Guvernul Bolojan joacă Alba-Neagra cu cea mai importantă lege dintr-un an
Cea mai importantă lege dintr-un an este bugetul, dar în cazul României, rămâne doar la nivel de discuții. Premierul „austerității” spune că va închide bugetul pe 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit în așa fel încât să nu compromită câștigurile obținute de România până în prezent, câștiguri care sunt mai degrabă inexistente. Miza o reprezintă cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro), care vor fi veniturile la buget și cheltuieli de peste 800 mld. lei (160 mld. euro). Cifrele sunt estimate pe baza experienței din anii anteriori. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice – inflație, creșterea economică, salariul mediu net – cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile: creșteri de taxe, înghețarea salariilor publice, a pensiilor sau creșterea salariului minim. Or, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai cresc sau nu pensiile? Va crește salariul minim? Vor mai fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor crește sau rămân la fel? Ce inflație estimează guvernul în 2026? Sunt întrebările care vor primi un răspuns abia după ce proiectul de buget al României va fi publicat. Toate bugetele țării așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu direcțiile „de la centru” pentru a putea debloca plățile penturu investiții și funcționare. În mod normal, programarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru 2026, însă guvernele ultimilor ani și-au făcut un obicei din a întârzia cu bugetul. Spre comparație, o companie privată începe bugetarea pentru anul viitor încă din vară, iar, în octombrie, bugetul este deja aprobat de acționari. Doar că bugetul României pe 2026 este construit momentan doar din declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a spus premierul României. Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul pe anul viitor trebuie „să acopere nevoile principale de finanțare ale României și să acopere zone foarte importante în privința PNRR-ului și a fondurilor de coeziune”. Nazare spune că pachetele de măsuri fiscale care apasă pe umerii românilor au fost gândite ca un orizont de aplicare care se va resimți abia din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că proiectul bugetului de stat pentu 2026 va fi decis în cadrul coaliției și, deși există dorință politică de aprobare a bugetului până la finalul acestui an, acesta crede că acest lucru nu este probabil să se întâmple. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine o conferinta de presa, la sediul Guvernului din Bucuresti, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Ne-am fi dorit cu toţii ca să avem bugetul aprobat anul acesta, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii doi sau trei ani, nu cred că se va întâmpla asta. Dar, e important să avem discuţii aşezate, pe cifre reale”, a spus Abrudean. Care sunt țintele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor Ministrul Finanțelor a finalizat liniile principale ale bugetului pentru 2026 pe un deficit estimat de aproximativ 6,4%, dar documentul nu a ajuns pe masa Guvenului din cazua tensiunilor din Coaliție. Acesta proiectează granturi de 10 miliarde de euro în bugetul anului viitor, disponibile prin PNRR și prin fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi foarte importante pentru modul în care va performa creșterea economică în 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor o reprezintă PNRR, este o șansă unică să atragem acești bani și trebuie să o facem” De celalaltă parte a baricadei, premierul Bolojan spune că România rămâne angajată în continuarea implementării măsurilor care asigură un proces de redresare economică sustenabilă. Acesta a menționat și faptul că Guvernul își propune o ajustare a deficitului de la 8,4-9% la 6% și, mai mult de atât, pregătește și o ordonanța trenuleț care vine cu vești proaste pentru români. Ordonanța prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, asta după ce a fost anunțată intrarea în vigoare a noilor majorări de taxe și impozite locale. Ce știm până acum despre bugetul pe 2026 Bugetul României pe 2026, cel puțin pe datele actuale, ar urma să aibă un PIB, la care se raportează deficitul bugetar al țării, de 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro). Creșterea economică de 1,2% ar urma să aducă un surplus bugetar care ar fi potențat de inflația de doar 3%. În consecință, cel puțin pe datele actuale, veniturile la bugetul de stat ar trebui să crească cu 4-5%. Euro ar urma să crească de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar urma să crească până la 3,5%. De asemenea, Guvernul Bolojan se bazeză pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat cât și cel public, care să angreneze consumul și care ar urma să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin impozitul pe venit și contribuții sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne
Industria petrolului este dată peste cap de războaie. După Ucraina, și în Sudan sunt probleme: miliția preia un centru petrolier al țării
Nu mai este un secret că trăim în epoca războaielor petroliere . Aproape toate conflictele de pe planetă din ultimele trei decenii au avut lupta pentru petrol la bază. Miliția sudaneză a preluat un centru petrolier, perturbând exporturile de țiței din Sudanul de Sud. Aceasta nu își mai poate exporta petrolul prin Marea Roșie, în urma victoriei Forțelor de Sprijin Rapid peste graniță. Exporturile de petrol rusesc sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii ani Între timp, exporturile de petrol rusesc din noiembrie au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, deoarece sancțiunile occidentale inițiate de Trump și un val de atacuri cu drone ucrainene au perturbat operațiunile petroliere și terminalele de export. Analiștii avertizează că, dacă presiunea persistă, Moscova s-ar putea confrunta cu constrângeri structurale mai profunde în ceea ce privește capacitatea sa de a vinde petrol ieftin pe piețele globale. Exporturile de produse petroliere rusești au totalizat aproximativ 2 milioane de barili pe zi în noiembrie, cu 21% sub media din perioada 2016-2024 pentru luna respectivă, potrivit Vortexa, furnizorul de date energetice. Scăderea de la o lună la alta a fost determinată inițial de sancțiunile SUA și Marea Britanie anunțate în octombrie asupra Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, și apoi exacerbată de o serie de atacuri ucrainene reușite asupra infrastructurii de export. La sfârșitul lunii noiembrie, dronele marinei ucrainene au lovit un terminal de transport petrolier din Marea Neagră, care gestionează exporturile de petrol rusesc, provocând pagube semnificative, în timp ce două petroliere cu legături cu Rusia au fost lovite într-un atac separat în largul coastei Turciei. Evacuări din Sudan / Foto caracter ilustrativ. Sursa foto: AP / MEDIAFAX FOTO Sudanul de Sud este copleșit Forțele paramilitare de Sprijin Rapid din Sudan au capturat principalele zăcăminte petroliere și instalații de conducte ale țării. Acestea au dobândit o nouă victorie pe câmpul de luptă. Rămas fără acces la petrol, Sudanul de Sud nu va mai putea acorda venituri semnificative Forțelor Armate Sudaneze. Cucerirea zonei este o lovitură majoră pentru Forțele Aeriene Sudaneze în războiul civil care durează de doi ani și jumătate. De asemenea, complică delicatul act de echilibru al președintelui Sudanului de Sud, Salva Kiir, care a încercat să protejeze exporturile de petrol ale țării sale care traversează frontiera și tranzitează Portul Sudan, controlat de armată, facilitând în același timp rutele de aprovizionare pentru RSF în apropierea graniței sale, au declarat oficiali și experți din regiune. Violențe în Sudan / Sursa: Profimedia Războiul pentru 160.000 de barili de petrol pe zi Câmpul petrolier Heglig a produs aproximativ 60.000 de barili pe zi anul trecut, dar a pompat cantități din ce în ce mai mici de țiței în 2025, ca urmare a pagubelor și a lipsei de întreținere din timpul războiului civil dintre RSF și foștii săi aliați din SAF. Heglig este, de asemenea, un nod central pentru conductele care transportă cea mai mare parte a producției recente de petrol a Sudanului de Sud, estimată la 165.000 barili pe zi, către Port Sudan, la Marea Roșie. Sudanul de Sud depinde de petrol pentru aproape toate veniturile sale din exporturi. RSF a anunțat pe Telegram că a capturat Heglig luni. Agențiile de știri au relatat că un contingent din armata sudaneză s-a retras în Sudanul de Sud alături de muncitori din industria petrolieră, după ce baza militară a fost invadată, iar instalațiile petroliere au fost închise. „Eliberarea zonei petroliere Heglig marchează un punct crucial în calea eliberării întregii patrii, având în vedere importanța economică a zonei ca resursă majoră pe care clica din Port Sudan [SAF] s-a bazat mult timp pentru a finanța, extinde și prelungi războiul”, a declarat RSF. Sudanul este sprijinit de UAE Miliția sudaneză care a capturat câmpul petrolier, condusă de Mohamed Hamdan Dagalo, cunoscut sub numele de Hemedti, și care se presupune că este înarmată și susținută de Emiratele Arabe Unite, a fost acuzată de comiterea unora dintre cele mai grave atrocități din războiul civil din ultimele luni. Forțele armate sud-africane au fost acuzate și de bombardarea unor rute vitale de ajutoare, inclusiv recent în orașul Adre, la granița cu Ciad, provocând victime în rândul civililor. Câmpul petrolier de la Heglig este operat de compania chineză CNPC, într-o societate mixtă cu Petronas din Malaezia, ONGC din India și Sudapet, companie de stat din Sudan. Fostul oficial a declarat însă că condițiile de muncă de pe câmpul petrolier și de-a lungul conductei deveneau deja imposibile chiar înainte de atacul final al RSF. Personalul unității a fost evacuat luni în statul vecin Unity din Sudanul de Sud, după ce a închis operațiunile, potrivit mai multor agenții de știri. Reînceperea luptelor în Sudan coincide cu o intensificare a eforturilor diplomatice de rezolvare a conflictului. RSF a aprobat luna trecută un armistițiu umanitar cerut de SUA și puterile regionale Egipt, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Însă organizația paramilitară a continuat să avanseze în Kordofan, în timp ce armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan a refuzat să semneze planuri de pace atâta timp cât Emiratele Arabe Unite, pe care le-au acuzat că susțin SAF-ul, sunt implicate. Emiratele Arabe Unite neagă categoric că ar fi furnizat RSF-ului drone și alte arme sofisticate, informează Financial Times. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock/Profimedia/Mediafax Foto Autorul recomandă: Trump vrea să mai bifeze un acord de pace. De data asta pe continentul african. Care sunt mizele războiului, dar și ale păcii, din Sudan. Pe ce resurse stă țara
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
Optimism fără margini de la Guvernul Bolojan. Inflația va scădea
Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. Aceasta duce la scumpirea bunurilor, reduce puterea de cumpărare și chiar afectează planurile de investiții. România are în prezent cea mai mare inflație din Europa, aproximativ 10%, dar optimismul Guvernului Bolojan depășește așteptările tuturor economiștilor. Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, inflația României ar urma să scadă până la 3% spre finalul anului următor. Românii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. Doar că, majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum spera Executivul. Încasările din TVA au scăzut pentru că românii au redus drastic consumul, deși Ilie Bolojan s-a lăudat cu acest eșec, așa cum a scris Gândul. Bugetul României pe 2026 este momentan inexistent și, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Totuși, previziunile Guvernului Bolojan, publicate în raportul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, spun că inflația României ar urma să scadă până la 3% în a doua parte a anului 2026. Dar, visul frumos al Guvernului Bolojan s-a terminat destul de repede pentru că Banca Națională a României (BNR) a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile estimate anterior de 3% şi 2,7% pentru aceleaşi momente de referinţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Nicușor Dan adâncește misterul votului la Primăria Capitalei. A fost Drulă sau Ciceală? Președintele îi dă replica lui Ciucu: „Trebuie să te și bazezi pe ce vorbești”
Nicușor Dan, președintele României, a fost întrebat de jurnaliști – în conferința de presă organizată de la Paris – și despre momentul controversat din jurul votului pentru Primăria Capitalei de duminică, atunci când Ciprian Ciucu, actualul primar al Capitalei, a precizat că președintele României ar fi votat-o pe Ana Ciceală și nu pe Cătălin Drulă. „În orice meserie ai, trebuie să te și bazezi pe ce vorbești”, a explicat președintele în timpul vizitei la Paris. Ciprian Ciucu: „Nicușor Dan a votat cu Ana Ciceală” Actualul primar al Capitalei a dat duminică seara, extrebat de un reporter dacă consideră că președintele Nicușor Dan l-a votat, un răspuns halucinant: „Știu că a votat cu Ana Ciceală.” Sursă foto: Gândul Ciprian Ciucu aruncă bomba serii: „Nicușor Dan a votat cu Ana Ciceală” Nicușor Dan, întâlnire crucială pentru securitatea României cu Emmanuel Macron. Președintele francez vine în România în 2026 După ce i s-a cerut demisia, Diana Buzoianu răspunde cu clasicele refrene USR-iste: „mafia”, „reforma”, „nu voi fi șantajată”
Banca Centrală Europeană se pregătește pentru posibila emisiune a euro digital
Banca Centrală Europeană se pregătește pentru o posibilă emisiune a „euro digital” până în 2029. Instituția se așteaptă ca cele 21 de state europene să adopte reglementările necesare până în 2026 și spune că pașii premergători, incluisv etapa-pilot și tranzacțiile inițiale ar putea începe de la mijlocul anului 2027. BCE susține că moneda trebuie să se adapteze la nivelul de tehnologie al societății. Proiectul euro digital are la bază o propunere legislativă înaintată de Comisia Europeană în 2023, iar recent BCE a decis să pregătească lansarea până în 2029, cu o etapă-pilot în 2027. Banca Centrală Europeană spune că 2026 va fi un an crucial pentru proiectul monedei virtuale și susține că noul „euro digital” va îndeplini cerințele tehnologice specifice secolului pentru cele 21 de țări din zona euro. Prima propunere a Băncii Centrale Europene vizează companiile și persoanele fizice care vor putea să acceseze și să plătească în continuare cu bancnote și monede euro clasice. În paralel, BCE dezvoltă o nouă generație de bancnote cu design nou, mai atractive și accesibile pentru europeni. Banca spune că bancnotele și monedele nu vor dispărea, iar oamenii vor putea să aleagă între a plăti cu bancnote și monede fizice sau cu euro digital. A doua propunere se referă la stabilirea unui cadru pentru euro digital prin care oamenii vor putea să folosească moneda atât online cât și offline. „Prin urmare, avem nevoie de o formă digitală de numerar pentru a completa bancnotele și monedele cu care suntem familiarizați. Euro digital este conceput pentru a răspunde oportunităților și provocărilor generate de această tranziție. De la troc la monede, bancnote și carduri, sistemele de plată pe care europenii s-au bazat nu au încetat niciodată să evolueze. De-a lungul istoriei, inovațiile au făcut ca aceste sisteme să devină tot mai sofisticate, eficiente și convenabile. Astăzi, tehnologia transformă societatea noastră într-un ritm extraordinar. Este firesc, așadar, ca și moneda noastră să se adapteze. Europa are nevoie de un euro digital pentru era digitală.” RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce România limitează plățile cash și chiar analizează să renunțe la banii fizici, Banca Centrală Europeană recomandă păstrarea a măcar 100 de euro, în casă, de persoană Experți BCE: Mai multă INCERTITUDINE, mai puține credite /Cum afectează politicile Administrației Trump finanțarea companiilor din Europa
António Costa avertizează SUA să nu se amestece în treburile Europei. Administrația Trump prioritizează legăturile SUA-Rusia și caută să cucerească continentul
Noua strategie de securitate națională a SUA propune o schimbare seismică în relațiile transatlantice sub conducerea lui Donald Trump. António Costa, Președintele Consiliului European al liderilor naționali, a avertizat administrația lui Donald Trump să nu se amestece în treburile Europei. Documentul de politică publicat vineri susține că Europa se confruntă cu „ștergerea civilizațională” din cauza migrației și a unei Uniuni Europene care „subminează libertatea și suveranitatea politică”, relatează The Guardian. Analiștii consultanți de publicația britanică susțin că SUA va „cultiva rezistență” în bloc pentru a „corecta traiectoria actuală”, confirmând nu doar ostilitatea administrației Trump față de Europa, ci și ambiția sa de a slăbi blocul Luni, Costa a declarat că există diferențe vechi cu Trump pe probleme precum criza climatică, dar că noua strategie merge „dincolo de asta … Ceea ce nu putem accepta este amenințarea de a interveni în politica europeană”, a spus el. „Aliații nu amenință că vor interveni în alegerile politice interne ale aliaților lor”, a declarat fostul prim-ministru portughez. SUA nu pot înlocui Europa în ceea ce privește viziunea lor despre libertatea de exprimare … Europa trebuie să fie suverană.” Documentul strategic a fost primit în weekend de către Kremlin, care a spus că „corespunde în multe privințe viziunii noastre”, în timp ce relațiile UE-SUA au fost tensionate și mai mult de o amendă de 120 de milioane de dolari impusă de UE platformei de social media X, a lui Elon Musk. Miliardarul a declarat duminică că blocul ar trebui „desființat, iar suveranitatea returnată țărilor individuale”. Strategia de securitate a SUA față de aliații săi europeni s-a schimbat radical Adjunctul secretarului de stat al SUA, Christopher Landau, a spus că UE „nealeasă, nedemocratică și nereprezentativă” subminează securitatea SUA. Analiștii au menționat că documentul a codificat o strategie americană prezentată pentru prima dată de JD Vance la Conferința de Securitate de la München din acest an, într-un discurs care acuza liderii UE că suprimă libertatea de exprimare, nu opresc migrația ilegală și fug de adevăratele convingeri ale alegătorilor. „Aceasta transpune această doctrină într-o linie de stat susținută oficial”, a spus Nicolai von Ondarza, șeful cercetării europene la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. Von Ondarza a spus că, în special, „sprijinul deschis al SUA pentru schimbarea regimului” în Europa înseamnă că „nu mai este posibil pentru liderii UE și naționali europeni să nege că strategia SUA față de aliații săi europeni s-a schimbat radical”. Max Bergmann, directorul programului Europa, Rusia, Eurasia de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a menționat că amestecul politic în Europa pentru a susține naționaliștii de extremă dreapta este acum „o parte esențială a strategiei naționale a Americii”. Bergmann a adăugat: „Acesta nu este doar un discurs al unui vicepreședinte începător, la câteva săptămâni de la începutul noului mandat. Este politica SUA și vor încerca să o implementeze.” Mai mult, a spus el, ar putea funcționa: „Într-un peisaj politic fragmentat, o schimbare de 1-2% poate schimba alegerile.” Liderii UE „vor trebui să se confrunte cu faptul că administrația Trump vine după ei din punct de vedere politic”, a spus Bergmann. Mujtaba Rahman, de la Eurasia Group pentru consultanță în domeniul riscurilor, a fost de acord. „SUA sunt acum oficial angajate, alături de Moscova, să se amestece în politica electorală europeană pentru a promova partide naționaliste și anti-UE ale extremei drepte”, a spus el. Minna Alander de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene a spus că documentul de politică este „de fapt util. Ea codifica în politici, alb și negru, ceea ce a fost evident tot anul: Trump și poporul său sunt deschis ostili față de Europa.” Trump prioritizează legăturile SUA-Rusia Administrația Trump a avut „o viziune clară și consecventă pentru Europa: una care prioritizează legăturile SUA-Rusia și caută să divizeze și să cucerească continentul, mare parte din munca murdară fiind realizată de forțele naționaliste și de extremă dreapta europene”, a spus ea. Aceste forțe „împărtășesc viziunile naționaliste și social conservatoare susținute de Maga și lucrează, de asemenea, pentru a diviza Europa și a goli proiectul european”, a spus Tocc, argumentând că flatarea lui Trump „nu va salva relația transatlantică”. Șeful spionajului german, Sinan Selen, a declarat luni că „nu ar trage din un astfel de document de strategie concluzia că ar trebui să rupem cu America”, iar Jana Puglierin, cercetător principal în domeniul politică la Consiliul European pentru Relații Externe, a subliniat că Trump a rămas imprevizibil și că documentul s-ar putea să nu însemne în cele din urmă prea mult. Totuși, a spus ea, SUA dorea clar să „redefinească ce înseamnă Europa, pentru europeni”. Scopul era să se stabilească cumva că „noi suntem abaterea, că am uitat cumva adevăratele noastre valori și moștenire, și că măreția europeană trebuie, prin urmare, restaurată – cu ajutorul partidelor ‘patriotice’”, a spus Puglierin. Ea a spus că europenii trebuie „să vadă relația mult mai pragmatic. Realizează acea lingușire nesfârșită la adresa lui Trump, promițând să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare sau oferindu-i micul dejun cu un rege … pur și simplu nu va fi suficient.” Von Ondarza a declarat că politica de conciliere „nu a funcționat în domeniul comerțului, nu a funcționat în domeniul securității și nu va împiedica SUA să sprijine extrema dreaptă europeană”. „Blocul trebuie să articuleze o strategie puternică proprie.” Un summit mai târziu în această lună ar fi un „test decisiv al capacității Europei de a spune nu” SUA, a spus el. RECOMANDAREA AUTORULUI
Industria, altădată mândrie națională, a ajuns piatra de moară a economiei
Economia românească se clatină. PIB-ul a crescut cu doar 0,9% în 2024, față de 16,6% în 2023 și 8,5% în 2022, iar industria, altădată mândrie națională, rămâne cel mai slab sector dintre ramurile economice majore și singurul care a scăzut în 2024, un minus de 1,5%. Creșterea de doar 0,9% a PIB-ului arată că economia României este într-un impas, cu industria în declin și cu un deficit extrem de ridicat. Producția industrială a scăzut deși productivitatea muncii în industrie a fost mai mare cu 14,5% în 2024, dar mult mai lentă decât în 2023. Sectorul industrial continuă să afecteze exporturile României, investițiile și contribuția totală la PIB. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, valoarea nominală a economiei a ajuns la 1.759 de miliarde de lei în 2024, o pierdere masivă de ritm economic. Exporturile țării au înghețat în jurul a 86 de miliarde de euro, în timp ce importurile au depășit 119 miliarde de euro. Astfel, rezultă un deficit comercial de aproape 33 de miliarde de euro care crește presiunile pe finanțarea externă și pe cursul valutar. Consumul populației, sectorul care susține economia românească Consumul românilor rămâne principalul susținător al economiei. Anul trecut, comerțul cu amănuntul a crescut cu 8,6%, dar alte componente ale cererii interne precum comerțul cu mașini și serviciile au scăzut cu 1,5%, respectiv 2,2%. Investițiile au ajuns la aproximativ 671 de miliarde de lei, o creștere modestă față de anul 2023 și insuficientă pentru a stimula revenirea producției și a exporturilor. Creșterea economică din 2024 a fost susținută aproape exclusiv de consum, în timp ce industria scade, exporturile îngheață, iar investițiile nu au impuls. În 2025, economia României ar putea intra în recesiune tehnică în condițiile în care PIB-ul a scăzut pentru două trimestre consecutive. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Economia românească se clatină. Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut cu 46,5% în luna noiembrie
Ministrul Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază”
Sindicatele din educație anunță un protest amplu pe 10 decembrie, de la ora 13:00, în Piața Victoriei. Decizia sindicatelor vine în contextul escaladării conflictului cu ministrul Educației, Daniel David, și al tensiunilor acumulate în școli după măsurile fiscal-bugetare adoptate în toamnă. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE) au publicat luni afișele oficiale ale mobilizării, însoțite de mesaje critice la adresa Guvernului și a ministrului. Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” (Materialul integral AICI) Ministrul Daniel David, „încolțit” din nou de profesori. Protest amplu al sindicatelor din Educație în Piața Victoriei: „Demnitatea nu se negociază” Sindicatele cer Guvernulului Bolojan să renunțe la măsurile care afectează personalul didactic și funcționarea școlilor Printre revendicări se numără stoparea creșterii normei didactice la 20 de ore pe săptămână, oprirea comasărilor de școli, revenirea asupra tăierilor de posturi, asigurarea fondurilor pentru bursele elevilor și corectarea subfinanțării cronice a sistemului. FSLI își cheamă membrii „împreună pentru educație” cu mesajul „demnitatea profesorilor nu se negociază și școala românească nu se reformează prin dezbinare”, iar FSE transmite că „pe 10 decembrie putem arăta Guvernului că demnitatea profesorilor nu se negociază.” Protestul de pe 10 decembrie vine într-un context în care federațiile sindicale au cerut public demiterea ministrului Daniel David, după ce acesta a declarat într-o intervenție publică faptul că „sindicatele nu mai pot avea rolul de acum în sistem” și că a vedea totul în alb și negru este „o gândire infantilă.” „Domnule ministru, criza sistemică nu este o simplă stare emoțională sau o supărare trecătoare” Liderii FSLI și FSE au reacționat dur, afirmând că declarațiile ministrului „nu sunt simple opinii personale”, ci reprezintă o viziune autoritară asupra dialogului social. Sindicatele au acuzat că ministrul încearcă „să reducă la tăcere vocea a peste 300.000 de angajați din sistemul de educație”, iar afirmațiile sale afectează grav credibilitatea și neutralitatea funcției publice pe care o ocupă. Daniel David, ministrul Educației, a respins acuzațiile de autoritarism și a afirmat, într-un mesaj public, că este „un democrat convins” și că în democrație este normal să existe dezacorduri. Ministrul a admis că declarațiile sale au fost interpretate ca un atac la adresa sindicatelor, dar susține că mesajul său a fost legat de necesitatea unei transformări de sistem și a unei relații instituționale bazate pe argumente și responsabilitate, nu pe presiune. „Este absolut firesc să avem dezacorduri. Cred însă că în democrație pot exista perspective diferite”, a afirmat Daniel David, potrivit Edupedu.ro, menționând că nu intenționează să reducă rolul sindicatelor, ci să promoveze „o schimbare a modului de lucru.” RECOMANDAREA AUTORULUI: „Solicităm demisia imediată a ministrului Daniel David” Sindicatele îl acuză că vrea să le reducă la tăcere. Apel către Opoziție, premier și președinte: „Nu au voie să tacă, după o astfel de declarație”
Viktor Orbán lasă în ofsaid UE și își securizează livrările de gaze. După Trump și Putin, premierul Ungariei bate palma și cu Erdogan
Ungaria va continua să importe gaze rusești prin Turcia, în ciuda Uniunii Europene. Ankara a oferit Budapestei garanții de securitate pentru rute, a anunțat premierul ungar Viktor Orbán într-o conferință de presă comună cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Imagini din vizita premierului Orban în Turcia „În numele Ungariei, îi mulțumesc președintelui pentru garantarea acestei rute. Gândiți-vă la Nord Stream. Această garanție este o treabă serioasă”, a declarat dl Orbán (citat de M1 ). El a subliniat că, de la începutul anului, Ungaria a importat 7,5 miliarde de metri cubi de gaze prin intermediul TurkStream. Pe 3 decembrie, Consiliul UE a ajuns la un acord preliminar privind o reducere treptată a importurilor de gaze rusești. O interdicție completă asupra importurilor de GNL va intra în vigoare la sfârșitul anului 2026, iar asupra furnizării de gaze prin conducte în toamna anului 2027. Ungaria și Slovacia cer CJUE anularea planului Ursulei von der Leyen Ungaria și Slovacia și-au anunțat intenția de a intenta un proces la Curtea Europeană de Justiție, solicitând anularea planului UE de eliminare treptată a aprovizionării cu energie a Rusiei (RePowerEU), a anunțat ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó. În primele 10 luni, Rusia a exportat 5,4 miliarde de metri cubi de gaze către Ungaria, a raportat viceprim-ministrul Alexander Novak. În 2024, volumul livrărilor de combustibil va ajunge la 8,6 miliarde de metri cubi. Cooperarea dintre Ungaria și Turcia a fost ridicată la nivelul unui parteneriat strategic major „Putem conta pe Turcia ca aliat în lupta pentru securitatea energetică cu Bruxellesul și Kievul”, a anunțat Péter Szijjárt având în vedere că, în prezent, aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei se face prin Turcia. În discuțiile cu președintele Erdogan, Viktor Orbán a declarat că turcii „vor continuă să asigure o rută energetică cheie pentru Ungaria”. Cei doi lideri s-au întâlnit până acum de 32 de ori. Orban i-a spus lui Erdogan că el a reușit să ajungă deja la acorduri cu americanii și rușii, a reușit să obțină un statut de țară fără sancțiuni și va continua să primească energie pentru Ungaria. Dar este important să securizeze ruta, în principal conducta maritimă, prin care statul maghiar poate importa energia. Imagini din vizita premierului Orban în Turcia „Numai în acest an, am adus în Ungaria șapte miliarde și jumătate de metri cubi de gaze prin intermediul dumneavoastră”, a spus Orban, detaliind în același timp dimensiunea cooperării energetice turco-ungare. El a subliniat că, la momentul primei lor întâlniri, volumul schimburilor comerciale era de doar două miliarde și jumătate de dolari (acesta a crescut ulterior la aproximativ 6 miliarde de dolari). Turcia și Ungaria vor să își extindă și „cooperarea politică, energetică, economică și de apărare”. Viktor Orbán: „Dacă nu ar fi Turcia, am fi copleșiți de migrația ilegală. Vă mulțumesc” „Dacă nu ar fi Turcia, am fi copleșiți de migrația ilegală. Sute de mii de persoane sunt oprite la granițele sale în fiecare an, iar milioane sunt împiedicate să avanseze mai departe în Europa. Ungaria susține Turcia și se va asigura că eforturile acesteia sunt recunoscute. Vă mulțumesc”, a scris Orban ulterior pe rețeaua X, mulțumindu-i liderului Erdogan. Premierul Ungariei a lăudat și eforturile președintelui turc pentru pacea din Ucraina. „ A fost primul mediator de succes în acest război ”, a spus el, adăugând că au convenit ca Ungaria și Turcia să își coordoneze eforturile pentru pace. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Financial Times dezvăluie „jocul dublu” al lui Macron. Franța nu vrea să folosească activele ruse blocate în băncile sale Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg