Evadare periculoasă dintr-un Centru pentru Străini din județul Arad. Bărbatul care a trecut de sârma ghimpată se află în vizorul SRI. Filtre multiple în zonă instituite de polițiști
Mobilizare de urgență, după ce un bărbat originar din Georgia, considerat extrem de periculos și aflat în vizorul Serviciului Român de Informații (SRI), a evadat duminică seara din Centrul pentru Străini din Horia, județul Arad. În acest context, autoritățile au instituit filtre în multiple zone. Sunt verificate, atât mașinile, cât și persoanele care trec prin zonă, după ce un bărbat periculos din Georgia, aflat în atenția SRI, a evadat din Centrul pentru Străini din Horia. Legat de fuga acestuia, a apărut informația pe surse că bărbatul s-ar fi cățărat pe gard și ar fi sărit peste acesta, trecând inclusiv de sârma ghimpată montată în partea superioară. Acesta urma să fie transferat înainte de evadare Potrivit informațiilor specialarad.ro, georgianul utiliza mai multe identități, avea la activ diverse infracțiuni. Acesta se afla deja în atenția SRI, iar înainte de evadare urma să fie transferat la București. Sursele citate susțin și faptul că, în urmă cu câteva zile, bărbatul ar fi fost vizitat la centrul din Horia de doi cetățeni turci. Totodată, se vehiculează că georgianul ar avea pregătire militară. Sursă foto cu caracter ilustrativ Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Cine este jandarmul care a cucerit inimile românilor cu vioara lui, în timpul unui zbor al TAROM. Este argeşean şi studiază vioara de la 13 ani. Declarații în exclusivitate pentru Gândul: „Am fost și eu foarte emoționat când am văzut reacțiile oamenilor”
Primul mesaj al lui Călin Georgescu de Ziua Națională: Vă chem astăzi la cea mai mare luptă de până acum
Călin Georgescu a transmis un mesaj de suflet românilor, cu ocazia Zilei Naționale, 1 Decembrie. Fostul prezidențiabil se află astăzi la Alba Iulia. „Vă chem astăzi la cea mai mare luptă de până acum, lupta cu dușmanii din interior. Lupta cu așteptarea. Salvatorul extern este cea mai perfidă formă de sclavie”, a declarat Călin Georgescu. „Anul 1918, consecință firească a ceea ce a fost 1 noiembrie 1599, când marele voievod Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, învingător, călare, cu sabia în mână. A dovedit că istoria noastră nu este o înșiruire de voievozi, ci suma conștiințelor unui popor, respirația fiecărui țăran român care cu plugul său a răscolit brazda pământului și brazda cerului cerând binecuvântarea trudei lui. Așa că 1 decembrie 1918 este reîntregirea ființei noastre și nu doar o rectificare administrativă a unei nedreptăți istorice. România trebuie să fie nu doar simplă geografie, ci să devină, din nou, o istorie vie. Astăzi, 1 decembrie 2025, nu simt bucurie, ci durere. Sunt cutremurat să văd că oamenii așteaptă să bifeze oa anumită zi, când fiecare zi în fapt ar trebui să fie ziua națională. Sufletul și sufletul românesc, în special, nu este de vânzare! Suntem datori să păstrăm vie clipa când națiunea română a stat dreaptă în fața istoriei. Trebuie să ne luăm soarta în mâini și să înțelegem o dată pentru totdeauna că fără Iisus Hristos nu putem să facem nimic. Luptați să deveniți coștienți, lăsați nădejdea să ardă în voi zi de zi, nu doar de Ziua Națională. Astăzi, România a ajuns la cel mai jos punct. Oamenii au devenit de două feluri: oameni care au preț și oameni care au valoare. Astăzi, acum, e momentul ca fiecare dintre noi să decidă ce fel de viață și ce fel de Românie își dorește. E vremea să spunem NU la tot ce ne îndepărtează de România și să spunem DA valorilor milenare care ne-au ținut împreună și ne-au ținut puternici: Dumnezeu, patrie, familie, onoare. Să fim sinceri cu noi înșine pentru că suntem căldicei. Corabia România se scufundă, iar celor mulți de azi nu le pasă, celor de ieri le-a păsat. Le-a păsat de patrie, le-a păsat de Dumnezeu. Ei au plâns pentru acest pământ și lacrimile lor au ținut sufletul românesc la suprafață. Astăzi, lacrimile lipsesc și sufletul românesc se afundă în mlaștina umilinței și a disperării”
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.
Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni. Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor. Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an. Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică. „Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente. Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge” Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare. Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze. În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos. Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor. Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben. Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească. De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede. Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum 50.000 de dolari pe an. Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri. Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York. Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata. Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului. O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie. Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră” Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice. „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben. În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile. Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de
Elena Lasconi: Ionuț Moșteanu trebuie să demisioneze din USR. Se poate plimba cu yachtul, a zis că are 300.000 de euro
Fostul candidat la Președinția României, Elena Lasconi, a lansat într-un interviu pentru Digi 24 un atac dur la adresa fostului ministru al Apărării Ionuț Moșteanu. Elena Lasconi nu i-a iertat nici pe Ilie Bolojan, pe care l-a susținut ca premier în campania la Președinție, și nici pe Nicușor Dan, actualul șef al statului. „Președintele pe care îl avem nu are nicio legatură cu moralitatea. E un om rău si răzbunător. I-am pus cruce pentu mine nu mai există”, a declarat Elena Lasconi despre liderul de la Cotroceni. „Sunt extrem de supărată pe actualul Guvern. Este cel mai rau Guvern din istoria României”, a mai adăugat aceasta. „Moșteanu are cariera politica terminată dar dacă e util Serviciilor el va rămâne” Lasconi crede că Ionuț Moșteanu face un „mare rău” USR și cere ca acesta să plece din partid. De asemenea, aceasta a menționat că atât Ionuț Moșteanu, cât și Nicușor Dan sunt oamenii sistemului: „Vorbim de același aluat de mincinoși de trădători. Nu am simțit nimic când și-a dat demisia. El face un mare rău partidului. Ionuț Moșteanu are cariera politica terminată dar dacă e util Serviciilor el va rămâne”, a declarat Elena Lasconi. Fostul candidat la Președinție a spus că știe că Ionuț Moșteanu are 300.000 de euro în conturi și îi place să se plimbe cu yachtul, momente pe care nu le arată în public. „Ionuț Moșteanu face mult rău USR-ului, sa își dea demisia, sa plece acasă. Zicea ca are 300.000 de euro în cont. Îi plăcea cu yachtul, dar punea poze cu trotineta, că era prea mare aroganța. Sistemul are nevoie de marionete așa cum a fost Ionut Mosteanu și cum e Nicușor Dan. Nicușor Dan a fost candidatul sistemului”, a subliniat Lasconi.
România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus
România a devenit ținta ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro de la 1 ianuarie 2026, iar Ungaria încearcă prin toate mijloacele să ajungă la performanțe economice mai bune. La noi, se vorbește despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității„ spune că-l va închide abia în luna ianuarie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită toate câștigurile pe care România le-a obținut până în prezent, doar că aceste câștiguri sunt mai de grabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții ca să depășească deficitul bugetar, noi rămânem exemplul de „scenariu” acolo unde criza financiară bate la ușă. Bugetul României pe 2026 este inexistent Deși lucrurile nu sunt roz nici în țările vecine, măcar la ei există intenția de a face ceva. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că România lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan mizează în continuare pe măsurile de austeritate și se pregătește de alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile aferente. În cazul nostru, se va rămâne la un deficit de 8,4% din PIB așa cum estima și Bolojan acum câteva săptămâni, iar banii se vor redistribuii între ordonatorii de credite. Cei mai mulți bani vor merge la CNAS (2.45 mld. de lei) iar restul vor merge către Ministerul Transporturilor (0.75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei). Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (foto), si prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria, Bucuresti, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a transmis premierul României. Cum vrea Guvernul Orban să construiască bugetul pe 2026 Guvernul lui Viktor Orban intră în contradicție cu propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit bugetar de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), aproximativ 3,7% din PIB. Guvernul a inițiat procesul de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să intre în vigoare. Șeful Executivului a adoptat schimbările prin decret și a ocolit practic procedura parlamentară obișnuită. Măsura centrală a noii legi bugetare are în vedere dublarea impozitului pe profit pentru bănci, ceea ce va aduce la bugetul de stat aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro). În paralel, guvernul de la Budapesta a decis și relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Rezerva de Apărare, deși în acest fond există în prezent doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Decizia executivului lui Orban pare legată de programul european REARM Europe, care le permite statelor membre UE să crească cheltuielile de apărare fără să fie penalizate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban sustine declaratii de presa alaturi de premierul Marcel Ciolacu (nu este in imagine) la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Orban spune că economia nu crește din cauza războiului ruso-ucrainean De asemenea, Guvernul maghiar pune performanța slabă a economiei pe seama războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de război, dar nu au ajuns în punctul în care se află acum Ungaria. Mai mult decât atât, economiștii se așteaptă ca scenariul de dinaintea alegerilor din 2022 să se repete. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară vor urma măsuri de austeritate noi din partea executivului maghiar. Rescrierea legii bugetare arată clar că există incertitudini cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și este clar că începând cu noul an, din cauza deficitului mai mare, Ungaria va fi din ce în ce mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja că are intenția de a emite obligațiuni în valută străină, mișcare care nu a fost planificată pentru începutul lui 2026. Acesta este unul dintre motivele pentru care economia Ungariei nu a reușit să crească în ultimii trei ani, pentru că încă nu a reușit să-și revină după șocul economic din 2022. Bugetul Bulgariei pe 2026 se lovește de furia opoziției Bulgaria se pregătește pentru o etapă istorică în care va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026. În acest fel, economia bulgară va depăși țări mult mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși economia bulgară produce cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori economici, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în dezvoltare din regiune deoarec ecererea pentru împrumuturi de consum și ipotecare în euro a crescut semnificativ. Guvernul Bulgariei a întocmit un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB. Majorările ar fi urmat să fie finanțate în principal prin impozite mai mari, precum și printr-o creștere bruscă a datoriei publice, 31,3% din PIB. Proiectul de buget avea în vedere și o creștere economică de 2,7% în 2026, o inflație de 3,5%, o creștere a salariului minim, o actualizare a pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor la asigurări sociale. „Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum în ţară, asigurând o creştere reală a veniturilor şi protecţie pentru familii, angajaţii cu venituri mici şi vârstnici”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov. Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia Bulgarii sunt speriați de un „scenariu românesc” Totuși, aderarea la euro și proiectul de buget
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
George Simion este reales pentru un nou mandat în fruntea partidului AUR. Liderul formațiunii a denunțat anularea alegerilor
George Simion a fost reales duminică, în cadrul Congresului AUR de la Alba Iulia, pentru un nou mandat ca președinte al Alianței pentru Unirea Românilor. Liderul formațiunii a obținut votul majoritar al delegaților prezenți la Congres. Președintele AUR, George Simion, a vorbit în cadrul discursului său, despre necesitatea obținerii AUR a peste 50% la următoarele alegeri, pentru a scăpa de „diavolii de la putere”. „AUR trebuie să adune alături toată societatea românească și să fie ALTERNATIVA la acest sistem corupt! (…) Trebuie să ne luăm rolul în serios pentru că doar o victorie de peste 50% la următoarele alegeri pot să mai înlăture acești diavoli de la putere. (…) Fac un apel la toți primarii de bună credință din această țară. Nu mai fiți complici cu această guvernare și cu partidele care o formează”, a declarat George Simion, în fața membrilor AUR. George Simion a denunțat despre „anularea alegerilor”, creșterea taxelor și sărăcirea populației, precum și închiderea firmelor românești și situația grea a agricultorilor, pensionarilor și tinerilor care iau în calcul plecarea din țară. Congresul AUR a avut loc la Alba Iulia, la șase ani de la înființarea partidului și cu o zi înainte de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Dan Dungaciu a fost ales prim-vicepreședinte al AUR, în locul lui Marius Lulea, iar președinte al Consiliului Național de Conducere este profesorul Petrișor Peiu. AUR și-a ales și cei 14 vicepreședinți, printre care europarlamentarii Adrian Axinia și Georgiana Teodorescu. Foto Mediafax Recomandarea autorului: Mutare spectaculoasă la vârful AUR: Dan Dungaciu, noul prim-vicepreședinte al partidului Reprezentanții AUR au ajuns deja la Alba Iulia, iar liderul George Simion a anunțat programul pentru zilele următoare, inclusiv congresul extraordinar Reacție tranșantă a lui George Simion după demisia lui Moșteanu. Ce spune liderul AUR despre situația Guvernului Ilie Bolojan
Dan Dungaciu: Dacă rușii controlează Nipru, vor închide economic Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a explicat tensiunile economice din jurul fondurilor rusești înghețate în Belgia și modul în care Uniunea Europeană încearcă să găsească o soluție de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei. Totodată, analistul descrie importanța strategică a zonei Zaporojie și riscurile uriașe pentru Ucraina dacă Rusia ajunge să controleze Niprul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Disputa europeană privind fondurile înghețate Dungaciu descrie presiunea venită de la Bruxelles în privința banilor rusești blocați în Belgia. El spune că statele UE sunt reticente să preia riscul juridic. „E o chestiune foarte importantă… 143 de miliarde pe care rușii le au în băncile belgiene și pe care belgienii nu vor să-i dea. Ei spun: «Bă, noi le dăm, dar dacă rușii ne dau în judecată, vă asumați și voi să plătiți ceva?». Toată lumea spune: «Nu pot, am deficit». Și atunci a zis băi, dacă nu vreți, asta, ne spune Ursula, oricum trebuie să plătiți. Și atunci strângem bani, bonduri, împrumuturi, noi trebuie să punem bani. Deci noi vom plăti, că asta a fost amenințarea: Băi, dacă nu luați banii rușilor, plătiți voi. Dar nu se pune problema să nu se plătească. Se pune problema cum să se plătească, pentru că noi, europenii, și asta e în narațiunea lor, noi avem un singur avantaj împotriva Rusiei, suntem mai bogați. Ei uită că nu bugetele luptă, ci oamenii luptă.”, susține analistul. Dan Dungaciu: „Dacă rușii ajung la Zaporojie, vor controla întreaga economie a Ucrainei” Dungaciu arată că Europa mizează pe forța economică: susținerea militară și financiară a Ucrainei, în speranța că Rusia va cădea prima sub presiune. Dar avertizează că pe teren, lucrurile nu arată la fel. Zona Zaporojie este decisivă, deoarece acolo se află accesul la Nipru. „Dar ei zic uite, bugetul nostru, noi avem bugetul cel mai mare și, prin urmare, dacă noi susținem Ucraina, îi dam arme Ucrainei, îi dăm ce are nevoie și dăm, și dăm, și dăm, susținem economia Ucrainei, care se va prăbuși în 2026 dacă nu vine o injecție financiară, atunci rușii vor cădea înaintea Ucrainei, pentru că Ucraina are în spate un buget mai puternic decât al Rusiei. Asta e gândirea din spate. Și ei spun: noi vom susține Ucraina. Ucrainenii, băieții noștri puternici, vor rezista și rușii, într-un an de zile, într-un an și un pic se duc în cap. (…) Cea mai puternică evoluție este în zona Zaporojie. Zaporojie e undeva în sud. Ucraina este brăzdată de Nipru. Nipru este coloana vertebrală economică a Ucrainei. Transport, industrie, totul e pe Nipru. Zaporojie este la Nipru. Dar este la Nipru pe partea estică, adică unde sunt rușii. Și rușii sunt acum la 57-60 de km, estimări, de Zaporojie. Dacă ajung la Zaporojie, sigur, asta nu se va întâmpla mâine, și ajung să controleze Nipru, rușii vor controla toată economia Ucrainei.”, afirmă invitatul.
