Etichetă: Z

De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei

Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar.  Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi

INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%

Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date legate de rata inflației, precum și de scumpirile care s-au înregistrat în România. Potrivit informațiilor, rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61%. În luna decembrie 2026, rata inflației a atins procentul de 9,7%. Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata medie a modificării tarifelor de consum a fost de 7,3%, în ultimele 12 luni (ianuarie – decembrie 2025). Tot în luna decembrie 2025, indicele amortizat al prețurior de consum a atins 100,22%, arată Mediafax. „Indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2025 comparativ cu luna noiembrie 2025 a fost 100,22%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2025 comparativ cu luna decembrie 2024 a fost 9,7%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2025 – decembrie 2025) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2024 – decembrie 2024) a fost 7,3%”, arată datele INS. INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025 În luna decembrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,75%. A fost înregistrat un procentaj cu 0,37% mai mare față de luna precedentă. Printre produsele care au cunoscut cele mai mari scumpiri se numără cafeaua și cacao, cu 24,67%. De altfel, s-au ieftinit cartofii (-11%). Scumpiri au fost înregistrate și în zona mărfurilor nealimentare (+10,48%). Topul scumpirilor în 2025 Produse alimentare: +7,75% Produse nealimentare: +10,48% Servicii: +11% De asemenea, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la energia electrică, cu 60,91%, în decembrie 2025. Datele INS mai arată scumpiri cu 37,54% atribuite categoriei „energie electrică, gaze și încălzire centrală”. De asemenea, transportul CFR s-a scumpit cu 24,40%, în ultima lună din 2025. Scumpiri ale mărfurilor alimentare Cafeaua: +23,94% Fructele proaspete: + 5,19% Zahăr: +14,12% Laptele de vacă: +10,96% Pâine: +10,09% Evoluția inflației în 2025 Ianuarie: +5% Februarie: +5% Martie: +4,9% Aprilie: +4,9% Mai: +5,5% Iunie: +5,7 Iulie: +7,8 August: +9,9% Septembrie: +9,9% Octombrie: +9,8% Noiembrie: +9,8% Decembrie: +9,7% Autorul recomandă: INS: Exporturile României au crescut cu 3,9% în primele 11 luni din 2025. Deficitul comercial a scăzut cu 1% Populația României a scăzut sub 19.05 milioane de locuitori, iar îmbătrânirea demografică s-a accentuat INS avertizează: Românii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani Deficitul comercial al României a crescut la aproape 27,5 miliarde de euro în primele zece luni din 2025. Domeniile care domină schimburile comerciale Sursă foto: Mediafax Foto

Lecția profesorului Valentin Stan despre dreptul internațional

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a explicat de ce invocarea dreptului internațional este, în opinia sa, selectivă și adesea folosită doar ca instrument politic. Plecând de la exemple istorice, el arată cum marile puteri au încălcat aceste principii atunci când le-a convenit, cu efecte grave asupra statelor mai mici. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ați auzit cum e cu dreptul internațional? Profesorul pornește de la comentariile celor care invocă dreptul internațional în cazul Venezuelei sau al Groenlandei. El spune că aceste principii sunt aduse în discuție doar când sunt utile și ignorate când devin incomode. Auziți, măi, tâmpițeilor care ați auzit că există drept internațional. Că, băi, cum ne ducem noi peste Maduro? Cum luăm noi Groenlanda, așa? Că se strică dreptul internațional. Bă, a fost odată ca niciodată un băiat pe care îl chema Nicolae Titulescu. Prin 1935, un băiat pe nume Mussolini a atacat Abisinia. Bă, și Titulescu, cu dreptul internațional, a zis: Băi, trebuie să băgăm sancțiuni Italiei, nu se poate. Și după ce a rezolvat el cu dreptul internațional, adică Italia a făcut ce a vrut în Abisinia, și după aceea s-a ales praful și de Liga Națiunilor, ghici ce s-a întâmplat pe 30 august 1940. Niște băieți, Italia cap de listă, s-au întâlnit la Viena și ne-au luat o bună bucată din Ardeal. Ați auzit, mă, cum e cu dreptul internațional? Iugoslavia și  întâmplarea din 1991 Profesorul a dat exemplul destrămării Iugoslaviei. El explică modul în care dreptul la autodeterminare a fost interpretat diferit, în funcție de interesele politice. Croații au fost recunoscuți rapid ca stat independent. Din acel moment, armata federală iugoslavă a fost declarată invadatoare, deși până atunci acționa pe propriul teritoriu. Iugoslavia trăiește o dramă în 1991 când niște băieți, neglijând prevederile Constituției Federației lui Tito, au hotărât să se smulgă din această îngemânare. Cum au făcut croații. Și s-au dus. Sârbii s-au dus cu armata peste ei. Și a început un război. Frații tăi din Europa au zis: Recunoaștem Croația ca independentă. Și în momentul în care noi recunoaștem independența Croației, armata iugoslavă se cheamă că sunt armate invadatoare în Croația, țară liberă și independentă. Și sârbii au zis: Dacă voi vă autodeterminați, ne autodeterminăm și noi. Iar răspunsul a fost: Nu, nu, nu așa. Voi vă autodeterminați doar în interiorul frontierelor republicilor. Ha? Adică autodeterminarea aparține popoarelor sau teritoriilor? Aparține popoarelor. Dar voi nu puteți.

Se reversează exodul românilor? Cât mai rentează să lucrezi în străinătate, ca român?

Povestea clasică despre „plecatul într-un loc mai bun” pare că începe să se inverseze acum. Românii care au ales să lucreze în străinătate își doresc să se întoarcă acasă după ce s-au lovit de creșterea bruscă a costului vieții. Prețurile la chirie, alimente, energie, dar și sănătate continuă să crească în toate țările din Vest, în timp ce veniturile celor mai mulți dintre migranți rămân aceleași sau insuficiente pentru a duce „o viață mai bună”. Pe lângă costul ridicat al vieții, există un motiv solid pentru care românii vor să se întoarcă. Economia României a înregistrat o creștere serioasă cu salarii mai mari, șomaj scăzut și locuințe la prețuri mai accesibile.  Pe lângă costul vieții, avantaje și dezavantaje, un factor neoficial care îi determină pe români să se întoarcă din străinătate este discriminarea. Mulți români se plâng de faptul că se lovesc de discriminare, atât la locul de muncă, cât și atunci când vine vorba de serviciile sociale. În al doilea caz, mai multe persoane care beneficiază de ajutoare sociale primesc ulterior scrisori în care li se solicită restituirea fondurilor, doar că majorate. Pentru cei mai mulți, România a început să arate ca o alternativă reală, nu ca o întoarcere forțată, în timp ce pentru țările din Vest, plecarea oamenilor activi, care lucrează în servicii, logistică, construcții, îngrijire sau retail devine o presiune care poate fi resimțită inclusiv în lipsa de personal sau în costurile mai mari pe care angajatorii străini vor fi nevoiți să le suporte. Mai mult, fenomenul întoarcerii românilor în țară a luat amploare în perioada iunie 2024 – iunie 2025, atunci când peste 37.000 de români au părăsit Marea Britanie, arată cele mai recente statistici. Românii, polonezii și bulgarii sunt naționalitățile care înregistrează cele mai mari plecări din Marea Britanie, urmate îndeaproape de italieni, spanioli, portughezi și francezi. În urma plecărilor masive, Marea Britanie și-a pierdut atractivitatea ca centru de muncă și viață așa cum era văzută în trecut de mai mulți europeni. Chiriile, facturile la energie și coșul zilnic i-au șocat pe românii din diaspora Unul dintre cele mai mari șocuri resimțite de românii care locuiesc în diaspora rămâne costul cu locuințele. În marile orașe europene, chiriile au ajuns la niveluri greu de suportat chiar și pentru angajații cu normă întreagă sau pentru cei care au un al doilea job. În 2026, chiria medie pentru un apartament cu două camere în Berlin variază între 1.200 de euro și 2.200 de euro pe lună, conform datelor publicate de investropa. Situația nu e mai roz nici pentru alte orașe europene mari. În Paris, de exemplu, chiria pentru un apartament trece de 1.800 de euro, iar în Amsterdam sau Londra, prețul chiriei trece de  2.900 de euro pe lună. În paralel, în România, costul cu locuințele este semnificativ mai mic. În orașe precum București, Cluj sau Brașov, chiria pentru un apartament cu 2 camere ajunge la maxim 500 de euro pe lună. Pe lângă chirie, scumpirea alimentelor și a energiei în țările din Vest pun presiuni pe bugetele românilor. În ultimii ani, prețurile la alimentele de bază au crescut în țări precum Germania, Franța, Olanda sau Marea Britanie, iar facturile la energie au rămas cu costuri ridicate. România, deși resimte scumpirile, rămâne printre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană când vine vorba de costul vieții. De asemenea, un alt capitol sensibil pentru români, care nu ține doar de costuri, este sănătatea. În Marea Britanie, de exemplu, problemele din Sistemul Național de Sănătate (NHS) sunt invocate frecvent de românii care se gândesc să plece. Listele de așteptare, deficitul de personal și accesul greoi la consultații sau investigații au devenit o problemă la fel de mare ca salariul pentru familii, mai ales pentru cele care au copii sau părinți în vârstă. Salariile medii din România nu mai sunt la fel ca acum un deceniu Când vine vorba de motivul principal pentru care românii au ales să plece din România, salariul, situația pare că s-a redresat. Potrivit raportului ECA International, „se preconizează, în general, că economiile est-europene le vor depăși încă o dată ca performanțe pe cele vest-europene, beneficiind de o creștere economică mai rapidă și de o productivitate mai mare”. În plus, conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, salariul mediu net lunar ar urma să crească până la 5.555 lei, adică 1.100 de euro. De asemenea, pentru domeniile precum IT, inginerie, construcții, transport sau servicii specializate, veniturile pot ajunge până la 1.600 de euro lunar. Diferența există între veniturile din România și cele din diaspora, pentru că un român câștigă în medie între 1.800 și 2.200 de euro, dar diferența apare atunci când se trage linia finală. După plata chiriei, a facturilor și a coșului de cumpărături, românii din diaspora ajung să rămână la final de lună cu sume comparabile cu cele din România. Cum arată situația din străinătate din perspectiva românilor Unii dintre românii care au lucrat în străinătate și s-au întors în țară au declanșat o adevărată temă de discuție în mediul online. Pentru cei care își fac planuri să plece din România în căutarea unor salarii mai mari și a unui trai mai bun, decizia a devenit mai grea. Câteva dintre comentarii arată că situația din diaspora nu mai seamănă cu cea de acum 10-15 ani. Mai mult, românii care au locuit în străinătate susțin că un job plătit cu salariul mediu nu merită efortul unei plecări în afara României. „Acum 10-15 ani, eu zic că ar fi meritat, dar astăzi nu cred că mai merită. În condițiile în care calitatea vieții în vest a scăzut foarte mult în general, nu doar pentru middle class, ci cam pentru toată lumea.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât scoate un român din buzunare pentru factura la curent în Italia, Spania și Marea Britanie. Care este locul ideal în care te poți stabili Tot mai mulți români RENUNȚĂ la locurile de muncă din străinătate. Domeniul care este mai bine plătit în țara noastră

Silviu Predoiu: Nicușor Dan a vrut să facă o demonstrație zburând cu avionul Spartan, să facă economie

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre responsabilitatea serviciilor în scandalul cu aeronava Spartan. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Dacă ei au hotărât că vor să facă o demonstrație, un manifest din treaba asta… Să spună noi reducem cheltuielile, noi zburăm cu aeronava Spartan. Durează drumul dublu, că zburăm cu viteză la jumătate, bun, 600 km/h. Deci mult mai încet decât cele de linie, zburăm mult mai jos, deci ne zbânțuim noi pentru economie.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre care a fost responsabilitatea serviciilor în scandalul cu aeronava Spartan. Acesta a început prin a spune că datoria serviciilor este aceea de a pune la dispoziție mijloacele de comunicare, atunci când asta este tehnic posibil. Generalul susține că serviciile nu l-ar fi sfătuit pe președinte să zboare cu Spartanul. Acesta susține că nu este responsabilitatea serviciilor, că anumiți decidenți au hotărât să facă un manifest din reducerea cheltuielilor. Serviciile, concluzionează acesta, pot găsi soluții dacă decidentul le acceptă. „Datoria serviciilor este să se pună la dispoziție mijloace de comunicare atunci când tehnic este posibil. Eu nu cred că serviciile l-au sfătuit să zboare cu Spartanul în continuare, nu contează că n-aveți legătură cu țara. Dacă ei au hotărât că vor să facă o demonstrație, un manifest din treaba asta… Să spună noi reducem cheltuielile, noi zburăm cu aeronava Spartan, durează drumul dublu, că zburăm cu viteză la jumătate, bun, 600 km/h, deci mult mai încet decât cele de linie, zburăm mult mai jos, deci ne zbânțuim noi pentru economie. Deci serviciile ar fi putut să găsească soluții dacă decidentul le acceptă și le înțelege. Nicușor Dan și cei din jurul lui, că nu știu dacă chiar dumnealui…”, a explicat ofițerul.

De ce fuge capitalul străin din România?

Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton. Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor. România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească. Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța. Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile. Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028. Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi. În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI). Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI). Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025. Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești). Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente: monitorizarea Băncii Centrale Europene predictibilitatea fiscală regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă impozite de două ori mai mici ca România „Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul.  „Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton” „Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi. România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta. “2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“ “Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic. Sursa foto: GÂNDUL LIVE 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună. 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Presa maghiară face recensământul investițiilor care au plecat din România în 2025, dar rămân pe picioare în țara vecină. „Operează fără probleme în Ungaria” Va declanșa plecarea Carrefour un val de exit-uri din România? Economist: ”Toți marii retaileri își reconsideră pozițiile internaționale. E presiunea câștigului” Cum a “reușit” Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Cu gândul la austeritate, Bolojan a încurcat portofoliile cu portofelele

Premierul Ilie Bolojan a comis o gafă de exprimare în timp ce comenta acuzațiile de plagiat care îl vizează pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, folosind termenul „portofele” în loc de „portofolii”, chiar în contextul unei discuții sensibile legate de integritatea membrilor Guvernului. Explicațiile lui Bolojan despre acuzațiile de plagiat care îi sunt aduse lui Marinescu, umbrite de o eroare de exprimare Întrebat despre investigația realizată de jurnalista Emilia Șercan, care îl acuză pe ministrul Justiției de plagiat, Ilie Bolojan a susținut că faptele invocate nu au legătură cu actualul mandat ministerial și că evaluarea miniștrilor se face în funcție de activitatea lor din Guvern. În timpul declarației, premierul a strecurat însă o gafă de limbaj, referindu-se la funcțiile ministeriale drept „portofele”. „Am avut o discuție în această dimineață cu domnul ministru. Lucrurile de care dânsul este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru. Sunt lucruri care înțeleg sunt de 15-20 de ani în urmă și încerc să-mi evaluez colegii după ceea ce fac în mandatele de ministru. Am mai discutat și în cazurile anterioare în care ministrii au avut situații care erau legate de activitatea lor de dinaintea de a ocupa aceste portofele”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1. AUTORUL RECOMANDĂ

Ce mesaj i-a dat China lui Mark Zuckerberg, șeful Facebook. Chinezii au luat la ochi compania miliardarului

China a declarat joi că va investiga achiziția de 2 miliarde de dolari a startupului de inteligență artificială Manus de către Meta – compania lui Mark Zuckerberg care deține Instragram sau Facebook – pentru a evalua conformitatea acesteia cu legile privind controlul exporturilor. Meta a achiziționat luna trecută Manus, o companie cu sediul în Singapore, în timp ce gigantul tehnologic american încearcă să integreze automatizări avansate în produsele sale destinate consumatorilor și companiilor. Termenii achiziției nu au fost dezvăluiți, însă Wall Street Journal a relatat că tranzacția s-a încheiat la o valoare de peste 2 miliarde de dolari, potrivit unor surse familiarizate cu achiziția. Ministerul Comerțului din China a declarat că va efectua o evaluare și o investigație privind modul în care achiziția respectă legile și reglementările referitoare la controlul exporturilor, importul și exportul de tehnologie și investițiile în străinătate, potrivit unui comunicat tradus de Google. „Guvernul chinez sprijină în mod constant întreprinderile în desfășurarea de operațiuni transnaționale reciproc avantajoase și în cooperarea tehnologică internațională, în conformitate cu legile și reglementările”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului, He Yadong, în cadrul unei conferințe de presă. CNBC a contactat Meta și Manus pentru comentarii. Manus a început ca un produs al startupului chinez Butterfly Effect, cunoscut și sub numele de Monica.Im, înainte de a se dezvolta într-o entitate separată, care s-a mutat în Singapore la începutul acestui an. Startupul a fost salutat drept „următorul DeepSeek” după ce și-a lansat primul agent AI în martie, care poate ajuta la sarcini precum cercetarea de piață, programarea și analiza datelor. Se pare că, în iulie, compania a concediat cea mai mare parte a personalului din Beijing, pe măsură ce viza extinderea globală. Manus a declarat că achiziția de către Meta va permite companiei să continue să opereze din Singapore. Startupul a precizat că avea 105 angajați în decembrie, în Singapore, Tokyo și San Francisco. Manus a spus că a depășit 100 de milioane de dolari în venituri recurente anuale (ARR) în decembrie, la doar opt luni de la lansarea unui produs, ceea ce, potrivit companiei, o face cel mai rapid startup din lume care a atins acest prag pornind de la zero. „Talentul excepțional al Manus se va alătura echipei Meta pentru a livra agenți cu scop general în produsele noastre pentru consumatori și companii, inclusiv în Meta AI”, a declarat Meta într-un comunicat din decembrie. Achiziția vine după ce compania a obținut 75 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare condusă de fondul american de capital de risc Benchmark, în aprilie. Investigația Chinei „subliniază faptul că țara consideră agenții AI avansați, modelele și proprietatea intelectuală aferentă drept active strategice”, a declarat pentru CNBC Nick Patience, responsabil pe AI la The Futurum Group. AUTORUL RECOMANDĂ:

Silviu Predoiu: Iohannis a cerut să mi se ridice dreptul de vot din CSAT atunci când am fost împotriva lui

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă. Dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Nu, nu mi-a purtat ranchiună. Am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Iohannis i-a revocat dreptul de vot în CSAT. Acesta a început prin a spune că a fost participant al CSAT-ului sub conducerea a doi președinți. Deși Traian Băsescu era „combativ, virulent și uneori agresiv”, ofițerul SIE susține că era un om deschis la argumente. În opoziție, Klaus Iohannis nu accepta refuzuri sau opoziții. Predoiu susține că fostul președinte a cerut să îi fie revocat dreptul de vot în CSAT. Pentru că generalul nu era director SIE, ci doar director interimar, consilierii prezidențiali au reușit să îi revoce dreptul de vot. „Sigur că, într-adevăr, am participat la foarte multe ședințe CSAT sub doi președinți ai CSAT-ului, domnul Băsescu și domnul Iohannis. Domnul Băsescu, o persoană combativă, virulentă, asertivă, câteodată chiar agresivă, dar care aprecia pozițiile opuse convingerilor dumnealui atunci când erau argumentate. Adică nu-i plăceau „yes man-ii”, îl irita când îl contraziceai, dar aștepta argumente și chiar dacă răspunsul dumnealui era într-o zonă ușor trivială, bine, bă, aprecia. Și am avut mai multe situații în care, în calitatea de reprezentant al SIE, am votat împotrivă și am exprimat poziții opuse celor ridicate acolo de ceilalți. Nu, nu mi-a purtat ranchiună, am avut altele pe care am discutat, nu pentru aceasta. Domnul președinte Iohannis, am avut două situații. A doua oară când l-am contrazis în sensul opiniei, nu personal, nu pe domnia sa, ci m-am opus la vot, a cerut să mi se reducă dreptul de vot și s-a găsit un artificiu și s-a spus că nu mai am drept de vot, că înlocuitorii nu mai au drept de vot în CSAT. S-a găsit un artificiu cu sprijinul consilierilor. Eram înlocuitor la comandă, în sensul că SIE nu avea director, eu eram interimar, deci nu aveam pe cine să înlocuiesc. Poți să fii înlocuitor atunci când înlocuiești pe cineva care există, dar dacă nu există nimeni, mă înlocuiam pe mine prin prezență. Au găsit ei un artificiu și apropo de doi și CSAT-ul cum lucrau, deși nu părea, a fost clar că a fost foarte iritat. Trebuie să fie unanimă decizia. Atunci când cineva spune nu sunt de acord, se blochează.”, a explicat ofițerul.

Scandal uriaș între cei mai puternici oameni ai planetei. Trump amenință că îl dă în judecată pe șeful băncii centrale americane. Președintele american vrea să-l demită pe președintele Fed, din cauza dobânzilor prea mari. De ce contează pentru România

Decizia Departamentului de Justiție de a investiga Rezerva Federală vine după o lungă serie de amenințări ale președintelui Donald Trump de a-l viza pe președintele băncii centrale, Jerome Powell. Practic, Donald Trump este nemulțumit de ratele dobânzilor băncii centrale americane (Fed), care, spune președintele american, sunt prea mari. Politica dobânzilor pe care o practică Fed, la fel ca și printarea dolarului, are ecou în toată lumea, inclusiv în România. Băncile centrale din toată lumea se uită la „semnalele Fed”. Trump a declarat duminică seara pentru NBC News că nu a știut în prealabil despre citațiile emise de Departamentul de Justiție, care se concentrează asupra mărturiei lui Powell din iunie în Senat privind renovarea clădirilor de birouri ale Rezervei Federale. Deși a criticat proiectul de renovare al Rezervei Federale, esența frustrărilor lui Trump față de Powell a provenit din refuzul acestuia de a reduce și mai mult ratele dobânzilor pentru a se alinia cu agenda administrației. Ofensiva lui Powell Duminică seara, Powell a publicat un videoclip în care l-a atacat direct pe Trump. Gestul a fost extrem de neobișnuit pentru un președinte al Rezervei Federale, care, în general, încearcă să stea departe de disputele politice, și reprezintă prima dată când Powell l-a criticat direct pe președinte. El a spus că citațiile sunt „fără precedent” și „ar trebui privite în contextul mai larg al amenințărilor administrației și al presiunilor continue”. În scurta sa convorbire telefonică cu NBC News, duminică, Trump a declarat că citațiile Departamentului de Justiție nu au nicio legătură cu ratele dobânzilor. „Nu. Nici măcar nu m-aș gândi să fac asta în felul acesta. Ceea ce ar trebui să pună presiune pe el este faptul că ratele sunt mult prea mari. Aceasta este singura presiune pe care o are”, a spus Trump, pentru sursa citată. Totuși, tensiunea dintre cei doi este evidentă de ceva timp. În timpul unui tur al Rezervei Federale în iulie, Trump l-a criticat pe Powell pentru costul proiectului de renovare. Powell a contestat evaluările președintelui, afirmând că acesta interpretează greșit documentele. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: