Etichetă: Z

Biroul Electoral Municipal a anunţat. Alegerile parţiale se vor încheia la ora 21.00 fix, fără posibilitatea de prelungire

Alegerile parţiale de la Capitală se vor încheia la ora 21.00, fără posibilitatea de prelungire. Anunţul a fost făcut de Biroul Electoral Municipal.  Votul pentru alegerea primarului Municipiului Bucureşti nu se va prelungi şi de data aceasta, şi se va încheia strict la ora 21.00. „Biroul Electoral de Circumscripţie Nr. 42 – Municipiul Bucureşti reaminteşte faptul că, la alegerile locale parţiale pentru primarul general al municipiului Bucureşti din data de 7 decembrie 2025, votarea se închide la ora 21.00, fără posibilitatea prelungirii votării”, se arată în comunicatul emis duminică de instituție. Duminică, 7 decembrie 2025, bucureștenii merg la vot pentru a alege noul primar general al Capitalei, în cadrul alegerilor locale parțiale. RECOMANDAREA AUTORULUI: CLIMĂ Când vine iarna secolului în Europa. Meteorologii avertizează că vor fi perioade de ger provocate de vortexul polar 15:47 EXTERNE Friedrich Merz, omul care nu acceptă insulte. Cancelarul Germaniei a depus sute de plângeri penale pentru insultele primite online 15:39 🚨 Prezența la vot începe să crească. 20% din bucureșteni au ales până la această oră. Zeci de incidente la urne 🚨 Alegeri locale parțiale. Marcel Ciolacu candidează la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Peste 50.000 de persoane au votat deja

Ministerul Afacerilor Interne a raportat că au avut loc mai multe incidente în secțiile de votare din București și din alte localități

Ministerul de Interne a anunțat că, până la ora 13:00, au apărut 18 sesizări legate de posibile nereguli la secțiile de votare. Dintre acestea, 9 s-au confirmat, 7 sunt încă în verificări, iar 2 s-au dovedit a fi false. În rest, procesul electoral a decurs fără probleme mari, a spus purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog. Sursa foto: Mediafax Ce situații au fost descoperite până acum: În comuna Lumina, Constanța, un alegător a fost amendat cu 600 de lei după ce și-a fotografiat buletinul de vot. Într-o comună din Buzău, polițiștii verifică posibile cazuri de turism electoral, un video în care doi oameni spun că ar fi primit bani, dar și acuzații că primarul și viceprimarul ar fi încercat să influențeze votanții. În București, mai multe persoane, inclusiv președintele unui birou electoral, au primit dosare penale pentru că au votat deși nu aveau dreptul. Unii și-au stabilit reședința în Capitală prea recent, alții aveau viza expirată. Un bărbat cu domiciliul în Ilfov a votat în București fără o viză valabilă. Un membru de birou electoral din Teleorman a încercat să voteze tot în Capitală, pentru că a crezut că funcția îi permite. MAI reamintește că oamenii pot vota doar în localitatea în care au domiciliul sau reședința, iar aceasta trebuie să fie stabilită de cel puțin șase luni și să fie valabilă la data alegerilor.