Valentin Stan: Armata rusă nu va intra în zonele demilitarizate din teritoriile pe care Rusia le va lua de la ucraineni
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a detaliat informațiile care arată cum ar putea fi înghețat conflictul din Ucraina. Discuția se concentrează pe zonele Herson și Zaporojie. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Putin e puternic, dar vorbim de teritorii constituționale la acest moment Stan a explicat modul în care anumite regiuni ar urma să rămână sub control rusesc, conform discuțiilor internaționale. El arată că recunoașterea de facto implică o realitate militară acceptată. Herson și Zaporojie vor fi înghețate de-a lungul liniei de contact. Ce înseamnă asta? Că acele porțiuni, ce am mai discutat, acele porțiuni din Donețk, care acum nu sunt ocupate, vor fi cedate de ucraineni rușilor. Și spune aici: vor fi înghețate de-a lungul liniei de contact, ceea ce va însemna recunoașterea de facto de-a lungul liniei de contact. Deci, din nou, ce este sub linia de contact e la ruși. Gândește-te la un lucru foarte important, Marius: această poveste cu Herson și Zaporojie, americanii puteau să o propună doar dacă era agreată cu rușii. Iar rușii aici, deși Hersonul și Zaporojie sunt, la ora actuală, constituțional teritoriale federației, au acceptat să cedeze. Au acceptat să cedeze rușilor. Ceea ce-i complicat la ei. Sigur, Putin e puternic, dar atenție: vorbim de teritorii constituționale la acest moment. Apropo de concesii și neconcesii. Pentru că, din punctul lui de vedere, este exact ce spune el: bă băieți, eu vreau război. Mie îmi convine. Eu le câștig. Poate nu în șase luni, dar într-un an de zile sunt ale mele. Și în Donețk, și în Zaporojie, și în Herson. Adică și Zaporojie, și Herson sunt de facto la ruși. Ucraina se angajează să nu recucerească prin forță teritoriul Profesorul a explicat schimbarea majoră de poziție a Kievului, care acceptă să discute privind cedarea de teritorii. El spune că această formulare arată renunțarea la ideea recuperării prin luptă. Ce zic ăștia, mă? Ucraina se angajează să nu recucerească prin forță teritoriul. Negocierile privind schimbul de teritorii vor începe de la linia de contact. Ce se vede aici? Au capitulat. După ce au ținut-o langa cu: nu cedăm teritorial, nu știu ce, aici până și ei și-au dat seama că sunt gâgă și că s-a închis.
România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
România este o țară frumoasă pe care nimeni nu o mai vizitează. Am stabilit și un „record” pe temă: suntem singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, țara noastră era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini, iar în prezent numărul lor este puțin peste 2 milioane, conform datelor transmise de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână în urma vecinilor bulgari care investesc peste 500 milioane de euro pentru această industrie. În România, sectorul turistic nu este tratat ca o prioritate economică, deși domeniul ar putea contribui cu peste 10% la PIB și ar putea genera investiții străine, locuri de muncă și notorietate. Vecinii investesc, noi privim: Paradoxul turismului românesc Dincolo de numărul redus de turiști, fie ei români sau străini, operatorii turistici din România se scaldă într-un climat în care măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și creșterea TVA-ului influențează negativ sectorul turistic. De asemenea, reducerea valorii voucherelor de vacanță la jumătate afectează turismul intern pentru că mai mult de jumătate dintre românii care aveau dreptul la acest beneficiu au renunțat să-l folosească. În timp ce restul lumii se reorientează pe segmente bine definite, România încă se bazează pe târguri, broșuri și pixuri. Bugetul de promovare turistică al țării este de doar 2 milioane de euro pe an, cam cât investește Grecia pentru o singură campanie online într-un sezon. ANAT a atras atenția că bugetul României este suficient pentru promovarea într-o singură piață, nu în 195 de țări, dintre care cel puțin 7 sunt absolut prioritare. „Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de țară!”