și consumul scad. Un cunoscut analist financiar dă alarma: Creșterea TVA la 24% nu este exclusă în 2026 Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”
Primarul unei comune din Neamţ a găsit soluţia legislativă prin care să scutească de impozite, în continuare, persoanele cu dizabilităţi
Noile impozite şi taxe, intrate în vigoare odată cu 1 ianuarie 2026, vor obliga şi persoanele cu dizabilităţi să se înscrie pe lista contribuabililor, începând de anul acesta. Legea 448/2006 este legea care reglementează drepturile persoanelor cu dizabilități. Pentru că unele prevederi au fost mutate, ulterior, din această lege specială în Codul Fiscal și Codul Administrativ, a fost posibilă eliminarea anumitor categorii din lista cu persoanele scutite de plata taxelor și impozitelor locale, cum ar fi persoanele cu dizabilități. Totuşi, există o administraţie locală care a protestat într-o manieră inedită împotriva acestor impozite impuse şi persoanelor vulnerabile şi a găsit o soluţie, în lege, prin care acesta săp continue cu scutirea de la plata taxelor şi impozitelor locale. Este vorba despre comuna Ion Creangă din Neamţ care a decis, în şedinţa consiliului local, să acorde scutiri pe o durată de doi ani persoanelor cu dizabilităţi, în baza HCL 127 din 29.12.2025. Documentul atestă că persoanele cu handicap și aparținătorii acestora, de pe raza comunei Ion Creangă din județul Neamț, sunt scutite, pentru doi ani de zile, de plata taxelor și impozitelor datorate administrației locale. Consiliul local al comunei a motivat decizia cu art. 489 din Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, modificat prin Legea nr. 239/2025 și OUG nr. 78 din 17.12.2025. „Art. 489¹ – (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București pot/poate hotărî să acorde scutirea sau reducerea de la plata impozitelor și taxelor locale, pe bază de analize cost-beneficiu, pentru perioade determinate de timp de cel mult 2 ani fiscali, în funcție de anumite criterii predefinite prin hotărârea adoptată până la data de 31 decembrie 2025 pentru anul 2026. Odată cu adoptarea hotărârii pentru anul 2027, se efectuează evaluări intermediare din perspectiva atingerii scopului urmărit la momentul la care a fost luată decizia de acordare și, în funcție de constatări, se dispune, prin hotărâre, după caz, menținerea pentru anul 2027 sau stoparea acordării. (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) se stabilesc de către autoritatea deliberativă a administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București. (3) Cuantumul total al scutirilor și/sau reducerilor ce se acordă prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București este de cel mult 5% din totalul veniturilor din impozitele și taxele locale încasate până în ziua anterioară adoptării hotărârii din anul fiscal precedent celui în care se acordă scutirea.” Pentru a putea dovedi că se încadrează în plafonul de 5% impus de lege, administraţia locală a făcut şi o analiză cost-beneficiu, care a fost anexată ca document justificativ, în data de 22.12.2025. Aceasta a fost însoțită de raportul nr. 15.669/22.12.2025, întocmit de compartimentul de specialitate, referatul de aprobare nr. 15.668/22.12.2025, întocmit de primarul comunei, avizul de legalitate și avizul comisiilor de specialitate. Hotărârea de scutire de la plata impozitelor pentru persoanele cu dizabilități a fost emisă pe 29.12.2025 și a început să își producă efectele începând cu 01.01.2026. Astfel, scutirile se aplică pentru impozitul sau taxa pe clădiri, impozitul sau taxa pe teren intravilan și extravilan, impozitul/taxa pe mijloacele de transport adaptate persoanelor cu handicap şi alte taxe speciale, scriu cei de la Observatorul Prahovean. Din păcate, nicio altă administraţie din ţară nu i-a urmat exemplul, iar persoanele vulnerabile sunt nevoite să achite taxe şi impozite la stat, de la 1 ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Află cu cât au crescut taxele și impozitele pe anul 2026 în funcție de orașul în care locuiești. Cât se plătește în București AUR îi cere lui Bolojan să nu ia şi banii persoanelor cu handicap. George Simion: „Vreau să le cer colegilor mei să se implice mult mai hotărât”
La ce cifre s-a uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de astăzi, pentru bugetul României.
Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor. Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor. Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile. Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei. De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026 Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Planșeul Unirii, primele noutăți în 2026. Ce s-a întâmplat luni pe șantier
Primele lucrări din anul 2026 la Planșeul Unirii au început de luni, 12 ianuarie. Surse administrative au precizat în exclusivitate pentru Gândul că Guvernul a livrat la sfârșitul anului trecut banii pentru refacerea structurii de beton. Potrivit imaginilor surprinse de reporterii Gândul, muncitorii lucrau, luni, la armături. Lucrările la Planșeul Unirii merg mai departe în 2026, iar potrivit surselor Gândul, totul este în grafic. „Au fost livrați și banii necesari, au intrat la sfârșitul anului trecut”, au precizat surse administrative pentru Gândul. Planșeul Unirii, aproape de 30% Începută în iunie 2025 de către Primăria Sectorului 4, lucrarea de la Planșeul Unirii este la aproape 30%. Guvernul a decis, în aprilie 2023, suplimentarea cu 750 de milioane de lei a fondurilor din Programul „Anghel Saligny”, pentru reabilitarea și consolidarea Planșeului de la Piața Unirii. Foarte multă vreme, proiectul de reabilitare a fost blocat în sertarul fostului primar general Nicușor Dan, care a semnat autorizația de începere a lucrărilor în ultima sa zi de mandat la Primăria Generală. Planșeul de beton din Piața Unirii, pe sub care trece Râul Dâmbovița, se afla într-o stare de degradare foarte mare. Expertize tehnice au arătat că structura avea un risc seismic gradul I. Structura de beton se afla în risc de prăbușire Potrivit specialiștilor în construcții, care au verificat planșeul, acesta se putea prăbuși în cazul unui seism de intensitate medie. Problema uriașă era reprezentantă și de faptul că pe sub Dâmbovița (și pe sub planșeu) se află pasajul de la metrou, dintre Unirii 1 și Unirii 2. Gândul a publicat încă din martie 2021 imagini în premieră de sub planșeu, care arată starea deplorabilă a construcției. Imaginile pot fi văzute AICI. Acestea sunt deficiențele grave identificate la Planșeul Unirii: armături corodate, beton exfoliat, reduceri de secțiune, vegetație acvatică pe fața betonului și defecte de față văzută la riglele cadrelor; grinzi secundare (nervuri) demolate, zone care se presupune că au fost refăcute în cofraj metalic nerecuperat și care sunt într-o stare avansată de coroziune; grinzi secundare (nervuri) cu secțiune de rezistență puternic afectată, console scurte la cadrele de rost distruse în întregime ca urmare a infiltrațiilor de apă în rosturi; beton exfoliat, armături corodate și infiltrații locale în placa de beton a planşeului; defecte de execuție și lucrări executate necorespunzător cu ocazia diverselor intervenții la planșeu; degradări la partea carosabilă a străzilor de deasupra planşeului, guri de scurgere, borduri, trotuare pietonale și parapete. CITEȘTE ȘI: Daniel Băluță, despre reabilitarea PLANȘEULUI Unirii: „Nu se va bloca toată circulația în Piața Unirii.