Economistul PSD, mesaj pentru Ilie Bolojan

Cristian Socol, considerat specialistul economic al PSD, a lansat un mesaj tranșant către premierul Ilie Bolojan, care ocupă și funcția de președinte al liberalilor. Astfel, trage un semnal de alarmă Socol, deși premierul este adeptul unor măsuri fiscale extrem de dure, a căror povară e suportată de toți românii, prim-ministrul nu poate da vina pe ”greaua moștenire ”, ținând cont că partidul său a dictat politica fiscală a României în ultimii ani.  Într-o amplă postare pe contul său de Facebook, susținută de multe cifre și rapoarte de specialitate, economistul Cristian Socol (foto jos) îi cere lui Ilie Bolojan să dea dovadă de mai multă asumare și să nu mai inducă în eroare opinia publică, susținând că România riscă intrarea în incapacitate de plată. ”L-aș ruga pe dl. Bolojan să se uite la cifrele seci din ultimii 6 ani și să analizeze” Fac un Apel la Domnul Prim Ministru Bolojan. Aud / citesc recurent în interviuri despre ”responsabilitatea fiscal bugetară”, despre ”incapacitatea de plată”, despre ”default” și despre ”salvarea țării”. L-aș ruga la modul foarte serios, cu responsabilitate să se uite la cifrele reci/ seci din ultimii 6 ani. Și să analizeze. ”Nu ne putem juca” cu cifrele, așa cum bine spune Domnia sa. România funcționează după lege. „Potrivit art. 19 lit. b) din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare, iar conform art. 11 și art. 13 din Legea nr. 69/2010 este responsabil pentru planificarea și susținerea sustenabilității datoriei publice. În temeiul HG nr. 34/2009, Ministerul Finanțelor aplică programul de guvernare în domeniile fiscal, bugetar și datorie publică. Cum Ministerul este condus de ministrul finanțelor, rezultă că acesta poartă răspunderea pentru modul în care sunt concepute și aplicate politica fiscal-bugetară, nivelul deficitului și dinamica datoriei publice”, observă specialistul. PNL a condus politica fiscală 1444 zile (65,9% din timp) În viziunea lui Cristian Socol, partidul condus de premier este responsabil în mare parte pentru politica fiscal-bugetară a României, deci inclusiv managementul deficitului și datoriei guvernamentale – ținând cont că este la putere de 1444 zile, față de numai 567 de zile ale PSD. “În ultimii 6 ani (2192 zile), Partidul Național Liberal a condus politica fiscal-bugetară a României (managementul deficitului și datoriei guvernamentale) timp de 1444 zile (65,9% din timp), PSD 567 zile (25,9% din timp) iar UDMR 182 zile (8,2% din timp) (în attach pe perioade). PNL a condus continuu Ministerul de Finanțe în perioada 4 dec 2019 – 25 nov 2021 (722 zile). Au preluat deficitul (metodologie cash) la 2,8% din PIB la sfârșit de octombrie 2019, l-au dus la 4,6% din PIB la sfârșit de decembrie 2019 și la un record de 9,8% din PIB la sfârșit de decembrie 2020. La sfârșit de decembrie 2021 deficitul bugetar (cash) a fost de 6,7% din PIB“. PSD a scăzut deficitul PSD a preluat mandatul la Ministerul de Finanțe la final de 2021 (deficit cash de 6,7% din PIB) și la sfârșit de an 2022 deficitul bugetar (cash) la 5,7% din PIB. PSD a păstrat mandatul până la mijlocul anului 2023, atunci când s-a făcut rotația și portofoliul a fost preluat de către Marcel Boloș de la PNL. La sfârșit de an 2023, deficitul bugetar cash a fost de 5,7% din PIB. PNL a menținut portofoliul de Ministru de Finanțe aproape tot anul 2024, perioadă în care deficitul bugetar cash a crescut la 8,7% din PIB. La final de decembrie 2024, portofoliul MFP a fost preluat de UDMR timp de 6 luni, iar din a doua jumătate a anului 2025 de către PNL, din nou prin Alexandru Nazare, până în prezent. Deficitul bugetar cash estimat pentru finalul anului este de 8,4% din PIB, mai mic cu 0,3pp din PIB față de anul trecut dar mai mare în valoare nominală decât cel de anul trecut, cu 7 miliarde lei. Datoria guvernamentală a explodat în primii 2 ani de mandat PNL În acest timp, datoria guvernamentală a explodat în primii 2 ani de mandat PNL de la 35,2% din PIB în 2019 la 48,6% din PIB în 2021 (plus 13,4pp din PIB), a scăzut în mandatul PSD la MF din anul 2022 la 48,1% din PIB, a crescut la 49,3% din PIB în 2023 (mandat împărțit PSD/PNL) și a ajuns la 54,8% din PIB în anul 2024. În 2025, Comisia Europeană estimează 59,1% din PIB pondere a datoriei guvernamentale în PIB, conchide Socol. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Conducătorii României, dușmanii României? Cum au devenit președintele și premierul principalii detractori ai țării. Cine mai investește într-o țară „coruptă” și în „incapacitate de plată”?

Alegeri locale parțiale. Marcel Ciolacu candidează la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Cetățenii din alte 12 localități își aleg primarul

Secţiile de vot se deschid  duminică, 7 decembrie, de la ora 07.00. În aceeași zi cu alegerile parţiale din Capitală se desfășoară și procesul electoral pentru alegerea noului președintele al Consiliului Județean în Buzău. Cetățenii din alte 12 localități își vor vota primarul. Gândul îți prezintă, live, toate informațiile necesare cu privire la modul în care decurge procedura de vot. Pentru ca procesul de vot să decurgă cât mai eficient, este nevoie ca alegătorii să se intereseze din timp la care secție de votare sunt arondați, ce acte trebuie să aibă la ei și ce regulament trebuie să respecte. În județul Buzău se va alege noul președinte al Consiliului Județean. Fostul premier Marcel Ciolacu va candida din partea PSD la şefia CJ Buzău şi-i va avea de înfruntat pe Ștefăniță Alin Avrămescu (AUR), Aurel Dogaru (SOS) și Dragoș Eugen Brînzea (POT). Mai candidează Gheorghe Gabriel Pană (Acțiunea Conservatoare înființată de Claudiu Târziu), Mihai Budescu (PRM) și independentul Silviu Iordache. PNL și USR îl susţin pe antreprenorul independent Mihai Răzvan Moraru, principalul contracandidat al lui Marcel Ciolacu.  Biroul Electoral Județean a anunțat că numărul de alegători rezultat din Registrul Electoral și din Listele electorale complementare la nivelul județului Buzău este de 363.357. Aceștia vor vota în 424 de secții din județ, în 7 decembrie, în intervalul 07:00 – 21:00. Potrivit legii, la alegerile de duminică, alegătorii votează numai la secția de votare din comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după caz. Unde se mai aleg azi primarii Alegeri pentru funcția de primar vor avea loc și în localitățile: Remetea (județul Bihor), Mihai Eminescu (județul Botoșani), Marga (județul Caraș-Severin), Dobromir și Lumina (județul Constanța), Găești (județul Dâmbovița), Sopot (județul Dolj), Valea Ciorii (județul Ialomița), Vânători (județul Iași), Poienile de sub Munte (județul Maramureș), Sieu (județul Maramureș) și Cârța (județul Sibiu). RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghidul complet al votantului la alegerile la Primăria Capitalei. Cum votezi dacă ai viză de flotant Cum votezi dacă ai carte de identitate electronică. Ce spune Autoritatea Electorală Permanentă

Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice

Liberalizarea pieței energetice, începută acum câțiva ani, ar fi adevărata cauză a crizei economice de proporții cu care se confruntă România în prezent. Suntem campioni europeni la producția de energie, însă liberalizarea energetică a eșuat. Făcută haotic, disproporționat și cu un interes vădit de a umple buzunarele anumitor companii ale „băieților deștepți”, aceasta mușcă adânc din buzunarele românilor. Potrivit specialiștilor, ceea ce trebuia să fie o reformă autentică și să aibă ca efect scăderea prețului energiei, sprijinind creșterea economică, s-a transformat într-o sursă nesecată de haos și instabilitate economică. Ca urmare, erodează nivelul de trai al românilor și subminează competitivitatea firmelor românești. După mai bine de 10 ani în care românii au fost motorul principal al creșterii economice prin consum, datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie arată o schimbare semnificativă. Este oficial. Motorul creșterii economice – consumul – este în declin Datele INS atestă oficial o scădere a comerțul cu amănuntul atât față de luna precedentă, cât și față de aceeași lună a anului 2024. Este prima confirmare statistică a faptului că motorul creșterii economice – consumul – pierde din elan, într-un context macroeconomic în care investițiile și exporturile suferă în egală măsură în urma liberalizării prețurilor la energie. Este, practic, semnalul de alarmă pentru consumul intern. Comunicatul INS arată că economia crește modest, fiind sprijinită de investiții și construcții, dar este trasă în jos de industrie. Potrivit specialiștilor, actuala criză economică nu a venit întâmplător, ci se datorează unor reforme prost gândite și prost aplicate. În plus, lipsite de transparență față de publicul larg și care au favorizat anumite companii din piață. Consultant independent: Liberalizarea pieței energiei este o minciună ordinară După 3 ani de plafonări succesive ale tarifelor la energie, statul român a anunțat, la 1 iulie 2025, revenirea la „piața liberă”. Teoretic, măsura trebuia să echilibreze cererea și ofertă și să readucă transparența în formarea prețurilor. În realitate, spun experții, piața românească de energie nu este cu adevărat liberă dacă prețurile nu se stabilesc în mod liber și transparent. Așa cum spun economiștii, dar și anumiți politiecieni, indiscutabil există un grup de companii favorizate de liberalizarea prețului la energie, care fac profituri record. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală Aproape jumătate din energia consumată în România se tranzacționează în continuare prin contracte bilaterale netransparente, atrage atenția consultantul independent Cosmin Păcuraru. Iată una din explicațiile principale ale exploziei prețurilor pe facturile de curent electric. Piață liberă nu există. Ceea ce ne spun ei, că s-a liberalizat piața, e o butaforie, o minciună ordinară. Piața s-a liberalizat în discursul administrației în sensul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut un site unde primește niște oferte și există un motor de căutare pe mai multe criterii care să ofere cele mai mici prețuri. Dar de ce nu se explică faptul că furnizorii, cei care trimit ofertele la ANRE, de fapt joacă murdar în adevărata piață?”, punctează Păcuraru pe contul său de Faccebook. Rezultatul reformelor „pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile” Mai exact, cauza recesiunii vine din „reformele pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Negrescu apreciază că cea mai mare greşeală făcută de decidenți a fost „liberalizarea pieţei de energie”, care astfel „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare”. „În primul rând, este rezultatul reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat și, bineînțeles, au explodat după alegeri. Suntem în situația în care trebuie să tăiem de undeva. Suntem într-o criză economică în care statul reușește cu greu să facă față. Da, s-au luat aceste măsuri de creșteri de taxe. Problemele s-au acutizat atât de mult încât toate aceste creșteri de taxe vin una după alta. Și asta este marea problemă. Negrescu: Liberalizarea pieţei de energie a distrus puterea de cumpărare și a distrus competitivitatea firmelor românești În viziunea lui Adrian Negrescu, liberalizarea prețului la energie după câțiva ani de plafonare asigurată de stat a dus la o inflație record de 10%. Colaj Gândul „Vin pe acest cadru inflaționist, pe care tot noi ni l-am creat, pentru că am ajuns la inflația asta de 10%, cea mai mare din Europa, de 3 ori mai mare decât media europeană. Anul acesta, să nu uităm un lucru, am liberalizat piața de energie, iar prețul energiei a crescut cu 70%. Bineînțeles că au explodat toate prețurile și noi suntem vinovați, pentru că noi ne producem energia. Aceea este cea mai mare greșeală: liberalizarea pieței de energie. Mi se pare cea mai mare greșeală pe care putea să o facă statul român în momentul ăsta, pentru că pur și simplu a distrus puterea de cumpărare, a distrus competitivitatea firmelor românești, pentru că importurile, în mod paradoxal, au ajuns să fie mai ieftine decât ceea ce producem noi în România”, a explicat cunoscutul analist economic la Antena 3. Lipsa unei strategii și a unei viziuni clare despre consum accentuează criza energetică O opinie similară are și economistul Mircea Coșea. Reputatul profesor universitar apreciază că principala cauză a crizei economice cu care ne confruntăm, care a dus inflația la valori record (cea mai mare din Europa) este faptul că România nu are o strategie energetică clară, dar și faptul că nu știe un element de bază în creionarea unei strategii, și anume consumul. Prof. Mircea Coșea România, până la urmă, va  trebui să aibă un program de țară pe strategie energetică. Ceea ce nu are. România merge de la zi la zi, de la etapă la etapă, cârpeli, pompieristică. Uitați-vă ce s-a întâmplat cu prețurile la energie. Inflația din România nu vine din creșterea consumului, ci din costurile energetice și din lipsa unei strategii de investiții coerente. Ce înseamnă ceea ce s-ar putea aștepta în viitor? În primul rând, noi nu știm de ce consum avem nevoie. Noi discutăm foarte entuziaști despre trecerea la automobile electrice, la robotizare, la inteligența artificială. Asta cere un consum mai înalt de energie, resurse pe care nu le avem. Avem astfel de capacități? Deocamdată nu. Avem investiții în

Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

La nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea, apa se oprește din nou în Câmpina. Anunțul a fost făcut de Hidro Prahova SA. După ce au stat mai bine de 7 zile fără apă, pe data de 5, locuitorilor din Prahova le-a fost reluată alimentarea cu apă, însă acum a fost oprită din nou. Hidro Prahova SA dă vina pe avarii, iar pentru a le putea repara a fost din nou întreruptă furnizarea. Câmpina rămâne din nou fără apă, la nici 24 de ore de când a fost repornită „Întrerupere temporară a furnizării apei în municipiul Câmpina și în comuna Poiana Câmpina (parțial) Ca urmare a umplerii conductelor și a reintroducerii apei în sistem, au fost identificate avarii punctuale, fiind necesară intervenția operativă pentru stabilizarea rețelei. În același timp, conform recomandărilor transmise de Direcția de Sănătate Publică Prahova la reluarea furnizării din cursul nopții trecute, este obligatorie efectuarea spălărilor și purjărilor sistemului de alimentare cu apă. În acest context, Hidro Prahova S.A. va întrerupe temporar furnizarea apei începând cu ora 22:00, pentru o perioadă estimată de aproximativ 10 ore, în funcție de evoluția lucrărilor din teren. Lucrările vizează: remedierea avariilor apărute în urma reluării furnizării schimbarea de urgență a unor vane spălarea și purjarea rețelei de alimentare cu apă Menționăm că, în prezent, Hidro Prahova S.A. furnizează apă populației din Stația de Tratare a Apei Voila, conform adresei transmise de DSP Prahova. Toate celelalte localități rămân într-un program normal de livrare a apei, cu interdicție de utilizare pentru consum uman, conform dispozițiilor și recomandărilor DSP Prahova. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că echipele noastre sunt mobilizate pentru reluarea furnizării în cel mai scurt timp și în condiții de siguranță sanitară.” , se precizează în comunicat. La scurt timp, pe pagina primarului din Câmpina, Irina Mihaela Nistor, a apărut același comunicat postat, valul de ironii a curs în secțiunea de comentarii.

Miliardarul Seamus Fitzpatrick are undă verde de la Comisia Europeană pentru a cumpăra Stada

Miliardarul irlandez Seamus Fitzpatrick a obținut acordul Comisiei Europene pentru a prelua firma de medicamente germană Stada Arzneimittel. Compania farmaceutică are o fabrică construită de la zero în Turda, o investiție de peste 50 de milioane de euro. Acordul, anunțat în luna septembrie este una dintre cele mai mari tranzacții de buyout din Europa din 2025. Cu toate că firma de capital privat CapVest, deținută de Fitzpatrick, a finalizat mai multe tranzacții de peste 1 miliard de euro, preluarea Stada va ficea mai mare din istoria companiei. Deși suma nu a fost dezvăluită, surse citate de Bloomberg au declarat, înainte anunțului companiilor, că tranzacția evaluează Stada la aproximativ 10 miliarde de euro. Stada Arzneimettel a construit în România prima fabrică de medicamente dezvoltată de la zero la Tuda. Fabrica reprezintă o investiție de peste 50 de milioane de euro, finanțată parțial printr-un ajutor de stat. Compania lui Fitzpatrick administrează active de aproximativ 12 miliarde de euro și a mai investit în trecut în companii precum Curium și NextPharma. Finalizarea tranzacției pentru Stada este așteptată pentru prima jumătate a anului viitor, asta după ce anterior discuțiile ajunseseră într-un impas privid evaluarea companiei și a anumitor răspunderi legale. Portofoliul companiei farmaceutice include produse de îngrijire a sănătății, medicamente generice și tratamente specializate pentru boli rare și cronice. De asemenea, compania a raportat vânzări de peste 4 miliarde de euro și un profit operațional de 886 de milioane de euro în anul fiscal 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Se deschide o nouă fabrică în România, investiție de 70 de milioane de euro. Sute de oameni sunt pregătiți să lucreze aici România nu poate fabrica medicamente de ultimă generație. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente: România a devenit un simplu importator de vaccinuri și medicamente

În timp ce românii se luptă cu frigul, australienii trăiesc zile de foc

Primul val de căldură al verii australiene va atinge astăzi apogeul în New South Wales, cel mai populat stat australian, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius. În România, în schimb, oamenii tremură de frig. Meteorologii au emis alerte de vânt puternic iar maximele nu depășesc 8-9 grade.  În timp ce România intră în sezonul rece cu temperaturi apropiate de normalul iernii, Australia trăiește zile de foc, cu valori termice care depășesc 40 de grade Celsius și avertizări severe de incendii. Sud-estul Australiei este lovit de un val de căldură sever, considerat de meteorologi unul dintre cele mai agresive începuturi de vară din ultimii ani. Temperaturile din New South Wales sunt cu 15°C peste medie Marile orașe din statul New South Wales (NSW), inclusiv Sydney, trec prin zile toride, cu temperaturi extreme. Conform prognozelor meteo, în vestul zonei metropolitane Sydney, temperatura minimă va fi cuprinsă între 37 și 43 de grade Celsius. Căldura extremă vine la pachet și cu un risc grav de incendii de vegetație. În mai multe zone au fost emise avertizări de incendiu, iar în alte câteva regiuni s-au impus interdicții totale cu privire la focul deschis. De asemenea, în prognoza sa sezonieră privind incendiile de vegetație, Consiliul Național pentru Serviciul de Pompieri și Urgență a identificat un risc crescut de incendii. Românii se luptă cu frigul și rafalele de vânt În România, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis alerte de vânt puternic pentru mai multe regiuni ale țării. În București, oamenii se luptă cu vântul intens și temperaturile scăzute. De asemenea, meteorologii spun că ciclonii mediteraneeni și nordici influențează temperaturile schimbătoare din România. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cod galben de vânt în sudul și estul țării. Meteorologii ANM, informații de ultimă oră pentru Gândul: „Rafalele pot ajunge și la 65 km/h” Meteorologii Accuweather anunță o lună decembrie CUMPLITĂ în București. Câte zile ninge

Cum votezi dacă ai carte de identitate electronică. Ce spune Autoritatea Electorală Permanentă

Românii care au apucat să-şi facă buletine electronice trebuie să ştie că, la votul de duminică, nu vor avea nevoie şi de actul care să le ateste domiciliul. „Accesul cetățenilor români cu drept de vot posesori de carte electronică de identitate în secția de votare pentru a vota nu este condiționat de prezentarea unei adeverințe care să ateste domiciliul sau reședința”, spune Autoritatea Electorală Permanentă pentru Libertatea. De asemenea, şi tabletele folosite de operatorii de tablete, în secţiile de votare, au fost adaptate la noile cărţi de identitate. Cu ajutorul acesteia se face preluarea automată a datelor de identificare, iar dacă operațiunea nu funcționează la un moment dat, există şi varianta de introducere manuală a CNP-ului alegătorului, pentru validarea adresei de domiciliu sau de reședință. Însă, posesorii acestor documente de identitate trebuie să ştie că pe ele nu le vor mai fi aplicate şi timbrele autocolante cu menţiunea „Votat!” şi data. La alegerile de duminică, pentru Capitală, s-au înscris în cursă: Cătălin Drulă(USR), Daniel Băluță(PSD), Ciprian Ciucu(PNL), Anca-Nicoleta Alexandrescu(Alianța Electorală Dreptate pentru București), George-Valentin Burcea(POT),  Ana-Maria Ciceală( Sănătate Educație Natură Sustenabilitate), Liviu-Gheorghe Floarea(Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache), Gheorghe Macovei(Partidul România Mare),  Oana Crețu(Partidul Social Democrat Unit), Mihai-Ioan Lasca(Patrioții Poporului Român), Rareș Lazăr(Partidul România în Acțiune), Dănuț-Angelo Trifu(independent), Eugen-Orlando Teodorovici(independent – RETRAS),  Gheorghe Nețoiu( independent), Vlad-Dan Gheorghe(candidat independent – RETRAS), Angela Negrotă(independent), Constantin-Tiţian Filip(independent). RECOMANDAREA AUTORULUI: Ghidul complet al votantului la alegerile la Primăria Capitalei. Cum votezi dacă ai viză de flotant Campania electorală s-a încheiat. MAI a anunţat măsurile pe care le-a luat pentru alegerile din 7 decembrie

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică

Economia României ar putea intra în recesiune tehnică în contextul în care PIB-ul României a scăzut pentru două trimestre consecutive, conform economedia.ro. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al țării a scăzut în termeni reali în trimestrul III din 2025 cu 0,2% raportat la trimestrul anterior. Construcțiile, agricultura și IT-ul sunt domeniile care au avut contribuții pozitive la PIB-ul României în primele 9 luni, iar contribuția negativă la PIB au înregistrat-o activitățile profesionale, științifice și tehnice. Specialiștii de la ING Bank se așteaptă la o creștere economică în 2025, dar văd și o posibilă recesiune pentru acest final de an, pe fondul scăderii consumului. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani. Ce reprezintă recesiunea tehnică Recesiunea tehnică se traduce prin perioada în care Produsul Intern Brut a scăzut pentru două trimestre consecutive, prin raportarea la trimestrul anterior. În România, acest lucru s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020, la debutul pandemiei COVID 19, însă atunci scăderea nu a fost doar „tehnică”, ci o recesiune mai mare. Economiștii spun că scăderea abruptă a comerțului în ultimele luni s-a manifestat după majorarea cotei de TVA și a accizelor, care pune presiune pe consum și pe populație. În luna octombrie a acestui an, cifra de afaceri din retail a scăzut cu 4% în termeni anuali, cel mai mare declin de după pandemie. Totuși, economiștii cred că economia României va avea o creștere cu 1,4% anul viitor datorită investițiilor publice finanțate din PNRR. „Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea ajuta la accelerarea redresării”. RECOMANDAREA AUTORULUI: