Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. Deși directiva europeană spune clar că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie 2026 ca să le permită angajaților un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoare din prezent, iar sindicatele se opun și cer o creștere cu 300 de lei. Bolojan vrea să facă excepție de la această directivă, iar Guvernul pregătește două Ordonanțe de Urgență prin care să înghețe salariile pe anul 2026. Șeful executivului nu vrea să crească salariul minim, cel care ar putea să aducă un plus semnificativ și la bugetul de stat. Și un plus de consum. Pe de altă parte, sindicatele cer o majorare de 300 de lei brut a salariului minim. În aceeași vreme, patronatele se opun și spun că este deja o presiune mare pe mediul de afaceri. Majorarea salariului minim aduce la buget, conform calculelor Gândul, peste 3 mld. lei. Mai mult, guvernul încasează și TVA mai mult, pentru că majorarea salariului s-ar duce în consum. În celălalt colț al ringului, patronatele au un punct de vedere: deja este o presiune mare pe mediul de afaceri, iar peste toate, majorarea a 2 milioane de salarii dintr-un foc ar aprinde și mai mult o inflație deja inflamată. De asemenea, mai spun patronatele, povara suplimentară pe mediul de business ar însemna, în termeni practici, o încetinire a investițiilor pentru că, în mod cert, majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor. Spiritele sunt încinse în coaliție, de data aceasta din cauza creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea actuală. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,4%, iar salariul net, pe care îl primesc „în mână” aproximativ 2 milioane de angajați români s-a majorat cu aproape 9%, inclusiv în firmele private. Cât ar încasa Guvernul la bugetul de stat dacă ar majora salariul minim Din calculele Gândul, o creștere cu 300 de lei a salariului minim pe economie ar înseamnă un venit de 48 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (25% contribuțiile sociale la pensie, 10% la CAS, CASS, 10% impozitul pe venit și 3% pentru alte viramente la buget). Astfel, dacă salariul minim ar crește conform cerințelor sindicatelor, Guvernul lui Bolojan ar încasa aproximativ 3,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Totuși, România rămâne blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale, motiv pentru care apelează la soluții temporare în loc să facă o reformă salarială clară. Premierul spune că „nu are spații” pentru creșterea salariului minim Pe 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual să fie menținut și pe parcursul anului 2026. De asemenea, președintele IMM România, Florin Jianu, spune că în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constant și peste rata inflației. „Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, și pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere, datorită realităților economice și bugetare pe care le avem”, a spus premierul Ilie Bolojan. Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor.” Ce pregătește Guvernul Bolojan pentru 2026 „Să ai oamenii care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil” De cealaltă parte a baricadei, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească. „Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a transmis Florin Manole. Bolojan amână decizia pe care Germania a luat-o deja În tot acest timp, Guvernul lui Friedrich Merz a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. Conform estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan discută cu patronatele și sindicatele salariul minim pe 2026. Premierul vrea înghețarea lui:„Pentru salariul minim nu avem spații de creștere” Salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, discutat la reuniunea Consiliului Tripartit
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Exportul de gaze către Republica Moldova atinge azi capacitatea maximă
Cantitatea de gaze exportată în dimineața de miercuri, 10 decembrie, se apropie de capacitatea maximă a conductei către Republica Moldova (Iași-Ungheni), care este de 6 milioane mc/zi. La ora 11:00, cifra pe conducta (Iași-Ungheni) era de 5,8 mil. mc/zi, dar acesta ar fi atins chiar valoarea maximă de 6 milioane, potrivit Economedia. Situația națională a gazelor la ora 11:00 (mil. m³/zi) Total producție internă prin SNT: 24,1 mil. m³/zi Total extras din depozite: 16,1 mil. m³/zi Total import: 13,6 mil. m³/zi În doar câțiva ani, Republica Moldova a trecut de la o dependență aproape totală de gazul rusesc la o dependență tot mai mare de gazele importate din România. Fără rezerve proprii de gaze naturale și cu o producție internă de energie extrem de redusă, Chișinăul își asigură întregul consum de gaze din import. Până în 2022, aproape tot gazul consumat de Republica Moldova venea de la Gazprom, prin conductele care traversează Ucraina. Criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și tăierile de livrări către Chișinău au forțat însă autoritățile să caute rapid alternative. Conectarea la gazoductul Iași–Ungheni, extins ulterior până la Chișinău, a devenit esențială. Prin această infrastructură, Moldova a putut accesa pentru