. România se află pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini Conform datelor Eurostat, România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește turismul internațional și numărul de nopți de cazare efectuate de străini din totalul cazărilor. În prima jumătate a acestui an, România a atras aproximativ 1,11 milioane de vizitatori internaționali, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar o pondere prea mică (sub 20%) din totalul sosirilor înregistrate, majoritatea vizitatorilor fiind români. Nici la durata medie de ședere a turiștilor străini în unitățile de cazare din țara noastră nu stăm mai bine. Turiștii străini au petrecut aproximativ 2,1 zile în România, iar cheltuielile medii de persoană au fost de aproximativ 3.000 de lei. Destinațiile preferate de vizitatorii străini au fost București, Constanța, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu, dar aproape jumătate dintre aceștia au venit în România pentru afaceri, nu pentru vacanțe. 2026 poate fi un an extrem de dificil pentru turismul românesc În loc să încerce să vină cu oferte noi și servicii mai bune, sau măcar similare cu cele din Bulgaria, România primește din partea Guvernului doar palpitații. În luna iulie a acestui an, premierul Ilie Bolojan spunea că actualul sistem cu trei cote de TVA va fi simplificat într-un sistem cu doar două cote, de 11% și 21%. Afirmația oficialului a lăsat de înțeles că dacă nu vor fi încasări suficiente la bugetul de stat, ar putea exista o majorare a TVA la 21% și pentru HoReCa. Patronii de hoteluri și pensiuni din toată România spun că o eventuală creștere a TVA-ului, pe lângă scumpirile din ultimele luni, i-ar putea determina să-și închidă business-urile în 2026. În timp ce Bulgaria investește în sectorul turistic și generează venituri substanțiale care pot ajuta considerabil la creșterea PIB-ului, România este încă sub media Uniunii Europene de 4,5% din PIB pentru turism. Turismul ar urma să genereze anul acesta 8,4% din PIB-ul Bulgariei, conform previziunilor Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), organizaţie care reprezintă sectorul privat al industriei călătoriilor, potrivit Novinite. Deși potențialul este cât se poate de mare, lipsa de promovare și de interes împiedică România să atingă o contribuție mai mare la PIB prin turism. „O oarecare consultare are loc sporadic în întâlniri la minister, în cadrul consiliului consultativ al turismului de exemplu, dar nu vedem nimic pus în aplicare, la modul concret. Nimic din ce am vorbit în ultimul an nu s-a concretizat. Nici prima de incoming, nici fonduri de garantare, nici OMD (Organizație de Management al Destinației) național. Doar tăiere de vouchere de vacanță și creștere de TVA”, spune Adrian Voican, președintele ANAT. Bulgaria, în top 10 destinații UE preferate de turiștii străini Deși Bulgaria are probleme economice la fel de mari ca România, se situează printre primele 10 țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de cazări peste noapte ale turiștilor străini. Conform datelor Eurostat, în perioada ianuarie-septembrie 2025, Bulgaria a înregistrat o creștere de 14,9% a numărului de turiști față de 2019. Chiar dacă avem deschidere la Marea Neagră, la fel ca vecinii noștri, diferența stă în faptul că bulgarii au îmbunătățit infrastructura turistică și profită de patrimoniul cultural bogat, de la situri preistorice și comori tracice, până la tradiții, festivaluri, meșteșuguri și diversitatea culturală. Când vine vorba despre cheltuielile cu vacanțele, bulgarii au cheltuit pe călătorii și mâncare în 2025 aproximativ 1 miliard de leva (551 de milioane de euro). În 74,2% dintre cazuri este vorba despre o vacanță în țară, nu în străinătate, deci banii au ajuns tot la bugetul țării. Bulgarii au cheltuit cei mai mulți bani cu mâncarea și cazare, peste 421 de milioane de euro, iar 92% dintre oameni nu au apelat la agenții de turism sau la rezervări în avans. Ministrul Turismului, Miroslav Boros, spune că turismul este un pilon esențial al economiei naționale și are o importanță majoră pentru stat prin contribuția semnificativă la PIB, crearea de noi locuri de muncă și consolidarea relațiilor internaționale. Bulgaria atrage de 3 ori mai mulți turiști britanici decât România Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a atras în primele 8 luni ale anului 2025 doar 98.000 de turiști britanici. În contrast, aceleași date arată că Bulgaria a primit aproximativ 235.000 de turiști britanici,