prima dată direct piața europeană și, în special, gazul românesc. Oficialii de la Chișinău au recunoscut că această conductă a fost „un colac de salvare” în timpul crizei și a prezis diversificarea surselor după reducerea unilaterală a livrărilor rusești. România a ajuns să joace un rol-cheie în securitatea energetică a Republicii Moldova. Reţeaua de gazoducte de pe teritoriul Republicii Moldova este operată de Transgazul românesc, din 2023, care i-a luat locul unei firme controlate de Gazprom. Consumul total intern este favorizat de vremea bună din acest început de decembrie. România are un consum ce variază între 50 și 55 de milioane metri. România, pe o vreme geroasă prelungită pe mai multe zile, poate ajunge la un consum de 65-70 de milioane metri cubi. RECOMANDAREA AUTORULUI
Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026
Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea AUR la legea privind pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede majorarea impozitelor la 80% pentru locuințe, câștiguri la bursă, precum și introucerea principiului „poluatorul plătește” la impozitele pe autoturisme. Parlamentul a adoptat pe 18 noiembrie proiectul de lege care pevede majorarea mai multor impozite și creșterea de taxe. Parlamentarii AUR au contestat la CCR Legea care stabilește măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și modifică acte normative. Guvernul a solicitat o soluționare urgentă, iar CCR s-a conformat. Astfel, Curtea Constituțională a aprobat astăzi creșterea taxelor din 2026, deci, românii marcați de scumpirile și taxele din 2025 vor continua să resimtă presiuni și mai mari asupra bugetelor. Al doilea pachet de măsuri fiscale este esențial pentru proiectul de buget pe 2026, deoarece include creșteri de taxe, dar și alte schimbări fiscale care aduc venituri în plus la bugetul de stat. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 70-80%. Pentru locuințele cu utilități, impozitul va crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp, pentru cele fără utilități impozitul crește de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp. Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depăștete acest prag iar terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație. Practic, pentru un apartament de 3 camere din București, impozitul de 198 de lei din prezent va fi de 355 de lei în 2026. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru autoturism Când vine vorba de mașini, impozitarea se va face pe baza unui mecanism nou care diferențiază vehiculele mai poluante de cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru o mașină cu un motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0 – Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu o normă de poluare Euro 5, românii vor plăti un impozit cuprins între 213 și 267 de lei. Pentru mașinile electrice, taxa va fi una fixă, de 40 de lei pe an, iar pentru autovehiculele care depășesc 375.000 de lei (73.000 euro), se va percepe o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon. Crește impozitul pe câștigurile bursiere Românii care tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Coletele din China vor fi taxate cu 25 de lei în plus Veștile mai puțin bune îi lovesc și pe iubitorii de shopping online pe platformele din China. Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe paltormele din afara Uniunii Europene. Taxa se va aplica pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, cu o valoare sub 150 de euro. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit în 2026 Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie CCR a aprobat creșterea taxelor din 2026. Judecătorii urmează să se pronunțe și pe legea pensiilor magistraților
Război total în justiție, după documentarul Recorder. Curtea de Apel București lansează acuzații dure la adresa unui judecător prezent în dezvăluirea de presă
Curtea de Apel București a transmis o reacție dură, după publicarea documentarului jurnaliștilor Recorder, calificând drept „denigratoare și fără acoperire faptică” afirmațiile judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, magistratul care a apărut în materialul publicat. În comunicatul de presă de trei pagini – transmis miercuri de Curtea de Apel – sunt atașate și câteva articole de presă de anul trecut, CAB lăsând să se înțeleagă că judecătorul Beșu ar fi agent acoperit. Mai mult, CAB cere public ca acesta să-și clarifice urgent statutul. „Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra elementelor acestui caz” „Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, cer reprezentanții Curții de Apel București. Oficialii CAB susțin că această situație afectează actul de justiției și solicită ca „afirmaţiile judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare.” „Justiția nu poate fi apărată prin minciună, independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează” „Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.” „Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică” „Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (a se vedea articolele publicate). Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind: – în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, – care au fost atribuțiile reale, – ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, – dacă mai există astfel de raporturi în prezent, – și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală. Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz. În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, se precizează în comunicatul transmis de CAB. „Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj” Curtea de Apel București mai susține că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional și că de fapt acesta încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului.” „Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB. (Comunicatul CAB INTEGRAL) Protest la sediul Consiliului Superior al Magistraturii după ancheta Recorder Un protest “pentru o justiție independentă” este anunțat miercuri seara, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, începând cu ora 19,00. Reamintim că portalul de investigații Recorder.ro a publicat marți seara un documentar elocvent despre situația Justiției din România, cu o zi înainte ca Curtea Constituțională să ia o decizie privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Recorder pare că i-a ridicat mingea la fileu lui Nicușor Dan pe terenul justiției Președintele Nicușor Dan a reacționat la materialul Recorder despre corupția din interiorul sistemului de justiție. Liderul de la Cotroceni a precizat că situația prezentată în investigația jurnaliștilor va fi analizată, iar vinovații vor fi
Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în podcastul Friendly Fire dacă România este în recesiune. Șeful Executivului spune că țara noastră se află într-o situație economică dificilă marcată de încetinirea creșterii economiei și chiar de o scădere în anumite trimistre. Bolojan a subliniat că doar datele publicate de Ministerul Finanțelor la începutul anului viitor vor confirma dacă țara noastră se află sau nu în recesiune. „Cu siguranță suntem într-o situație în care datorită măsurilor care au fost luate de către Guvern, pe de o parte, datorită dinamicii economice pe care am avut-o începând de anul trecut, datorită perturbațiilor economice globale din care și noi facem parte existând niște efecte importante ale situației din anumite țări europene, Germania asupra României, am avut o scădere economică. Aceasta este realitatea. Sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem.” Întrebat dacă România se află în recesiune tehnică, premierul României a evitat să ofere un răspuns punctual. Acesta a transmis că cel mai important stimul pentru economia țării o constituie absorbția celor 10 miliarde de euro din PNRR. De asemenea, Bolojan susține că „disciplina fiscală” trebuie să continue și spune că își dorește reducerea sau anularea impozitului pe cifra de afaceri, care „frânează și penalizează” investițiile. „Cel mai important stimul pentru economie pe care îl putem aduce în această perioadă este absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR până în toamna anului viitor și vorbind chiar în această după-amiază cu miniștrii, îmi spuneau că semnează ordine de plată, fac plăți în așa fel încât să facă această absrobție. Este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a stimula economia. În al doilea rând, cred că trebuie să menținem o anumită disciplină fiscală, să venim cu lucruri care sunt predictibile și ceea ce îmi doresc de exemplu pentru anul viitor legat de stimularea fiscală este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri. Marile companii, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzută ne-au reclamat această situație”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan vorbește despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan: „Avem o relație instituțională corectă” Bolojan comentează modul în care alegătorii lui Ciucu au fost influențați de relația dintre premieri și edil: „Trebuie să ai date sociologice”
Se fac jocurile pentru cea mai importantă funcție ecomomică din America. Va fi omul lui Trump președintele Rezervei Federale a SUA?
La Washington DC, interviurile finale pentru președinția Rezervei Federale sunt în plină desfășurare, prefigurându-se victoria candidatului Kevin Hassett, grație atitudinii sale pozitive față de direcțiile economice ale administrației Trump. Cine sunt candidații la președinția Rezervei Federale? Kevin Hassett, prieten al familiei Trump În trecutul său profesional, Kevin Hassett a activat în diverse posturi-cheie la Casa Albă, având un avantaj sporit în comparație cu contracandidații săi, ca urmare a apropierii sale față de familia Trump de-a lungul timpului. Christopher Waller, insider-ul „Fed” Christopher Waller, asemeni lui Hassett, are o experiență vastă în domeniul financiar, dar are în spate și ani petrecuți în cadrul Rezervei Federale St. Louis, ca vicepreședinte. Se poate spune că Waller cunoaște mecanismele Fed mai bine decât Kevin Hassett, din acest punct de vedere. Michelle Bowman, criticul republican al „Fed” Deși nu provine din domeniul economic sau al finanțelor, Michelle Bowman se află pe lista de candidați datorită experienței sale ca specialist în bănci comunitare, din timpul primului mandat Trump. Ea este cunoscută pentru criticile aduse Rezervei Federale, susținând o reformare în stil republican. Kevin Warsh, „șoimul monetar” al Americii Ca fost guvernator al Fed în timpul crizei financiare din 2008, Kevin Warsh are conexiuni politice de admirat în sfera conservatoare, fiind supranumit „șoimul monetar” al Americii deoarece este un susținător convins al controlului inflației. Tendința actuală este Kevin Hassett Ca economist cu studii publicate în reviste prestigioase de economie, Hassett s-a remarcat mai ales în timpul pandemiei, militând pentru restabilirea economiei americane. În ciuda numeroaselor critici aduse pentru susținerea administrației Trump, candidatul Kevin Hassett, actual Director al Consiliului Național Economic al SUA, se consideră un patriot credincios, declarând recent că există „destulă marjă” pentru reducerea ratelor dobânzilor, spre fericirea lui Trump. Pe lângă experiența sa în domeniul economic, Hassett este cunoscut ca o forță-cheie la Casa Albă, deoarece a condus numeroase dezbateri interne cu privire la teme precum taxe, comerț sau abuzul de substanțe. De asemenea, Kevin Hassett a fost consilier economic al lui John McCain și al lui George W. Bush la începutul anilor 2000. Este clar că experiența sa profesională, pe lângă apropierea sa de familia Trump, reprezintă un alt avantaj care i-ar putea asigura câștigul în lupta pentru Fed. De ce bătălia pentru președinția Fed este un element-cheie pentru stabilitatea Americii? December 2024. Photo by Hu Yousong/Xinhua/ABACAPRESS.COM Rezerva Federală are un rol esențial în stabilitatea economică a Americii, datorită independenței sale față de direcțiile politice ale Casei Albe. Din perspectiva separării puterilor în stat, numirea unui candidat apropiat de Președintele SUA ar putea periclita această independență instituțională, politizând, astfel, măsurile și deciziile Fed. Pe deasupra, Rezerva Federală are nevoie de flexibilitate în adoptarea reformelor financiar-monetare care trebuie să fie în concordanță cu evoluția economiei mondiale. Posibila victorie a lui Kevin Hassett ar ridica problema independenței Rezervei Federale față de Casa Albă, din cauza criticilor aduse la adresa actualului președinte al Fed, Jerome Powell, care a refuzat în mod repetat scăderea dobânzilor cerută de Donald Trump. Drept urmare, nu ar fi de mirare dacă Powell va fi înlocuit de un expert mai „prietenos” față de direcțiile prezidențiale, precum Kevin Hassett. “Vom analiza câțiva oameni diferiți, dar am o idee destul de clară cu privire la cel pe care-l vreau.” a declarat recent Trump. RECOMANDĂRILE AUTORULUI „Mărul discordiei” dintre Ucraina și Rusia stă într-un teritoriu de doar 4000 km². NYT arată unde este bucata de pământ care blochează pacea lui Trump Statele Unite vor verifica ce scriu turiștii străini pe rețelele de socializare înainte de a-i lăsa să intre în țară. Ce date li se vor cere
Comisia Europeană dă peste cap planurile Guvernului Bolojan
Comisia Europeană spulberă optimismul Guvernului Bolojan de a reduce datoriile statului și estimează că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB în 2026, dublu față de plafonul de 3% al Uniunii Europene. Finanțele publice ale țărilor din Europa de Est vor continua să se deterioreze anul viitor, în ciuda unei accelerări moderate a creșterii economice, conform Reuters. Deși deficitul bugetar al României a scăzut de la 6,2% din PIB în primele 10 luni din 2024 la 5,7% din PIB în aceeași perioadă din 2025, Comisia Europeană nu vede o evoluție prea optimistă în 2026 pentru țara noastră. Guvernul a promis anual reducerea deficitului bugetar de când a scăpat de sub control, dar Comisia Europeană estimează că Polonia și România, cele mai mari economii din Europa Centrală, vor înregistra deficite bugetare de peste 6% din PIB în anul următor, ca urmare a cheltuielilor mai mari pentru apărare în contextul războiului din Ucraina, dar și a unor politici sociale. Deficitele celor două țări sunt așteptate să scadă ușor în 2027, dar până atunci, finanțele publice vor avea de suferit. „Statele din Europa Centrală și de Est (CEE) se confruntă cu compromisuri politice tot mai mari pentru a controla deficitele fiscale mari, creșterea datoriei publice și costurile cu serviciul datoriei, în timp ce evoluțiile din politica internă cresc, de asemenea, provocările la adresa consolidării fiscale”, conform Fitch Ratings. Scumpirile vor continua să îi preseze pe românii și în 2026 Acum, premierul „austerității” încearcă să mai facă rost de bani ca să acopere cheltuielile României care strânge foarte puține venituri și are cheltuieli apropiate de cele ale mediei europene. Cea mai importantă lege dintr-un an, bugetul, nu a fost încă publicat, iar ministrul Finanțelor vorbește despre planuri de redresare care să nu compromită câștigurile aproape inexistente ale României. Deci, după un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor, poate poate reușește Guvernul să mai reducă din deficit. RECOMANDAREA AUTORULUI: Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea de la 10% la 3% în 2026 Mirajul cifrelor. Cum de a scăzut deficitul bugetar, așa cum se laudă ministrul Alexandru Nazare, dar economia abia se târăște și încasările de la buget gâfâie? Cheia e la creșterea PIB și la inflație. Ar fi de bine, dacă nu ar fi de rău
Guvernul Bolojan joacă Alba-Neagra cu cea mai importantă lege dintr-un an
Cea mai importantă lege dintr-un an este bugetul, dar în cazul României, rămâne doar la nivel de discuții. Premierul „austerității” spune că va închide bugetul pe 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit în așa fel încât să nu compromită câștigurile obținute de România până în prezent, câștiguri care sunt mai degrabă inexistente. Miza o reprezintă cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro), care vor fi veniturile la buget și cheltuieli de peste 800 mld. lei (160 mld. euro). Cifrele sunt estimate pe baza experienței din anii anteriori. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice – inflație, creșterea economică, salariul mediu net – cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile: creșteri de taxe, înghețarea salariilor publice, a pensiilor sau creșterea salariului minim. Or, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai cresc sau nu pensiile? Va crește salariul minim? Vor mai fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor crește sau rămân la fel? Ce inflație estimează guvernul în 2026? Sunt întrebările care vor primi un răspuns abia după ce proiectul de buget al României va fi publicat. Toate bugetele țării așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu direcțiile „de la centru” pentru a putea debloca plățile penturu investiții și funcționare. În mod normal, programarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru 2026, însă guvernele ultimilor ani și-au făcut un obicei din a întârzia cu bugetul. Spre comparație, o companie privată începe bugetarea pentru anul viitor încă din vară, iar, în octombrie, bugetul este deja aprobat de acționari. Doar că bugetul României pe 2026 este construit momentan doar din declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a spus premierul României. Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul pe anul viitor trebuie „să acopere nevoile principale de finanțare ale României și să acopere zone foarte importante în privința PNRR-ului și a fondurilor de coeziune”. Nazare spune că pachetele de măsuri fiscale care apasă pe umerii românilor au fost gândite ca un orizont de aplicare care se va resimți abia din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că proiectul bugetului de stat pentu 2026 va fi decis în cadrul coaliției și, deși există dorință politică de aprobare a bugetului până la finalul acestui an, acesta crede că acest lucru nu este probabil să se întâmple. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine o conferinta de presa, la sediul Guvernului din Bucuresti, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Ne-am fi dorit cu toţii ca să avem bugetul aprobat anul acesta, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii doi sau trei ani, nu cred că se va întâmpla asta. Dar, e important să avem discuţii aşezate, pe cifre reale”, a spus Abrudean. Care sunt țintele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor Ministrul Finanțelor a finalizat liniile principale ale bugetului pentru 2026 pe un deficit estimat de aproximativ 6,4%, dar documentul nu a ajuns pe masa Guvenului din cazua tensiunilor din Coaliție. Acesta proiectează granturi de 10 miliarde de euro în bugetul anului viitor, disponibile prin PNRR și prin fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi foarte importante pentru modul în care va performa creșterea economică în 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor o reprezintă PNRR, este o șansă unică să atragem acești bani și trebuie să o facem” De celalaltă parte a baricadei, premierul Bolojan spune că România rămâne angajată în continuarea implementării măsurilor care asigură un proces de redresare economică sustenabilă. Acesta a menționat și faptul că Guvernul își propune o ajustare a deficitului de la 8,4-9% la 6% și, mai mult de atât, pregătește și o ordonanța trenuleț care vine cu vești proaste pentru români. Ordonanța prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, asta după ce a fost anunțată intrarea în vigoare a noilor majorări de taxe și impozite locale. Ce știm până acum despre bugetul pe 2026 Bugetul României pe 2026, cel puțin pe datele actuale, ar urma să aibă un PIB, la care se raportează deficitul bugetar al țării, de 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro). Creșterea economică de 1,2% ar urma să aducă un surplus bugetar care ar fi potențat de inflația de doar 3%. În consecință, cel puțin pe datele actuale, veniturile la bugetul de stat ar trebui să crească cu 4-5%. Euro ar urma să crească de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar urma să crească până la 3,5%. De asemenea, Guvernul Bolojan se bazeză pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat cât și cel public, care să angreneze consumul și care ar urma să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin impozitul pe venit și contribuții sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne